1,091 matches
-
distilată, cu puțin alcool etilic și, la sfârșit, cu puțin eter. Combinația se usucă între foi de hârtie de filtru, în exicator. 4.6.5 Modul de calcul Se notează cu mp masa produsului obținut, cântărit după uscare. Cunoscând masele molare ale compusului chelat și combinației simple a cuprului: </formula> (4.21) </formula> (4.22) se calculează masa teoretică mt de bis(glicocolato)cupru (II) care ar fi trebuit să se obțină: </formula> (4.23) Se poate calcula în acest fel
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se iau în considerare benzile câmpului cristalin. Practic, metodele spectrofotometrice pot fi utilizate în toate cazurile când formarea complecșilor se manifestă prin modificări în spectrele de absorbție ale reactanților (ionul generator de complecși, liganzii): deplasări de benzi, modificări ale coeficientului molar de absorbție, apariția de noi benzi de absorbție etc. 5.1.1.2 Principiul metodei În sistemele în care se formează compuși coordinativi mononucleari, se poate determina compoziția acestora utilizând metoda variațiilor continue (Jobb) și metoda raporturilor molare. 5.1
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ale coeficientului molar de absorbție, apariția de noi benzi de absorbție etc. 5.1.1.2 Principiul metodei În sistemele în care se formează compuși coordinativi mononucleari, se poate determina compoziția acestora utilizând metoda variațiilor continue (Jobb) și metoda raporturilor molare. 5.1.1.2.1 Metoda variațiilor continue Metoda a fost folosită prima dată în scopuri limitate de Ostromîslenski și, apoi, fundamentată teoretic de Jobb. În principiu, metoda se aplică în cazul formării complecșilor mononucleari, prin studiul amestecurilor de soluții
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se fac determinările de absorbanță, iar în soluție se formează un singur compus coordinativ. În diagrama absorbanță (extincție) - compoziția amestecului de soluții, proiecția maximului pe abscisă va indica reportul de combinare M:L. 5.1.1.2.2 Metoda raporturilor molare Se realizează o serie de amestecuri de soluții în care volumul soluției uneia dintre componente se menține constant, iar volumul soluției celeilalte componente variază continuu și se măsoară absorbanța fiecărui amestec. În cazul compușilor coordinativi este preferabil să se mențină
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
exactitate compoziția. 5.1.1.3 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul CuCl22H2O - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție CuCl2·2H2O - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, în funcție de pH-ul mediului de reacție, se formează complecși mononucleari de raporturi molare M:L diferite și cu stabilități diferite. Practic se va determina compoziția complexului format la pH = 5 și pH = 9. 5.1.1.3.1 Materialele necesare Clorură cuprică dihidratată CuCl2·2H2O Acid sulfosalicilic Acetat de sodiu CH3COONa Acid acetic
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
citesc extincțiile la lungimea de undă λ = 660 nm. 5.1.1.3.2.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului pentru fiecare set de amestecuri de soluții. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.3.3 Determinarea compoziției compușilor cuprului cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.3.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 și 250
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
variația extincției în funcție de compoziția amestecului pentru fiecare set de amestecuri de soluții. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.3.3 Determinarea compoziției compușilor cuprului cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.3.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 și 250 cm3 soluție tampon cu pH = 9 după cum s-a arătat anterior. Se prepară câte 100 cm3 soluție de concentrație 5
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
9). 5.1.1.3.3.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare serie de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari având raporturi molare M:L diferite și cu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari având raporturi molare M:L diferite și cu stabilități diferite în funcție de pH-ul mediului de reacție. Practic se va determina compoziția complecșilor formați la pH = 2 și la pH = 9. 5.1.1.4.1 Materialele necesare Clorură ferică FeCl3 Acid sulfosalicilic Glicocol
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
determină extincțiile la lungimea de undă λ = 560 nm. 5.1.1.4.2.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare set de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4.3 Determinarea compoziției compușilor ionului feric cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.4.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 2 și
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4.3 Determinarea compoziției compușilor ionului feric cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.4.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 2 și 250 cm3 soluție tampon cu pH = 9 după cum s-a arătat anterior. Se prepară câte 100 cm3 soluție de concentrație 5
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
9). 5.1.1.4.3.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L pentru fiecare serie de amestecuri de soluții. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.2 Determinarea compoziției compușilor coordinativi prin metoda refractometrică 5.1.2.1 Considerații teoretice Metoda refractometrică se bazează pe determinarea indicelui de refracție al substanței de analizat. Dacă o rază de lumină trece dintr-
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
trasează graficul variației indicelui de refracție în funcției de componența amestecurilor Cu2+ - acid sulfosalicilic. Apariția unui minim sau maxim, a unui punct de inflexiune sau a unei schimbări de pantă pe curbă indică formarea unui nou compus, al cărui raport molar de combinare se determină prin proiecția punctului caracteristic de pe curbă pe axa absciselor. 5.1.3 Determinarea tipului compușilor coordinativi prin metoda conductometrică 5.1.3.1 Considerații teoretice Conductibilitate electrică a unui mediu reprezintă mărimea care exprimă capacitatea acestuia
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
factori, precum natura substanței și temperatura; în cazul soluțiilor, aceasta depinde și de concentrație. Se definește conductibilitatea echivalentă ca fiind conductibilitatea specifică raportată la numărul de echivalenți-gram dintr-un litru de soluție, respectiv concentrația normală (cN): </formula> (5.7) Conductibilitatea molară este raportul dintre conductibilitatea specifică și numărul de moli dintr-un litru de soluție, respectiv concentrația molară (cM): </formula> (5.8) Aceste mărimi sunt influențate de aceiași factori care influențează și conductibilitatea specifică. Conductibilitatea echivalentă crește la mărirea diluției soluției
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
echivalentă ca fiind conductibilitatea specifică raportată la numărul de echivalenți-gram dintr-un litru de soluție, respectiv concentrația normală (cN): </formula> (5.7) Conductibilitatea molară este raportul dintre conductibilitatea specifică și numărul de moli dintr-un litru de soluție, respectiv concentrația molară (cM): </formula> (5.8) Aceste mărimi sunt influențate de aceiași factori care influențează și conductibilitatea specifică. Conductibilitatea echivalentă crește la mărirea diluției soluției ca urmare a creșterii gradului de disociere și, în mai mică măsură, datorită măririi mobilității ionilor. De
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
tipul acestora (electrolit sau neelectrolit), obținând astfel indicații asupra numărului de ioni din soluție. De asemenea, se poate determina sarcina ionilor complecși. Dacă disocierea combinației complexe se realizează în doi ioni (adică este un electrolit de tip 1:1) conductibilitatea molară a combinației variază în jurul valorii de 100 (</formula>). Când combinația disociază în trei ioni, conductibilitatea molară are o valoare cuprinsă în domeniul 220 ÷ 250 (</formula>). Pentru cazul disocierii în patru ioni a compusului, conductibilitatea sa molară are o valoare care
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se poate determina sarcina ionilor complecși. Dacă disocierea combinației complexe se realizează în doi ioni (adică este un electrolit de tip 1:1) conductibilitatea molară a combinației variază în jurul valorii de 100 (</formula>). Când combinația disociază în trei ioni, conductibilitatea molară are o valoare cuprinsă în domeniul 220 ÷ 250 (</formula>). Pentru cazul disocierii în patru ioni a compusului, conductibilitatea sa molară are o valoare care aparține, în general, intervalului 400 ÷ 450 În situația disocierii combinației în cinci ioni, conductibilitatea molară a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
tip 1:1) conductibilitatea molară a combinației variază în jurul valorii de 100 (</formula>). Când combinația disociază în trei ioni, conductibilitatea molară are o valoare cuprinsă în domeniul 220 ÷ 250 (</formula>). Pentru cazul disocierii în patru ioni a compusului, conductibilitatea sa molară are o valoare care aparține, în general, intervalului 400 ÷ 450 În situația disocierii combinației în cinci ioni, conductibilitatea molară a soluției sale este cuprinsă în domeniul 500 ÷ 550 (</formula>). etc. Sunt cazuri când conductibilitatea soluțiilor unor compuși coordinativi variază în
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
conductibilitatea molară are o valoare cuprinsă în domeniul 220 ÷ 250 (</formula>). Pentru cazul disocierii în patru ioni a compusului, conductibilitatea sa molară are o valoare care aparține, în general, intervalului 400 ÷ 450 În situația disocierii combinației în cinci ioni, conductibilitatea molară a soluției sale este cuprinsă în domeniul 500 ÷ 550 (</formula>). etc. Sunt cazuri când conductibilitatea soluțiilor unor compuși coordinativi variază în timp. Prin conductometrie se pot studia diferite echilibre chimice (cu formare de combinații complexe), cu participarea unor ioni metalici
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
valorile obținute, se determină valoarea medie a celulei conductometrului. Utilizând valorile obținute pentru conductanțele soluțiilor compușilor coordinativi studiați și ale constantei celulei aparatului de măsură, se exprimă conductibilitățile specifice ale soluțiilor de combinații complexe folosind formula (5.6). Cunoscând concentrația molară a soluțiilor de compuși coordinativi, se calculează conductilitățile molare ale acestora pe baza relației (5.8). Din valoarea obținută pentru fiecare combinație, se formulează concluzii privind numărul de ioni în care disociază compusul respectiv și se scriu echilibrele de disociere
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Utilizând valorile obținute pentru conductanțele soluțiilor compușilor coordinativi studiați și ale constantei celulei aparatului de măsură, se exprimă conductibilitățile specifice ale soluțiilor de combinații complexe folosind formula (5.6). Cunoscând concentrația molară a soluțiilor de compuși coordinativi, se calculează conductilitățile molare ale acestora pe baza relației (5.8). Din valoarea obținută pentru fiecare combinație, se formulează concluzii privind numărul de ioni în care disociază compusul respectiv și se scriu echilibrele de disociere electrolitică în soluție apoasă. 5.2 Studiul stabilității compușilor
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
brut nepurificat │obținut din rădăcina plantei perene │Amorphophallus konjac. Principala component�� │a gumei Konjac este glucomananul │polizaharidic cu masă moleculară mare și │solubil în apă, care constă în unități de │D-manoză și unități de D-glucoză într-un raport │molar de 1,6:1,0 legat prin legături f2â(1-4)- │glicozidice. │Lanțurile de pe partea mai scurtă sunt atașate │prin legături f2â(1-3)-glicozidice, iar grupurile │acetil se produc aleatoriu la un raport de │aproximativ 1 grup la 9 până la 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
Konjac este produsul brut nepurificat obținut din │tuberculul plantei perene Amorphophallus │konjac. Principala componentă este │glucomananul polizaharidic cu masă moleculară │mare și solubil în apă, care constă în unități │de D-manoză și unități de D-glucoză într-un │raport molar de 1,6:1,0 legat prin legături │f2â(1-4)-glicozidice cu o ramificație la │aproximativ fiecare a 50-a sau a 60-a unitate. Aproximativ fiecare al 19-lea reziduu de zahăr │este acetilat Masa moleculară │500 000 până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
Nu mai mult de 3 mg/kg Plumb Nu mai mult de 5 mg/kg Mercur Nu mai mult de 1 mg/kg E 553a (i) SILICAT DE MAGNEZIU Definiție │Silicatul de magneziu este un compus sintetic │al cărui raport molar între oxidul de magneziu │și dioxidul de siliciu este de aproximativ 2:5 Compoziție │Conținut nu mai puțin de 15 % MgO și nu mai │mult de 67 % SiO(2) raportat la substanța │calcinată Descriere │Pulbere inodoră, albă, foarte fină, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
brut nepurificat │obținut din rădăcina plantei perene │Amorphophallus konjac. Principala componentă │a gumei Konjac este glucomananul │polizaharidic cu masă moleculară mare și │solubil în apă, care constă în unități de │D-manoză și unități de D-glucoză într-un raport │molar de 1,6:1,0 legat prin legături f2â(1-4)- │glicozidice. │Lanțurile de pe partea mai scurtă sunt atașate │prin legături f2â(1-3)-glicozidice, iar grupurile │acetil se produc aleatoriu la un raport de │aproximativ 1 grup la 9 până la 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]