2,873 matches
-
datelor experimentale, relația (1.22) poate fi utilizată și pentru determinarea densității vaporilor de substanțe organice. Pentru un gaz real relația de calcul a densității este: în care: Z - factor de compresibilitate; R - constanta universală a gazelor = 8,314 kJ/mol·K. Densitatea unui amestec de gaze se poate calcula cu relația:(1.24) în care: y1, y2, . . . - fracțiile volumice ale componenților amestecului gazos; 1, 2, . . . - densitățile componenților din amestec, kg/m3; In anexa VI se dau proprietățile termice ale principalelor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
definită ca acea cantitate de căldură care ridică cu un grad temperatura corpului sau sistemului considerat, kJ/K sau kcal/K. Capacitatea calorică este proporțională cu cantitatea de materie:(1.33) în care: m - cantitatea de materie, kg, kmol sau mol; c - factor de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
materie:(1.33) în care: m - cantitatea de materie, kg, kmol sau mol; c - factor de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kmol sau mol; c - factor de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant, cv. Dacă încălzirea se
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în amestec; cpi - căldura molară a componentului i, J/mol·K. 1.3.2. CĂLDURA SPECIFICĂ A LICHIDELOR Căldura specifică a lichidelor variază cu temperatura, anexa XI. În anexa XII se dă căldura specifică a unor lichide și soluții apoase. Pentru soluții apoase cu doi componenți (apă și o substanță
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
specifică a substanței anhidre, J/kg·K. Căldura specifică a soluțiilor formate din mai mulți componenți se poate calcula cu relația: (1.38) în care: xi - fracția masică a componentului i în amestec; cpi - căldura specifică a componentului i, J/mol·K. Pentru substanțe uzuale, căldura specifică a soluțiilor apoase se poate calcula cu relații empirice, funcție de concentrația substanței solide, exprimată în % masă, tabelul 1.6. În lipsa datelor experimentale, căldurile specifice pentru solide și lichide se pot estima cu regula lui
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
lui Kopp, valabilă în jurul temperaturii de 20C: în care: cp - căldura specifică, J/g·K ni - numărul atomilor elementelor ce intră în formula compusului; ci - căldura atomică a elementelor componente, J/atom gram; M - masa molară a compusului, g/mol . 100 ) (1.39) Căldurile atomice pentru o serie de elemente sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se poate folosi în primă
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se poate folosi în primă aproximație ecuația lui Șelest: în care: cp - căldura molară, cal / mol·K; n - numărul de atomi din moleculă; T - temperatura absolută, K; Căldura specifică a unor lichide la diferite temperaturi poate fi obținută din nomograme, prezentate în literatura de specialitate. 1.3.3. CĂLDURA SPECIFICĂ A SOLIDELOR Căldura specifică a unor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ecuația (1.39). (1.40) 1.4. CĂLDURI LATENTE Căldura absorbită sau cedată, fără schimbarea temperaturii sistemului, prin schimbarea stării de agregare, se numește căldură latentă. Căldurile latente se referă la un kilogram de substanță (J/kg) sau la un mol de substanță (J/mol). În acest ultim caz se numește căldură latentă molară. 1.4.1. CĂLDURA LATENTĂ DE VAPORIZARE SI CONDENSARE Pentru aceeași substanță și la aceeași presiune, căldurile de vaporizare și de condensare sunt egale și de semne
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
40) 1.4. CĂLDURI LATENTE Căldura absorbită sau cedată, fără schimbarea temperaturii sistemului, prin schimbarea stării de agregare, se numește căldură latentă. Căldurile latente se referă la un kilogram de substanță (J/kg) sau la un mol de substanță (J/mol). În acest ultim caz se numește căldură latentă molară. 1.4.1. CĂLDURA LATENTĂ DE VAPORIZARE SI CONDENSARE Pentru aceeași substanță și la aceeași presiune, căldurile de vaporizare și de condensare sunt egale și de semne contrare. Căldura de vaporizare
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
normal de fierbere, kcal / kmol; T - temperatura de fierbere, K. Pentru lichidele nepolare, căldura de vaporizare la punctul normal de fierbere se poate calcula mai exact cu formula lui Kistiakowsky: (1.42) în care: r- căldura latentă de vaporizare, J/mol. Calculul exact al căldurii de vaporizare se poate face cu ajutorul ecuației Clausius - Clapeyron: (1.43) în care: p - presiunea de vapori, N/m2; T - temperatura absolută, K; r - căldura latentă de vaporizare, J/kg; vg, v1 - volumul specific al vaporilor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
anexa XVIII, iar în anexa XIX se dau proprietățile fizice ale unor metale lichide. Când nu se dispune de date experimentale se pot utiliza, cu rezultate mulțumitoare, formulele următoare: în care: - conductivitatea termică, cal/cm·K; M - masa molară, g/mol; cp - căldura specifică, cal/g·K; r - căldura latentă de vaporizare, cal/g; T - temperatura absolută, K; Conductivitatea termică a fracțiilor petroliere se poate calcula cu relația: W/m·K (1.56) în care: xr - densitatea relativă a produsului petrolier
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
componentului A în B, m2/h; T - temperatura absolută, K; P - presiunea absolută, at; MA, MB - masele molare ale componenților A și B; VA, VB - volumele molare ale componenților A și B în stare lichidă la temperatura de fierbere, cm3/mol. Dacă volumele molare nu sunt cunoscute atunci se pot obține fie împărțind masa molară la densitate, fie cu ajutorul legii aditivității a lui Kopp. Conform acestei legi volumele molare sunt egale cu suma volumelor atomice ale elementelor care intră în compoziția
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
la durata fazei pentru care se întocmește bilanțul termic. Fluxul de căldura degajat sau absorbit în urma reacției chimice se calculează cu relația: (3.43) în care: T RH - efectul termic al reacției la temperatura de lucru, J/ kg sau J/mol n - numărul de kilograme sau moli de reactant limitant care au reacționat în unitatea de timp, kg/s sau moli/ s. Pentru efectuarea calculelor în ingineria chimică are o deosebită importanță variația efectului termic al reacțiilor chimice cu temperatura și
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
întocmește bilanțul termic. Fluxul de căldura degajat sau absorbit în urma reacției chimice se calculează cu relația: (3.43) în care: T RH - efectul termic al reacției la temperatura de lucru, J/ kg sau J/mol n - numărul de kilograme sau moli de reactant limitant care au reacționat în unitatea de timp, kg/s sau moli/ s. Pentru efectuarea calculelor în ingineria chimică are o deosebită importanță variația efectului termic al reacțiilor chimice cu temperatura și presiunea. Influența presiunii este apreciabilă în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cu relația: (3.43) în care: T RH - efectul termic al reacției la temperatura de lucru, J/ kg sau J/mol n - numărul de kilograme sau moli de reactant limitant care au reacționat în unitatea de timp, kg/s sau moli/ s. Pentru efectuarea calculelor în ingineria chimică are o deosebită importanță variația efectului termic al reacțiilor chimice cu temperatura și presiunea. Influența presiunii este apreciabilă în cazul reacțiilor care au loc la presiuni foarte ridicate și volum constant. Pentru solide
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
care participă la reacție, respectiv depinde de entalpia substanțelor inițiale și finale. Variația efectului termic izobar al reacției cu temperatura se exprimă prin ecuația lui Kirchoff: (3.44) în care: oT RH - efectul termic de reacție în condiții standard, J/mol pc - variația căldurii specifice cu temperatura, J/mol·K Efectul termic al reacției chimice reprezintă diferența dintre suma căldurilor de formare ale substanțelor finale și suma căldurilor de formare ale substanțelor inițiale: (3.45) (3.46) în care: i, j
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
substanțelor inițiale și finale. Variația efectului termic izobar al reacției cu temperatura se exprimă prin ecuația lui Kirchoff: (3.44) în care: oT RH - efectul termic de reacție în condiții standard, J/mol pc - variația căldurii specifice cu temperatura, J/mol·K Efectul termic al reacției chimice reprezintă diferența dintre suma căldurilor de formare ale substanțelor finale și suma căldurilor de formare ale substanțelor inițiale: (3.45) (3.46) în care: i, j - coeficienții stoechiometrici ai reactanților și respectiv produselor de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
dintre suma căldurilor de formare ale substanțelor finale și suma căldurilor de formare ale substanțelor inițiale: (3.45) (3.46) în care: i, j - coeficienții stoechiometrici ai reactanților și respectiv produselor de reacție; Hf - căldura de formare a substanței, J/mol cp - căldura specifică molară, J/mol·K Variația căldurilor specifice ale substanțelor organice și anorganice cu temperatura se exprimă sub formă de polinoame de puteri ale temperaturii (temperatura, K): (3.47) Coeficienții a, b, c și d sunt specifici fiecărei
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
substanțelor finale și suma căldurilor de formare ale substanțelor inițiale: (3.45) (3.46) în care: i, j - coeficienții stoechiometrici ai reactanților și respectiv produselor de reacție; Hf - căldura de formare a substanței, J/mol cp - căldura specifică molară, J/mol·K Variația căldurilor specifice ale substanțelor organice și anorganice cu temperatura se exprimă sub formă de polinoame de puteri ale temperaturii (temperatura, K): (3.47) Coeficienții a, b, c și d sunt specifici fiecărei substanțe și sunt valabili pe un
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
căldura de formare se calculează cu relația: (3.48) în care: C, H, S etc. reprezintă numărul atomilor de carbon, hidrogen, sulf etc. din molecula substanței ; - 394,98 ; -143,08 etc. reprezintă căldurile de combustie ale acestor elemente, în kJ/mol . Dacă produsele de ardere sunt HBr, HCl, HNO3 și H2SO4 în soluție apoasă, căldura de formare a substanței se determină cu relația :(3.49) In cazul în care căldurile de combustie ale substanțelor nu sunt cunoscute se pot utiliza o
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de specialitate, cu ajutorul cărora acestea pot fi estimate. Căldurile de combustie ale compușilor organici în stare gazoasă se pot estima cu relația: (3.50) în care: n - numărul atomilor de oxigen necesari pentru arderea completă a substanței; m - numărul de moli de apă care se formează la ardere; x - corecție termică, caracteristică fiecărei serii omoloage. Valorile corecțiilor termice pentru o serie de substanțe organice sunt date în tabelul 3.14. Căldurile de combustie ale compușilor organici în stare lichidă se pot
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
faza gazoasă, kmol/ m2·h L - debitul molar specific de inert din faza lichidă, kmol/ m2·h G - debitul molar specific al fazei gazoase, kmol/ m2·h L - debitul molar specific al fazei lichide, kmol/ m2·h yA = pA/ pu - moli de component A pe moli de inert din faza gazoasă; xB = CB/ Cu - moli de component B pe moli de inert din faza lichidă; pA - presiunea parțială a componentului A; pU - presiunea parțială a inertului; P - presiunea totală din sistem
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
L - debitul molar specific de inert din faza lichidă, kmol/ m2·h G - debitul molar specific al fazei gazoase, kmol/ m2·h L - debitul molar specific al fazei lichide, kmol/ m2·h yA = pA/ pu - moli de component A pe moli de inert din faza gazoasă; xB = CB/ Cu - moli de component B pe moli de inert din faza lichidă; pA - presiunea parțială a componentului A; pU - presiunea parțială a inertului; P - presiunea totală din sistem; CT concentrația totală din faza
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kmol/ m2·h G - debitul molar specific al fazei gazoase, kmol/ m2·h L - debitul molar specific al fazei lichide, kmol/ m2·h yA = pA/ pu - moli de component A pe moli de inert din faza gazoasă; xB = CB/ Cu - moli de component B pe moli de inert din faza lichidă; pA - presiunea parțială a componentului A; pU - presiunea parțială a inertului; P - presiunea totală din sistem; CT concentrația totală din faza lichidă; A. Transferul de masă este determinant de proces
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]