1,115 matches
-
amestecuri ideale coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
perfect la 0° și 100° C și presiune atmosferică și cerând ca 1°K = 1°C; obținem: C=R (constanta gazelor perfecte); cu aceasta, formula entropiei pentru un mol de gaz perfect este: <br>formula 3 unde C(T) este căldura molară la volum constant. Remarcăm că forma funcției U(T) este neprecizată. Este un fapt remarcabil că funcția introdusă abstract prin condiția de factorizare a factorului integrant al cantității de căldură este exact aceeași cu temperatura din legea gazelor perfecte. Această
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
ecuație diferențiala pentru "C(n)":formulă 9 a cărei soluție este formulă 10 unde " C" este o nouă constantă, independentă de n; cu aceasta, obținem o formulă extensiva pentru entropie:formulă 11 Putem scrie "C = -ln V + C" unde "V" este un volum molar de referință, ceea ce preclude calculul logaritmului dintr-o cantitate cu dimensiune, iar " C" poate depinde de substanță considerată și nu poate fi determinat mai departe din termodinamica. În concluzie, extensivitatea entropiei nu rezultă din principii fundamentale, dar este o cerință
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
Liebig și Friedrich Wöhler au determinat structura acidului benzoic în 1832.[2] Ei au investigat de asemenea modul în care acidul hipuric este înrudit cu acidul benzoic. În 1875 Salkowski a descoperit proprietățile antifungice ale acidului benzoic. 2.Proprietăți - masa molară : 122.12 g/mol - densitate : 1.32 g/cm3, solid - punct de topire : 122.4 °C (395 K) - punct de fierbere : 249 °C (522 K) - solubil în solvenți organici (dietileter, metanol), solubil în apă caldă (3.4 g/l (25
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
0,2 mJ, iar temperatura de combustie este de 555 °C. Benzenul arde cu o flacără galbenă, formând apă și dioxid de carbon, fumegând, indicând astfel conținutul ridicat de carbon. Puterea calorică a compusului este de 40580 kJ/kg, entalpia molară fiind de 3257,6 kJ/mol pentru starea lichidă și 3301 kJ/mol pentru cea gazoasă. La spectroscopia în infraroșu, benzenul prezintă trei benzi de absorbție ale vibrațiilor de valență la 3003, 3071 și 3091 cm. Vibrațiile de deformație provoacă
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
zonei gri din diagrama T-s alăturată și este egală cu unde "T" este temperatura absolută de saturație, iar "s" și s sunt entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos: Deoarece apa
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos: Deoarece apa obișnuită de obicei nu este pură, ci conține săruri și gaze dizolvate, apar unele fenomene secundare. Fierberea este folosită:
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
Comparând ecuația de mai sus cu ecuația termică de stare a gazului ideal: formula 22 unde formula 23 este constanta universală a gazelor (formula 23 = 8314,472 m Pa K kmol), formula 25 este Numărul lui Avogadro, formula 26 este masa gazului, formula 27 este masa molară a gazului, iar formula 28este numărul de moli, și ținând cont că constanta Boltzmann este formula 29 se obține dependența temperaturii de viteza medie pătratică: formula 30 iar energia sistemului devine: formula 31 În limitele în care este admisibil modelul gazului perfect temperatura este
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
Mayer este valabilă indiferent de faptul că moleculele ar avea sau nu mișcare de rotație sau vibrație. De asemenea, toate relațiile care descriu procesele termodinamice prin care poate trece o cantitate de gaz ideal sunt valabile indiferent dacă capacitățile termice molare formula 8 și formula 9 sunt constante sau nu în funcție de parametrii sistemului termodinamic. Gazul ideal are coeficientul de dilatare egal cu cel de compresibilitate. În practică, la gazele care se comportă asemănător cu gazul ideal variația capacităților termice cu presiunea este nesemnificativă
Gaz ideal () [Corola-website/Science/310008_a_311337]
-
termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K). Deoarece cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, valoarea capacității termice va depinde felul transformărilor prin care trece sistemul. În fizică cele mai folosite sunt căldurile molare la volum constant (C) și la presiune constantă (C) care se definesc prin cantitatea de căldură necesară încălzirii cu un grad a unui mol de gaz când se menține constant volumul, respectiv presiunea. Energia internă a unui gaz este, în
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
de "relația lui R. Mayer". Daca se ține cont de expresia energiei interne a unui mol de gaz perfect formula 21, unde "i" este numărul gradelor de libertate, atunci: Un rol important în descrierea comportării gazelor îl joacă raportul dintre căldura molară la presiune constantă și căldura molară la volum constant: Acest raport este denumit "exponent adiabatic" și pentru gaze perfecte are urmatoarele valori:
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
se ține cont de expresia energiei interne a unui mol de gaz perfect formula 21, unde "i" este numărul gradelor de libertate, atunci: Un rol important în descrierea comportării gazelor îl joacă raportul dintre căldura molară la presiune constantă și căldura molară la volum constant: Acest raport este denumit "exponent adiabatic" și pentru gaze perfecte are urmatoarele valori:
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]