1,321 matches
-
-i plăcea babei cu mujdei. - Degeaba, se împotrivi gazda. Feleșagul peștelui e să fie proaspăt, sarea îi ia dulceața. - Ba, de-l pui în apă de cu seară cu paie de ovăz, dimineața e cum nu se află mai bun. - Mofturi omenești, sări fina. Mai era un moșneag, Clătinici, care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
geantă de aparat foto. Aveam o bănuială că e americancă. Din cauza bicicletei retro. Crom și turcoaz, cu niște aripi late ca ale unui Chevrolet, roți ca de roabă, și părea să aibă cel puțin patruzeci și cinci de kile. Un moft de expatriat, asta era bicicleta aia. Eram pe cale s-o folosesc ca pretext pentru a Începe o conversație când metroul s-a oprit din nou. Biciclista a ridicat privirea. Părul i-a căzut pe spate, dezvăluindu-i chipul splendid, Încadrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă duc acasă, mi-a sugerat să dorm la ea. ― N-am periuță de dinți. ― Poți s-o folosești pe a mea. ― E scârbos! ― Îți dau una nouă. Avem o cutie Întreagă. Doamne, ce sclifosită ești! Mă prefăceam doar. Făceam mofturi. De fapt nu m-ar fi deranjat să folosesc periuța de dinți a Obiectului. Nu m-ar fi deranjat nici să fiu periuța de dinți a Obiectului. Eram deja bine familiarizată cu splendorile gurii Obiectului. Fumatul e bun la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să evalueze din nou gestiunea numai În a mea prezență...!” „Imposibil...” - interveni unul din tinerii ofițeri. Am muncit la acest inventar paralizând activitatea comercială două luni Încheiate, ca după aceia Însăși conducerea bazei de materiale să certifice lipsa. În afară de acest moft al acuzatului, timpul ne presează...!” „Foarte adevărat...” confirmă Lct.Col. Tudose Ion. În urmă cu câteva zile am primit la Capitală o depeșe care ne cerea să facem lumină cât mai repede În această delapidare. Lct.Col.Tudose Ion se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
hoți, iar nenumăratele falșuri comise te-a făcut să uiți Încheierea activității acestei zile. Numai pentru această linie poți Înfunda pușcăria...! Ești grozavă madam...Un generos colonel de miliție vrea să Închidă ochii la toate furtișagurile tale, În timp ce dumneaei face mofturi, refuzând să-și salveze pielea...!! Din momentul de față, ești arestată...! Să vină șeful arestului!!” În câteva momente apăru un gardian cu cătușele pregătite iar torționarul arătă către femeie. “La arest cu ea...! Am irosit vremea degeaba...!!” Temnicerul făcu doi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nava aia idioată, la toți nefericiții ăia. - Ești pe aproape; dar poate vrei să te întorci la mama ta, răspunse Gosseyn. Dar chiar în timp ce vorbea, se adaptă în sinea sa la analiza făcută de Enin. Nu era rău, după toate mofturile acelea de copil. Dar trebuia să admită că gândul, convingerea, că pentru Majestatea Sa Imperială Dzan, un loc cum e Pământul, în care nimeni nu făcea temenele, era respingătoare se dovedea cam zădărnicită. Și, respingător, în cel puțin unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
atâta balamuc. Babă, să-ți fie clar, EU NU VREAU MOARTEA PĂCĂTOSULUI, CI MÂNUIREA LUI, ÎNDREPTAREA, să se lepede de satana, comunismul, de falșii profeți ca să spunem Dan Lungu, Iliescu, care spun că era bine și că proprietatea e un moft, de hoții că Adrian Nastase care a furat, de Dan Voiculescu tot hoț, ba și turnător, ca să îi citez numai pe ăștia, pe care tu mare consumatoare de Antenă 3 și Realitatea TV, căști gură doar a intra pară mălăiața
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
organisme dovedește aroganță și incapacitatea serv. din subordinea dvs de a rezolva cu celeritate o cerere sau o complicitate cu cei controlați oricum nu grijă față de un locuitor al orașului care are o propietate și nu consideră că e „un moft” mai ales că plătesc impozit sursă lefurilor pe care le primiți. Și în concluzie dacă sunt îndemnat să contractez în nume propriu ,o expertiză contabilă, să mă adresez Inspectoratului Teritorial de Muncă, D.G.F.P. Județene , dece aș mai plăti funcționarii și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
știam cum să reacționez. Timp de câteva săptămâni după aceea am simțit din plin teroarea de a fi întrezărit, chiar și subconștient, niște perspective care se pierdeau spre un alt spațiu decât lumea burgheză, în definitiv, chiar dacă ușor colorată de moftul artei, în care trăiam. Mai mult, aveam de multe ori, pe stradă și chiar în biroul meu, senzația că sânt supravegheat, verificat de o instanță nedefinită, care doar plutea dizolvată, ca un fum de amurg, în aer. Acum știu sigur
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Gina. Nu îmi puteam imagina cum vor trece zilele în care o voi vedea la școală tot timpul și totuși nu va mai fi ea. Cum ar fi să nu mai mergem amândoi spre casă, să nu-i mai suport mofturile și alintările și cinismele... Lăsam dâre lungi prin zăpada șoselei, eram terminat. În seara aceea m-am hotărât să nu mai am niciodată de-a face cu ea. Am scris în jurnal: "Gina nu vrea, NU VREA să ne înțelegem
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
adânc și murmură: — Allah este mare. Lăudat fie Allah! Acum nu ne rămâne decât să așteptăm. Și așteptară. Moartea, cu toate că e atât de bătrână și descărnată, este în primul rând femeie și, prin urmare, capricioasă. De nenumărate ori, dintr-un moft, ia înainte de vreme tineri sănătoși și voinici pe care-i așteaptă un viitor frumos; alteori, fără nici un motiv aparent, cu cât treaba e mai ușoară, cu atât se lasă mai mult așteptată. Se afla acolo, înconjurată de bărbați și femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
stăpân, hălăduiam fără griji, nu am fost supravegheat sau controlat riguros, căci bunica, dăscălița Ilinca, la peste 80 ani, era prea blajină și îngăduitoare, iar mătușa Eugenia, tânără pensionară din învățământ, era de o bunătate rară și-mi satisfăcea toate mofturile, în timp ce mama, mutată cu Dorina la părinții ei, era prea ocupată cu cariera sa didactică. A fost singura perioadă a vieții mele frământate de adevărat om liber. „O tempora!” Am amintit de moara bunicii, care a fost nevoită, în anul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-mi închipui că stai față-n față cu mine și că nu scriu, ci vorbesc cu tine. Scrisoarea ta din urmă am primit-o - închipuiește-ți abia azi dimineață. Pustiile de Camere s-au deschis și iarăși mă iau pe dinainte mofturile politice. De-aceea, dacă nu-ți scriu totdeuna în bună dispoziție sufletească, crede și tu. // Le voi compensa toate când vei fi aici. Tu zici că par a ascunde o idee oarecare când te rog să nu spui nimănui de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
le îmbrăcasem după ce fugisem din Berlin, după ce mă descotorosisem de uniforma C.A.L. Purtam hainele în care fusesem capturat: o mantie de impresar cu guler de blană și un costum din serj albastru. Aveam și un baston, așa, de moft. Am făcut lucruri minunate cu bastonul: exerciții rococo de mânuire a armelor, rotiri à la Charlie Chaplin, lovituri de polo date resturilor din rigole. Și tot timpul mâna delicată a Helgăi mele a rămas pe vajnicul meu braț stâng, strecurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
zeamă desupă și grăsime. - Exact. Am pus-o eu pe nevastă-mea, dar n-a făcut nimic.Pentru asta se cere să ai înstinct, să te naști cu sentimentul enibaharului. Fetele de pe pat strâmbară din nas. - Ce, sări Stănică, faceți mofturi? Știți voi ce e mirodenia? Ați mâncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? - Vai! se scandalizară fetele. - Ba e bun, zise Agripina. Stănică ține minte. Bunicii noștriașa găteau, numai cu untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rămâne foarte mulțumit. Moș Costache îl privea cu mare stimă, ascultîndu-l ca pe un oracol: - Ți-țiu dietă strictă, zise el, nici de fumat nu mai fumez. Aurica se grăbi să ofere un ceai lui Weissmann, care îl primi fără mofturi. - Sunteți cam palidă, observă studentul, ar trebui să faceți o serie de injecții cu cacodilat sau cu stricnină. Vă surmenați, sau aveți nemulțumiri de origine sentimentală? Aurica lăsă capul în jos, cu exces de modestie. - Ia să-ți vedem pulsul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
am dat de mâncare și bani de buzunar, ți-am dat casă, ți-am dat tot ce-ai vrut, mai mult decât copilului meu, fiindcă n-ai avut nici o meserie. Acum, fiindcă ai dat poate de bani, îmi plătești cu mofturi? Stănică luă o atitudine demnă: - Doamnă, nimeni mai mult ca mine nu cultivă recunoștința. Știu tot ce-ați făcut pentru mine și nu tăgăduiesc nimic, în mine se dă o luptă dureroasă între sentiment și datorie. Sentimentul îmi dă brânci
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu o diferență poate de o generație și, bineînțeles, într-o viziune despoliticianizată), cu aceeași tendință de a împinge comicul la delir, la absurd, humorul lui Călinescu se înrudește cu cel caragialesc. La ambii autori putem vorbi de amestecul de "moft" și de straniu uman în postură comică, la ambii putem observa inaptitudinea pentru tragic (la Gogol, comicul e tragic). Dar nici humorul lui Caragiale nu seamănă cu humorul sănătos, care sporește sentimentul vitalității în lector, ca la Creangă, la G.
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
motani vrednici. Care au fost vrednici! Că acuma nu mai sunt. S-au învățat prost, că, de când bucătăria Prodromului își face datoria, în toată cinstea mânăstirească, hrănind și pe călătorii care adastă aici o zi-două, s-au pus motanii pe mofturi, strâmbă din nas la șobolani, și s-au deprins doar cu bucate gătite. Numai rareori își arată ei dibăcia, așa cum s-a întâmplat nu demult, când „au adus“ în curtea mânăstirii o viperă. N-au adus-o lovind-o cu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
banii, că nici tu n-ai, lasă, că n-ai nici tu... Și io, din ce mi-ai lăsat data trecută, poate să fi cheltuit vo doi lei cinzeci, păi la ce, c-aici ai de toate ! Nu fac io mofturi, bună-rea, ei știe cum dă mâncarea ! Da io-mi moi pâine-n sos și... E câtă vrei pâine, dacă nu-ți ajunge, te lasă să mai iei ! Pâine, dacă mai ceri, pâine-ți dă... încă o dată mi-a mai dat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se simte tot mai puternic. Liliana se plînge întîi de genunchi, apoi de picioare, iar după un timp, de spate. Mihai dezbracă paltonul și i-l pune pe umeri, fără să-i pese de refuzul ei. Zău! Ți-ai făcut moftul. Hai înapoi! o roagă. Uite-l! spune Liliana și-i înapoiază paltonul. O Dacie a oprit lîngă ei. Mihai înțelege că-i un șofer particular, care face curse noaptea. După ce Liliana a urcat pe bancheta din spate, înainte ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de împrumut, dar nu numai o dată s-a întâmplat să se „piardă“ după o ședință foto. Bineînțeles, modelele erau cele pe care cădea vina - să fim serioși, că doar toate erau dependente de heroină și căutau modalități să își întrețină moftul. Și dacă hainele lipsă apăreau în dulapul Lisei, nimeni nu avea cum să își dea seama. Bine, de fapt, toată lumea își dădea seama, dar nimeni nu avea ce face în privința asta. Și era un avantaj la care Lisa nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
atrăgea afară din case. Unde? Bell reflectă că o mare parte a vieții era ca aruncatul cuielor - a trage cu arma, în dialectul său natal. Fusese crescut în Albemarle Sound, Carolina de Nord, unde armele erau o necesitate, nu un moft. Fusese învățat să le respecte. Folosirea lor însemna concentrare. Chiar și cele mai simple împușcături - la țintă, vreun șarpe cu clopoței, șarpe-mocasin, căprior - puteau să aibă urmări neplăcute dacă nu te concentrai la țintă. Viața era tot cam așa. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
alta! Îi povesti foarte amănunțit, căci Domșa avea darul de a lungi vorba, cum tocmai așteptau pe Apostol, după ce Marta a avut atenția delicată să vie să-i zică ea bun sosit, fără să se uite la etichete și la mofturi, când colo, în locul lui, apare Rodovica. Ce-o fi, ce n-o fi? În sfârșit, a rupt plicul, nerăbdător, a citit și... cât pe-aci să-i vie rău. Marta chiar a leșinat, și cu drept cuvânt, căci asemenea palmă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui pe front. Solgăbirăul s-a gândit la aceasta, ba a și vorbit cu comandantul batalionului ce se mai afla în Parva. Căpitanul, bețiv și disprețuitor față cu civilii, i-a spus că n-are vreme să se țină de mofturi. Vasăzică militarii consideră drept mofturi tot ce nu e înarmat cu pușcă sau cu tunuri! Mai recomandabil ar fi să se încerce, barem deocamdată, o aplanare pașnică, printr-o intervenție amicală. ― D-ta ești prieten cu locotenentul, zise solgăbirăul. Ați
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]