1,152 matches
-
femeile singure (Statistics in Focus..., 2005) (în condițiile în care există un al doilea salariu în gospodărie, femeile ies din categoria considerată vulnerabilă la sărăcie 1). Anumite grupuri sunt vulnerabile la căderea sub pragul sărăciei, chiar dacă au o slujbă. Familiile monoparentale, în majoritate covârșitoare compuse din femei cu copii în grijă 2, constituie un grup de persoane care sunt expuse la sărăcie, chiar și în cazul în care adulții sunt prezenți pe piața muncii. În România, problema calității slujbelor pare mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
lungul carierei (de exemplu, cele legate de nașterea copiilor); tipul de slujbă, cu normă întreagă sau jumătate de normă; calitatea generală a slujbei și venitul rezultat în urma ei; caracteristicile individuale, precum nivelul de educație; caracteristicile gospodăriei, precum situația de familie monoparentală; cadrul instituțional - tipul de sistem social” (Working poor in the European Union, 2004, p. 51) - factori care sunt în special relevanți pentru situația femeilor. Dubla zi de muncă rămâne răspândită și este susținută la nivel ideologic de populație. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
vor să muncească”. În următorul exemplu voi ilustra situația unui grup de femei care, fie și muncind, au șanse puține de a se ridica de sub pragul de sărăcie. Exemplul 1: Acest exemplu se referă la situația femeilor adulte din familii monoparentale. În România, familiile monoparentale sunt feminizate și prezintă un grad crescut de risc de sărăcie sau se află deja în sărăcie severă. Sărăcia severă se manifestă în special în zonele urbane sărace, unde „familiile monoparentale, indiferent dacă locuiesc singure sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
următorul exemplu voi ilustra situația unui grup de femei care, fie și muncind, au șanse puține de a se ridica de sub pragul de sărăcie. Exemplul 1: Acest exemplu se referă la situația femeilor adulte din familii monoparentale. În România, familiile monoparentale sunt feminizate și prezintă un grad crescut de risc de sărăcie sau se află deja în sărăcie severă. Sărăcia severă se manifestă în special în zonele urbane sărace, unde „familiile monoparentale, indiferent dacă locuiesc singure sau se grupează cu alții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
situația femeilor adulte din familii monoparentale. În România, familiile monoparentale sunt feminizate și prezintă un grad crescut de risc de sărăcie sau se află deja în sărăcie severă. Sărăcia severă se manifestă în special în zonele urbane sărace, unde „familiile monoparentale, indiferent dacă locuiesc singure sau se grupează cu alții, sunt peste jumătate în sărăcie extremă și încă o treime se află în situația de criză generalizată, având locuința în proprietate, dar nedotată și trăind de pe o zi pe axe "Akerlof
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
încă o treime se află în situația de criză generalizată, având locuința în proprietate, dar nedotată și trăind de pe o zi pe axe "Akerlof"lta din venituri sub pragul de sărăcie” (xe "Stănculescu"Stănculescu, 2004, p. 68). Femeile din familii monoparentale reprezintă o categorie de persoane pentru care un loc de muncă, în lipsa introducerii unei dimensiuni privind îngrijirea dependenților în politicile publice sociale, este o măsură foarte puțin eficientă. De fapt, fie intrarea pe piață nu va fi posibilă, fie se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Stănculescu"Stănculescu, Maria Sofia, 2004, „Culisele zonelor sărace: forme de excluziune socială”, în Manuela Sofia Stănculescu, Ionică Berevoescu (coord.), Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Ștefan"Ștefan, Cristina, 2004, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Arefeană, București. xe "Whitehead"Whitehead, Ann, 2003, „Failing women, sustaining poverty: Gender in Poverty Reduction Strategy Papers”, Report for the UK Gender and Development Network, The Gender and Development Network and Christian Aid, mai, http://www
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
caz, nu au decât una împrumutată de la omoloagele lor europene, inclusiv cu motivația care pe mine mă uluiește: „Așa ne cere UE”. De parcă fără UE nu am avea nici o bătaie de cap în guvernare sau opoziție, de parcă mai toate familiile monoparentale sunt făcute din mame care își cresc singure copiii părăsiți de către tați, cel mai adesea orientați pe parcurs spre alte femei mai tinere, că mai mult de jumătate din românce depind de veniturile bărbaților, că spală manual cărând apă de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
grecești (sau europene) a legii egalității de șanse, a celei împotriva violenței în familie, a celei de reglementare a prostituției. Pot bărbații să-și aducă sistematic aminte că este cazul să facă politici publice în sprijinul planningului familial, al familiilor monoparentale, al rețelei de servicii pentru îngrijirea bătrânilor și copiilor? În principiu, pot. Practic, după cum se vede, nu o fac. Nu pe ei îi apasă prioritar aceste probleme și nici limbajul desconsiderației de gen. Să presupunem că am trăi ziua în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nouă că stau lucrurile. Dacă vom coborî în lumea prozaică a statisticilor, ne va sări în ochi evidența: cea mai săracă dintre categoriile sărace din România este cea a femeilor, mai ales a celor care fac parte din categoria familii monoparentale, compusă în proporție de peste 90% din femei care își cresc singure copiii. Analfabetismul și lipsa de calificare au drept campioane absolute femeile rrome. Șomajul atinge prioritar femeile tinere, mai ales dacă nu sunt frumoase și accesibile ca să fie acceptate pe lângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
viața privată Nici Casandre, nici romantici Primele ispite legate de tratarea temei despre situația familiei în România s-au orânduit firesc: să analizez pe scurt starea de fapt: creșterea mare a divorțialității, creșterea de 1,5 ori a numărului familiilor monoparentale, scăderea dramatică a natalității la categoria de vârstă cea mai fertilă din România și, de ce nu, faptul că aproape 80% dintre crime și lovituri cauzatoare de moarte se petrec între soți, rude și prieteni apropiați. Eventual, mă ispitea să analizez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
semnificativă a divorțialității din cauza bărbaților (la ora actuală bărbații au un scor de 5-1 în inițierile și cauzele divorțurilor) care, consumând mai puțină energie în viața de familie, sunt mai detașați de ea; d) crește iresponsabilitatea paternă și numărul familiilor monoparentale; e) slăbește relațiile între adulți și părinții vârstnici; f) scade șansele la afirmare profesională performantă în cazul femeilor; g) contribuie la consolidarea rolului de auxiliar al bărbaților în viața privată și al femeilor în viața publică (în locul statutului partenerial pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care a deschis colecția Studii de Gen. În varianta bulgară a baladei, lucrurile sunt și mai și: Ana lor născuse deja, iar meșterii mari i-au lăsat afară un sân ca să-și poată alăpta copilul și după zidire. Exemplul familiilor monoparentale a fost adăugat acum. Somat să scoată la suprafață ceva corupție, PSD le-a scos la suprafață pe ministra Justiției, Rodica Stănoiu și pe cea a Integrării Europene, Hildegard Puwak, ascunzând marii rechini sub două „fuste”, potrivit vitejiei ancestrale. Actual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Administrative (2000), licențiată a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (2001), Universitatea București, doctor în științe Politice, școala Națională de Studii Politice și Administrative (2004). A publicat la Editura Arefeană Datoria de existență. Aspecte privind maternitatea (București, 1999) și Familia monoparentală. O abordare politică (București, 2001; ediția a II-a revăzută a apărut în 2006 la Editura Polirom, Iași). Este autoare de studii pe probleme de gen și coautoare de manuale școlare, dintre care amintim: Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
și politicieni, PNUD România, 2005. Moscovici, Serge (coord.), Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984. Neculau, Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. ștefan, Cristina, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Polirom, 2006. ștefănescu, Doina-Olga, Dilema de gen a educației, Editura Polirom, Iași, 2003. Tajfel, Henri; Turner, John C., „The social identity theory of intergroup behaviour”, în Wordhel, S.; Austin, W.G. (coord.), The Social Psychology of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
în AnALize, nr. 7, 2000. Report from the Commission to the Council, The European Parliament, The European Economic and Social Committee and The Committee of the Regions on Equality between Women and Men, 2005, www.labourline.org. ștefan, Cristina, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Arefeană, București, 2004 (reeditată la Editura Polirom, Iași, 2006). Swers, Michèle, „Understanding the policy impact of electing women: Evidence from research on congress and state legislatures”, în PS: Political Science and Politics, vol. 34, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
organizație. Aceste „activități concrete” sunt orientate cu precădere către domeniul social, respectiv acțiuni caritabile, dar o parte dintre ele au și caracter politic, concretizat în inițiative legislative menite să combată violența domestică sau să creeze un cadru legal pentru familiile monoparentale, o intervievată afirmând că „doamna Sulfina Barbu a propus un proiect referitor la creșterea copiilor, la mamele care își cresc singure copiii”. Componenta asistențială a activităților desfășurate a reieșit cel mai pregnant din discuțiile avute cu membrele O.F.-P
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un an, Gene-apar din vechi trecut, Astfel că noul născut, Seamănă mult cu TRAIAN. Istoria noastră Nu este drept pe doi confrați Oprobriul altor să-i îngroape, Că ei se află prea aproape: Strămoșii ne-au fost doi bărbați. Copil monoparental Nu știu, dar gândiți cam șui, Când vă spun că-i al meu pui. Dar voi ziceți parcă nu-i, Cred c-așa e „neamul lui”. După naștere Medicul îi spune-n grabă, Că-i scumpă fetița sa, Însă mama
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
alocația. El are nevoie de sfaturi din partea ambilor părinți. Și-i dorește pentru a le spune ce îl frământă, ce-și dorește de la viață și îi consideră pe aceștia ca fiind cei mai apropiați lui. În consecință, copilul din familia monoparentală nu-și va găsi niciodată liniștea sufletească, el fiind nevoit să penduleze între cei doi poli ai familiei sale. Familia are o mare importanță pentru randamentul școlar al elevului. Un copil care nu are la dispoziție un climat familial favorabil
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
sub pragul sărăciei; ... b) șomaj; ... c) nivel educațional scăzut; ... d) diferite dizabilități, boli cronice; ... e) boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paleative; ... f) graviditate; ... g) vârstă a treia; ... h) vârstă sub 5 ani; ... i) fac parte din familii monoparentale. ... Articolul 136 (1) Serviciile și activitățile de asistență medicală comunitară sunt derulate de următoarele categorii profesionale: ... a) asistent social; ... b) asistent medical comunitar; ... c) mediator sanitar; ... d) asistent medical comunitar de psihiatrie; ... e) asistent medical de îngrijiri la domiciliu. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183999_a_185328]
-
Rogers, 1986). De asemenea, părinții cu un nivel de educație scăzut tind să aibă, la rândul lor, așteptări mai modeste în ceea ce privește performanțele școlare ale copiilor (Stevenson, Chen & Uttal, 1990). Contextul cultural (macrosistemul) Deoarece veniturile scăzute sunt frecvent asociate cu familiile monoparentale și minoritățile etnice, multe studii au confundat influența acestor factori. Totuși, implicațiile pe termen lung ale sărăciei sunt mult mai dramatice atunci când copilul face parte dintr-o minoritate etnică (Wilson & Aponte, 1985). La nivel cultural, copiii pot resimți nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
asigurări sociale pentru agricultori etc.), ce reprezintă aproximativ trei sferturi din veniturile din prestații sociale. Totodată, din categoria veniturilor din prestații sociale fac parte și prestațiile din fondul de șomaj, prestațiile familiale (alocațiile pentru copii, alocațiile de susținere pentru familiile monoparentale, bursele de care beneficiază elevii și studenții), precum și prestațiile de asistență socială (formate în principal din ajutorul social acordat gospodăriilor cu venituri foarte mici). Veniturile din proprietate. Potrivit Institutului Național de Statistică, pentru majoritatea gospodăriilor din România, veniturile din proprietate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]