26,397 matches
-
Alegerea acestui titlu nu este Întâmplătoare. Vechea capitală a Moldovei a fost În timpul domniei lui Carol I al doilea oraș al țării, din punct de vedere politic, social-economic și, mai ales, cultural. Liderii politici moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
face față unui guvern să raporteze date false unei astfel de instituții internaționale. Cu atât mai mult, cu cât printre riscurile enumerate În noul proiect În domeniul educației, Quality Education in Rural Moldova Project, Banca Mondială indică diminuarea angajamentelor guvernului moldovean sub influența schimbărilor din mediul politic, insuccesul reformelor curriculare etc. . Editurile Cartdidact, Știința, Prut Internațional și Civitas, care au participat la elaborarea manualelor de istorie pentru clasele a VIII-a și a IX-a, le-au editat În anii următori
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
de munte, la adăpost de influența popoarelor migratoare, râurile și-au păstrat numele de origine, care s-a putut schimba numai prin traducere, în avalul aceluiași curs de apă, mai către câmpie; exemple: Repedea pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe Bistrița moldoveană, Frumoasa-Dobra și Bistra-Sebeș pe râul Frumoasei. În studiul asupra limbii daco-geților, A. Vraciu 22 acordă un rol major numelor râurilor mari (mai lungi de cca 100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel mai important (mai important
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la Rohr = trestie, sau Mărghile, de la Mergel = turbărie (și acesta de la latinul vorax, - iginis = prăpastie) și, în fine, din ungară - sebeș = iute. *** Este interesant de văzut mai de aproape mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai mult ca oricând, cultura rusă a moldovenilor din Rusia a căpătat o semnificație politică, deoarece unirea Moldovei cu Valahia și formarea unui principat aproape neatârnat și puțin binevoitor pentru noi produc o acțiune de atracție vădită și la vecinii moldoveni din Basarabia” <ref id="7"> 7 Ibidem, p. 220-221. </ref>. Se pare că este primul semnal de alarmă tras de un Înalt demnitar rus de la centru, În legătură cu o posibilă pierdere a Basarabiei, În urma amplificării unei mișcări iredentiste românești În provincia
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cu prof. Iancu Filipescu apar elemente noi, care dau seama despre vremurile trecute. „În anul 1943, când am început cursul șde etnografie la Universitatea din Iași - n.n.ț, am făcut un memoriu la Ministerul Educației Naționale, ministru era Ion Petrovici, moldovean și el, în care ceream urgent înființarea unui muzeu etnografic la Iași. M-am pomenit - nu mă așteptam - cu aprobarea. Ceva mai mult, am primit și o subvenție de 300 000 de lei. Pentru început, era ceva” (Chelcea, 1988, p.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai bine să ne-o dați nouă la Iași, Muzeului Etnogafic? Avem studenți care nu au după ce face o lucrare de seminar». și zic eu în continuare: «Îmi pare rău că un muntean pledează cauza Moldovei în fața unui veritabil cărturar moldovean ca dumneavoastră, dar sunt silit să fac aceasta!»” (Chelcea, 1988, p. 100). „Exact după două săptămâni am găsit biblioteca împachetată șcâteva sute de volume de specialitate - n.n.ț gata de expediat la Iași. ș...ț și astfel Artur Gorovei, acel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
A califica drept sămănătorist pe d. Victor Ion Popa ar însemna să dăm o judecată parțială și exterioară. Fiindcă d-sa nu este unul din acei nenumărați epigoni ai unui curent astăzi istoric, pastișând numai în umbra unui excepțional talent. Moldovean el însuși, duios prin natură, cunoscător al sufletului rural, așa cum ne-a dovedit și Mușcata din fereastră, d. Victor Ion Popa duce mai departe o anumită sensibilitate etnică, regionalistă. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Ciuta, București, 1924; Păpușa cu piciorul rupt, București
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
lungi și oțioase imprecații biblice, ci dizolvă indignarea și ura în narațiune. Este o limbă rea, cârcotașă. Înregistrează toate zvonurile răutăcioase, chiar și vulgare ale timpului, când e vorba de adversari.[...] Dar Radu Popescu are ceva din darul marilor cronicari moldoveni, izbutind să scoată la lumină colțuri interesante din trecutul zbuciumat al țării, în care se vede coloarea timpului și psihologia societății. Și factura sintactică a stilului are o tehnică mai modernă. Fraza e mai degajată din angrenajul coordonărilor și al
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
2 (Istoria literaturii române de la început până astăzi), București, 1937; Duiliu Zamfirescu. Viața și opera, București, 1937; Barbu Delavrancea. Viața și opera, București, 1938; Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (în colaborare cu B. Jordan), București, 1939; Doi cronicari moldoveni, Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1939; Enciclopedia „Cugetarea”, București, 1940. Ediții: Din cronicarii români. Grigore Ureche, Eustratie Logofătul, Miron Costin, București, [1933]; Din cronicarii români. Radu Hrizea Popescu, Mihail Moxa, Radu și Șerban Greceanu, Udriște Năsturel, București, f.a.; Vasile
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
REVISTA „LIGA CULTURALĂ”, publicație apărută la Bacău, lunar, din iulie 1911 până în aprilie 1912. Realizată de un comitet redacțional că o revistă de cultură, publicația cuprinde cronici, însemnări și informații culturale din spațiul moldovean, într-o tonalitate marcată destul de pregnant de un deziderat naționalist. De aceeasi coloratura ideologică este impregnata și literatura de aici. Colaborează cu poezie Eugeniu Revent, cu articole - George Berea, Dumitru C. Moruzi, Eugeniu Revent. În numărul 6/1911 este consemnata
REVISTA „LIGA CULTURALA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289181_a_290510]
-
din țară și străinătate, studii de teorie literară și estetică. E. Lovinescu publică articole despre Dimitrie Anghel, despre piesa O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale, despre Panait Istrati, comentariile Sămănătorismul, Localul și universalul, Importanța studiului prozei lui Eminescu, Literatura moldoveană. În numărul 2045/1924, Lucian Blaga semnează articolul Din viața culturală românească. Prozatorii de după război, unde remarcă în pagina literară „gesturi abrupte, o voință ciudată spre o adâncire de perspectivă, patimă crescândă, dar și o liniște contemplativă cum n-am
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
că este călugăr și că a scris din îndemnul lui Teofil, episcopul Râmnicului, la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său, versiunea slavă a cronicii lui Constantin Manasses (care fusese model de stil pentru cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie și Azarie), o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste izvoare, le-a îmbinat și le-a dat o anumită unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția și
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
mare de informație de care au beneficiat alți confrați. Dacă ele și-au pierdut în acest chip aproape în întregime valoarea documentară inițială, literaritatea multora dintre pasaje oferă o lectură plăcută. Rezistentă în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin plasticitatea tablourilor, prin vioiciunea
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Un nou manuscris vechi: Isopia voronețeană, Cernăuți, 1922; Codicele Pătrăuțean și asasinarea lui Grigore Ghica (un manuscris inedit), Botoșani, 1922; Războiul Troadei. După Codicele Const. Popovici (1796), Cernăuți, 1924; Isopia brașoveană din 1784, Cernăuți, 1924; Institutorul Creangă, Cernăuți, 1925; Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă, Cernăuți, 1925; La Comănești, Cernăuți, 1925; Un cântăreț al Sucevii: T. Robeanu, Cernăuți, 1926; De vorbă cu stilistul I. Gorun, Cernăuți, 1926; Eminescu. Note pentru o monografie, Suceava, 1932; ed. îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
aer, lut, foc, apă). Purceasă din textele Ecleziastului, viziunea lui P. conține și unele elemente materialiste. Descriind, cu oarecare imaginație plastică, sinistra părăginire a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
face des între Prosper Mérimée și C. Negruzzi este îndreptățită. Există totuși la Negruzzi un umor cu desăvârșire clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții (soțul înșelat de femeia în care crede orbește) aparține vechii nuvele italiene. Umoristul moldovean îl tratează cu zâmbete molierești. [...] Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul, care ar fi devenit o scriere celebră ca și Hamlet dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ajungă profesor universitar. A fost pensionat în 1989. O. a fost un specialist eminent în istoria limbii române și în complicatele chestiuni de editare a textelor vechi. Lucrarea sa Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni (1973) a reprezentat un îndrumar pentru toți textologii prin rigurozitatea cu care sunt expuse metodele de cercetare potrivite pentru stabilirea versiunilor, pentru relațiile dintre copii și pentru transcrierea textelor. În Anexe O. editează cronica lui Grigore Ureche și De neamul
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
Cazacu), București, 1961; ed. 2, București, 1971; Introducere în filologia română. Orientări în tehnica cercetării științifice a limbii române (în colaborare cu Elena Barborică și Mirela Teodorescu), București, 1972; Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni, București, 1973; Tradiția manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”), București, 2002. Ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pref. edit., București, 1967; Miron Costin, Opere alese, pref. edit
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
parnasianism și simbolism. Este o poezie echilibrată, tinzând către exactitate prozodică, în care nostalgia plecărilor, a depărtărilor, a necunoscutului se îmbină cu vagi presimțiri și cu misterioase elanuri erotice. SCRIERI: Alexandru Obedenaru, București, 1891; Bibliografia cestiunii Orientului, București, 1899; Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea, București, 1899; Botanica populară, București, 1900; Istoria României contimporane, București, 1900; Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, București, 1901. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Scrisoare către A. Philippide și S. Mehedinți], SDL, IX, 259-260
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
al autorului, fixându-i obsesiile și identificând o voce originală în critica românească. Prin obiectul ei declarat, prima dintre aceste vârste pare orientată spre istoria literaturii. O ilustrează studiile consacrate lui Antim Ivireanul sau tehnicilor narative în scrierile unor cronicari moldoveni importanți - Grigore Ureche și Miron Costin. Dar, privind ceva mai de aproape, nimic nu demonstrează mai bine decât aceste două lucrări validitatea axiomei conform căreia doar unghiul de vedere creează obiectul. Sub scalpelul analistului, autorul Didahiilor devine cap de serie
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
ediție critică, de mare autoritate și valoare, apare în 1955, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan, iar cea mai cuprinzătoare restituire, folosind toate variantele manuscrise ale cronicii, este realizată de Gabriel Ștrempel în 1982. În Predoslovie N. se declară continuatorul cronicarilor moldoveni, subliniindu-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
III (1945), 189-197; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 290-306; Ist. lit., I, 596-619; Cioculescu, Varietăți, 70-92; Dumitru Velciu, Ion Neculce, București, 1968; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 274-302; Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni, București, 1973, 249-281, 342-363, passim; Valeriu Cristea, Introducere în opera lui Ion Neculce, București, 1974; Curticăpeanu, Orizonturile, 72-122; Rotaru, Valori, I, 193-273; Dicț. lit. 1900, 611-614; Petrescu, Configurații, 74-85; Manolescu, Istoria, I, 58-65; Mazilu, Vocația, 40-52; Sorohan, Introducere, 216-255; Mazilu
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
observ pelerinajul ce se desfășura cu ocazia hramului Sfântului Ioan cel nou la Suceava, am constatat cu surprindere că participanții veniți din Maramureș sau din Năsăud erau mai numeroși decât localnicii; prezența lor continua o străveche tradiție locală. Întemeietorii statului moldovean sau al celui muntean, veniți din Transilvania, de peste munte, nu făceau decât să se ducă În partea cealaltă a unei regiuni ce avea ca centru Carpații, regiune familiară și cunoscută ansamblului populației românești de pe ambii versanți. Lungă vreme, domnii țărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]