3,149 matches
-
se-ntind numai la sărbători. De amândouă părțile scaune grele, puse în ordine, unul în fața altuia, cuprindeau câte un schelet de om, înveșmântat în resturile hainelor în care murise". Spectacolul grotesc culminează cu introducerea în scenă a scheletului reginei. Bătrânul monarh este singurul supraviețuitor al carnagiului, dar tragedia i-a luat mințile: "Zadarnic încercară oamenii să se înțeleagă cu Regele Wenceslav. La orice întrebare el râdea și, ridicându-și hlamida până la genunchi, începea să joace. Râsul lui creștea și scădea fără
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
regelui atins de insanitate apare, de altfel, frecvent în literatura fantastică; exemplul cel mai recent care îmi vine în minte este cel al lui Sad King Billy din tetralogia The Hyperion Cantos a lui Dan Simmons. La Beneș, profilul de monarh nebun al lui Wenceslav este dublat de cel al unui roi fainéant. 62 În Evul Mediu european, plaga reprezintă o sursă constantă de groază, pentru a dispărea abrupt, dacă este să-i credem pe Frederick Cartwright și pe Michael Biddiss
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
comprehensivă. Până la urmă însă, "sociologia germană n-a scăpat, în mai mare măsură decât orice altă sociologie a Extremului Occident, de profanarea antropologică din Occident și Führer-ul pe care ea l-a schițat și presimțit nu a fost nici măcar caricatura monarhului rang "natural" inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând trei discipline: istoria, sociologia și psihologia. Dacă Occidentul le separă atât din punct de vedere metodologic, cât și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca reprezentare lumească a suveranității divine. C. Schmitt, în varianta din 1922 a Teologiei politice, citește această reprezentare ca legitimare a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes despre epistolele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
El adaugă însă că, ținând seama de importanța întrevederii, ar fi bine ca și Regina-Mamă Elena să fie prezentă. La București, seara, Negel și cu Mircea Ioanițiu (secretarul particular al regelui) s-au dus la Savel Rădulescu, ultimul dintre sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era de părere că Groza venea cu răspunsul guvernului relativ la dorința Regelui de a se căsători cu Principesa Ana
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
afirmă că, din cauza discreditării multiplelor și contradictoriilor căutări ale Adevărului, subiectul adevărului a ajuns să fie lipsit de importanță și ar trebui deci îndepărtat ca irelevant în probleme sociale și politice. Chiar și filosofia ar trebui detronată din poziția de monarh dominant al științelor umane (și bio-naturale). Filosofia nu mai are dreptul de a pretinde cu aroganță a fi atotcunoscătoare, de a fi comandantul căutărilor pentru adevărul unei ordini prealabile și independente. Filosofia ar trebui să coboare și să se dea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
definea și includea societas civilis acei cetățeni care aveau dreptul să participe la politică și la exercitarea suveranității și a avut implicații fundamentale pentru procesul de construire a statelor teritoriale. Luptele pentru participare în stat au luat forma confruntărilor între monarh și clasele privilegiate, care erau deseori organizate în parlamente. Aceste clase se considerau frecvent ca apărătoare ale "națiunii", în sensul politic al termenului. Reprezentanții lor insistau, în opoziție față de monarh, că erau reprezentanții și apărătorii "libertăților naționale" și ai "drepturilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Luptele pentru participare în stat au luat forma confruntărilor între monarh și clasele privilegiate, care erau deseori organizate în parlamente. Aceste clase se considerau frecvent ca apărătoare ale "națiunii", în sensul politic al termenului. Reprezentanții lor insistau, în opoziție față de monarh, că erau reprezentanții și apărătorii "libertăților naționale" și ai "drepturilor naționale"5. Dacă suveranul provenea dintr-o națiune diferită cum a fost cazul în Olanda în timpul războiului contra Spaniei habsburgice atunci aceste revendicări erau acutizate de o altă dimensiune: lupta
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
multe țări, a fost posibil să discernem funcționarea unui nou aspect al modernității, desfășurarea unui proces în care Revoluția Franceză s-a dovedit a fi un moment hotărîtor. Revoluția a distrus pentru totdeauna credința în dreptul divin și de necontestat al monarhilor de a guverna și a fost scînteia care a aprins lupta contra claselor privilegiate, în numele națiunii suverane de indivizi liberi și egali. Totuși, aceia care luptau în numele națiunii suverane erau mereu tentați să insiste asupra credinței față de la patrie: adică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Prima fază coincide cu lupta modernă timpurie împotriva statelor despotice din zona europeană. Cuvinte precum "public", "opinie publică", "virtuți publice" erau arme în sprijinul "libertății presei" și al altor libertăți manifestate public. Discuțiile centrate pe aspectul "public" erau îndreptate împotriva monarhilor și a curților suspectate a acționa arbitrar, abuzînd de puterea lor și promovîndu-și interesele "personale" egoiste pe seama țării. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, idealul normativ al sferei publice un domeniu al vieții în care cetățenii își
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
existente prin mijlocirea dreptului la libera exprimare al cetățenilor și a procedurilor constituționale de a asigura aplicarea legii, pentru guverne mixte și pentru eliberarea de "partide" și "facțiuni" în special de acelea care încurajau disensiunile interne și inițiativele "private" ale monarhilor, ale miniștrilor și ale bogătașilor ambițioși. *** Faza a doua: O dată cu creșterea puterii și a dinamismului economiilor capitaliste moderne, idealul sferei publice a ajuns să fie folosit mai ales pentru a critica monopolul producției și consumului de mărfuri asupra unor zone
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
distingă între publicitatea excesivă și controversele publice. Intrarea în politica oficială a personalităților din media comerciale, ca Ronald Reagan și Silvio Berlusconi, sînt exemple extreme ale acestei tendințe. Verificarea nemiloasă efectuată de către ziarele de scandal britanice asupra vieții particulare a monarhilor și a politicienilor din ultimul deceniu este încă un exemplu al acestei tendințe. Tot astfel sînt și programe ca Larry King Live de la CNN, precum și remarcabila proliferare a talk-show-urilor dure precum Ricki Lake care, printre reclame pentru produse ca apa
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
campanii publice care să susțină dreptul de a trăi fără a fi deranjați de bigoți și jurnaliști grosolani; susținătorii dreptului la intimitate fac presiuni publice pentru o legislație privind protecția datelor personale; în același timp, politicieni gata de luptă și monarhi scandalizați insistă public că mass media nu are ce căuta în dormitoarele lor. *** Astfel de manifestări nu pot fi înțelese corect din perspectiva ortodoxă asupra sferei publice, nedespărțită de o versiune modernă timpurie a diviziunii dintre "public" și "privat". Apărătorii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care am dat-o primelor, atît din cauza subiectelor, cît și din dorința de a crea o operă mai variată. De asemenea, și Nota autorului din cea de a treia culegere, adresată Monseniorului Duce de Bourgogne insistă pe paralelismul dintre puterea monarhului "care face destinul atîtor popoare și națiuni" și talentul fabulistului pentru care "dorința de a plăcea" este scopul esențial. 3.3. Lectura fabulelor Public(urile) "A îndruma cititorul înseamnă mai întîi a-l situa și a-l determina. Nu este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
doar prin victorii, Altcineva îți va spune cu voce tare Faptele străbunilor și virtuțile regilor noștri. Iar eu te voi delecta cu neînsemnate aventuri, Am să-ți pictez povești ușoare-n versuri. Așa cum puterea fabulistului "subjugă" sufletele cititorilor, la fel monarhul face "să se plece și cele mai superbe capete". Această comparație căutată în cele două sfere de activitate și de influență se regăsește în dedicația făcută Ducelui de Bourgogne și îi conferă fabulistului, datorită obiectul său atemporal, libertate de gîndire
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
misionarii pașnici sau prin baionetele celor o sută de mii de ostași ce se vor ridica la luptă pentru libertate, avînd aceste principii înscrise pe stindardul lor [...]. Ei bine, toate acestea nu se pot face decît după moartea nu a monarhului, ci a monarhiei, după sfidarea forțelor religioase, decît după ce nu va mai exista inferioritate socială, după dispariția castelor nobiliare, după împărțirea bunurilor senioriale. Vă cer douăzeci de ani, adică douăzeci de secunde de veșnicie. Firele Conjurației au fost înnodate. Fiecare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și a sufletelor. Să nu vă fi gîndit niciodată [se întreabă Maistre] la importanța pe care oamenii au acordat-o meselor luate împreuna? Nu există tratate, înțelegeri, sărbători, ceremonii, chiar și dintre cele mai triste, fără masă [...]. Coborîți de la palatul monarhului pînă la coliba indianului; treceți de la cea mai avansată civilizație la o societate rudimentară; studiați toate rangurile, toate condițiile, toate caracterele, pretutindeni veți vedea că masa e un fel de religie, de procesiune, e o ceremonie a ospitalității, a bunăvoinței
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evrei. Sîngele săracului Dan Botta, Unduire și moarte Thomas Carlyle, Cultul Eroilor Thomas Carlyle, Filosofia vestimentației Emile Durkheim, Despre sinucidere Jules de Gaultier, Bovarismul Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei Vasile Lovinescu, Incantația sîngelui Vasile Lovinescu, Mitul sfîșiat Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns Marcel Mauss, Eseu despre dar Marian Papahagi, Fața și reversul Marcel Petrișor, Gogol Luca Pițu, Eros, Doxa & Logos Luca Pițu, Sentimentul românesc al urii de sine Vassili Rozanov, Apocalipsa timpurilor noastre Lev Șestov, Începuturi și stîrșituri Lev Șestov, Revelațiile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
respectarea legilor pe care le au de la strămoși, privind mereu în trecut, grup care însă nu este lipsit de puteri magice, ci le exercită ca o îndatorire față de comunitate 482. Această ipostază a regelui preot se continuă în istorie cu monarhul bizantin și regele carolingian, cezaro-papismul fiind de fapt o proiecție a regelui cu funcții religioase. Domnitorii Țărilor Române din perioada medievală, și în general toți conducătorii de stat din Evul Mediu, prin funcțiile și puterile pe care le au, reprezintă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
medievală, și în general toți conducătorii de stat din Evul Mediu, prin funcțiile și puterile pe care le au, reprezintă o formă pe care a dobândit-o în timp regele preot, fiind o extensie a acestuia. Interesant este că și monarhul constituțional păstrează o conotație religioasă întrucât, deși nu mai are rolul de vindecător sau de aducător al ploii și a fertilității pământului, este trimisul lui Dumnezeu pe pământ datorită ritualului mirungerii. Dintr-o altă perspectivă, funcțiile pe care le au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că el ar trebui să ia asupra sa dirijarea acesteia (...) Învățământul de stat generalizat nu este altceva decât o născocire destinată să-i modeleze pe oameni după același calapod: (...) unul pe placul puterii predominante în cadrul cârmuirii, fie ea puterea unui monarh, a preoțimii, aristoctației ori a majorității celor ce formează generația respectivă..." (Mill, J.S., 1994137-138). Spre deosebire de Mill, Margaret Thatcher și John Major sunt susținători puternici ai educației religioase pe care o consideră inseparabilă capitalismului și ideii naționale. Această opțiune a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mulțumi înalților diplomați pentru participare, folosind limba latină pe care o știau toți. Se pregăteau să se salute și să se despartă, când interveni Brâncoveanu tot în latinește, dar șovăielnic. Le mulțumi și el pentru că în calitate de reprezentanți ai fraților săi, monarhii creștini ai Europei au intervenit și au spus vorbe bune sultanului și marelui vizir despre el și țara lui. Vorbind, îl privea țintă pe Ferriol, care căuta jenat ceva prin buzunarele hainei de catifea. În ziua de 15 iunie a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deținători de taine, rude foarte apropiate ale voievodului și în zadar încerca să deslușească ceva din comportarea lor discretă. Nimic. Și câteodată avea impresia că anumite documente fără legătură cu munca sa îi sunt înmânate pentru ca stolnicul Constantin Cantacuzino și monarhii apuseni să le afle conținutul. Nimeni nu-i ceruse să nu-l frecventeze pe marele stolnic scos din toate funcțiile politice. Verva convorbirilor lor în italiană era fățiș considerată la el ca o manifestare a dorului de patrie și la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
intrarea domnului în sala mare a divanului cu altele de argint și asta pentru că peste cinci luni Io Constantin Voievod împlinea șaizeci de ani. Fără să vrea, Ștefan se gândi la Stanca și-și dădu seama că taica era un monarh desăvârșit, iată cum zâmbind trist poate să dăruiască tuturor celor din jur optimismul necesar pentru a trăi „în această vale a plângerii”. Părea că uitase de moartea ei, și Stanca nu fusese doar una din fiicele lui, nu, ea fusese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are următoarele caracteristici: puterea executivă este reprezentată de șeful statului (monarh, președinte) și guvern; atribuțiile șefului statului sunt simbolice; șeful statului numește Prim-Ministrul care, de obicei, este șeful facțiunii majoritare din Parlament; Guvernul răspunde în fața Parlamentului; Marea Britanie reprezintă sistemul parlamentar clasic. Cu excepția Elveției și Rusiei, cele mai multe state europene, republici și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]