10,170 matches
-
ține seama de Înclinațiile propriei voințe. Și aceasta potrivit formei Datoriei. Legat de conținutul ei, datoria este o „sinteză logică a ceea ce este valabil și recunoscut În societate ca fiind obiceiul și dreptul” (Fr. Paulsen). Obiceiul și dreptul, care constituie morala obiectivă, determină o anumită corelație. După forma și funcția lor, acestea au În viața umană un rol aproape la fel de important ca și instinctele În viața subumană. Instinctele sunt „certitudini ale voinței perfecționate În cursul vieții genului și puse nemijlocit În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe o cerință absolută sau lipsită de temei, un „imperativ categoric”. Domeniul real În care dreptul și cutuma Își au locul este, de fapt, viața socială cu Întreg sistemul său de relații dintre indivizi și viața individuală. Funcția propriu-zisă a moralei obiective este, În fond, reglarea relațiilor intersubiective. Conținutul a ceea ce dreptul și obiceiul prescriu individului În toate relațiile vieții este infinit variat, Însă Îi prescriu și calea unică prin care soluția „morală” și justă este posibilă, nelăsându-l să aleagă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
garanția de a fi În acord cu condițiile de viață ale speciei, la fel și obiceiurile. De precizat că, lăsate „foarte libere”, instinctele distrugătoare ar nimici viața tot astfel, obiceiurile rele, corupătoare, ar nimici societatea. Or, aici intervine sarcina filosofici morale. Hegel a concluzionat că realul este rațional. Acest rezultat stă și el, Însă, sub semnul schimbării: dacă realul este ceva ce se transformă, atunci și raționalul este supus transformării. Iar, adesea, dreptul și obiceiul, care Își au rădăcinile În trecut
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dacă realul este ceva ce se transformă, atunci și raționalul este supus transformării. Iar, adesea, dreptul și obiceiul, care Își au rădăcinile În trecut, rămân În urma cerințelor unui nou prezent și au nevoie de readaptare. Aceasta nu Înseamnă că adevărata morală, așa cum este precizată În dreptul și obiceiul unui Întreg social, nu corespunde condițiilor de viață ale acestuia și nu este rațional, În acest caz, sarcina dreptului și a filosofici morale ar fi aceea de a recunoaște „rațiunea obiectivă” În obiceiuri și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prezent și au nevoie de readaptare. Aceasta nu Înseamnă că adevărata morală, așa cum este precizată În dreptul și obiceiul unui Întreg social, nu corespunde condițiilor de viață ale acestuia și nu este rațional, În acest caz, sarcina dreptului și a filosofici morale ar fi aceea de a recunoaște „rațiunea obiectivă” În obiceiuri și În viață. 4. Individualizarea conștiinței juridice Pentru ființele la care voința naturală s-a ridicat până la nivelul voinței internaționale, conștiința este un organ indispensabil. Controlând acțiunea individului cu privire la ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din comunitatea de viață umană și chiar la sinucidere. Paulsen relevă că prin ceea ce Înțelegem ca individualizare a conștiinței devine posibilă o evoluție și mai Înaltă a conștiinței, evoluția unei conștiințe individuale, care astfel se rupe de obicei și de morala obiectivă. Pe o treaptă mai Înaltă de evoluție a vieții religios-morale, această conștiință apare ca un moment de cea mai mare importanță al vieții istorice. Orice ridicare a nivelului omenirii are loc În primul rând datorită faptului că la câteva
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întâmplător, ci În numele și din Însărcinarea unei puteri mai mari, de a vesti dreptatea lui Dumnezeu contra dreptății și reglementării omului. Predica de pe Munte este exemplul cel mai Înalt al unei asemenea transformări a cerințelor morale, fundamentată pe ideea unei morale superioare a unei dreptăți divine. Fără Îndoială, nu putem aborda această chestiune decât urmărind opoziția existentă și instaurată În construcția lumii morale, opoziție care străbate Întreaga istorie a filosofici. Este Înfățișată prin opoziția concepțiilor privind relația dintre normele și scopurile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
scop ce trebuie obținut prin acțiune conduce În mod necesar, În cele din urmă, susține Kant, la doctrina lui Epicur, căci „beatitudinea” este singurul scop posibil al unei ființe senzoriale, așa cum este omul. Dar „eudemonismul”, afirmă el, care face din morală un simplu mijloc pentru satisfacerea Înclinațiilor, o nimicește În rădăcinile ei; el anulează În genere deosebirea dintre bine și rău, și pune În locul acesteia diferența dintre chibzuință și nechibzuință. O asemenea morală numai a Înțelepciunii este Însă Într-o contradicție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
omul. Dar „eudemonismul”, afirmă el, care face din morală un simplu mijloc pentru satisfacerea Înclinațiilor, o nimicește În rădăcinile ei; el anulează În genere deosebirea dintre bine și rău, și pune În locul acesteia diferența dintre chibzuință și nechibzuință. O asemenea morală numai a Înțelepciunii este Însă Într-o contradicție de neîmpăcat cu judecata morală necoruptă; binele și răul sunt acțiuni, așa spune fiecăruia conștiința morală neîncurcată În prealabil de teorii sofistice, fără a ține În nici un fel seama de efecte și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voinței, de modul de a orienta voința, adică de faptul că voința care se manifestă În ele este determinată exclusiv de atenția dată legii, fără a ține În nici un fel seama de scopuri și de Înclinați. Abia ulterior, În teologia moralei, adăugată Criticii rațiunii practice sub titlul „Dialectica”, se creează o legătură exterioară Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop; ea este mijlocită prin conceptul „meritului” de a fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dar pentru că fericirea nu survine de la sine ca rezultat al virtuții, golul este umplut postulatele cunoscute: Dumnezeu - mijlocitorul Între virtute și fericire. În opoziție cu această concepție kantiană, care are un sprijin puternic și În opinia comună, filosofia teleologică a moralei admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că respectarea legii morale de către o ființă care acționează voluntar acționează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poziție numai În favoarea concepției teleologice: el deduce, la fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica sau funda socialteleologic morala obiectivă. Dacă exigențele morale nu s-ar fi aflat cu viața umană reală În relația de a ficondiții ale perfecțiunii sale interne, ele ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica sau funda socialteleologic morala obiectivă. Dacă exigențele morale nu s-ar fi aflat cu viața umană reală În relația de a ficondiții ale perfecțiunii sale interne, ele ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit de claritate, așa cum În filosofia morală a lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morală a lui Kant ele apar ca imperative absolute goale, ce răsună ca o voce din lumea de dincolo În lumea vieții empirico-istorice. Adversarii concepției teleologice combat adesea foarte amănunțit lucruri pe care nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria ca fiind necondiționată, nu ca o cerință condiționată de un scop; și mai este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aceste norme ca obiect al unei investigații mai ample. Aceste norme prin care individul Își determină voința nu Își au originea În rațiunea sa „practică”, adică În forma gândirii logice, În măsura În care este folosită pentru acțiune, ci În sistemul obiectiv al moralei unui Întreg social. Pentru o considerare antropologic-etnografică din infinita sa varietate, ceea ce Într-un anume loc este recunoscut ca normă morală și este respectat cu strictețe, de exemplu vendeta sau monogamia, nu este În genere resimțit aiurea ca datorie, ba
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ar fi judecata noastră asupra acestui obicei și asupra valorii lui. Sau asasinatul politic. Dacă cineva Împins de dragoste fierbinte pentru poporul său și resimțind necesitatea morală ucide un om, nemaiputând suporta vederea unui asupritor al dreptului, unui distrugător al moralei, al prosperității poporului său, el este justificat În modul său de a gândi: cine face ce-i ordonă conștiința, fără să pregete, acela acționează moral În esență, oricum ar judeca alții acest lucru: din acest punct de vedere propria sa
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața acestei imputări, atât timp cât nu va recunoaște dreptul moralei formaliste la aprecierea subiectivă. Numai după ce această recunoaștere va fi avut loc Îi va fi Îngăduit să pretindă și să accepte, și de partea ei, recunoașterea adevărului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața acestei imputări, atât timp cât nu va recunoaște dreptul moralei formaliste la aprecierea subiectivă. Numai după ce această recunoaștere va fi avut loc Îi va fi Îngăduit să pretindă și să accepte, și de partea ei, recunoașterea adevărului concepției sale privitor la aprecierea obiectivă. Capitolul IV Binaritatea raportului dintre „ceea ce trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atitudine față de mai multe subiecte. Această coordonare etică obiectivă constituie domeniul Dreptului. Dintr-un același principiu, potrivit cu modul său de aplicare diferit, decurg astfel cele două specii fundamentale de apreciere a valorii acțiunii, care sunt, mai precis, categoriile etice ale moralei și ale dreptului. Trebuie notat că, În afară de aceste forme, nici o altă formă de evaluare a acțiunii nu e posibilă din punct de vedere logic. Acțiunile omenești nu pot fi considerate sub un alt aspect decât a parte subjecti (și ne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Trebuie notat că, În afară de aceste forme, nici o altă formă de evaluare a acțiunii nu e posibilă din punct de vedere logic. Acțiunile omenești nu pot fi considerate sub un alt aspect decât a parte subjecti (și ne găsim În câmpul moralei), sau a parte objecti (și ne găsim În câmpul dreptului); nu există o cale de mijloc, tertium non datur. Încercările de a schimba această diviziune bipartită Într-una tripartită sunt greșite. Astfel, au voit să adauge categoriei morale și a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este etic necesar pentru subiect, este Întotdeauna etic posibil, În ordinea obiectivă, adică: fiecare are Întotdeauna dreptul de a-și face datoria. 2. Drept și morală În filosofia românească a dreptului Filosoful care a făcut, la noi, distincția clară Între Morală și Drept, a fost Mircea Djuvara. El observa peremptoriu că În filosofia românească a dreptului orice afirmație asupra valorii raționale a unei activități poate fi de ordin moral sau de ordin juridic, În funcție de natura activității luate drept obiect al judecății
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
activități poate fi de ordin moral sau de ordin juridic, În funcție de natura activității luate drept obiect al judecății. Când activitatea, obiect al judecății, este pur interioară, când este un sentiment, o pura intenție, o tendință non-exterioară, ne aflăm În domeniul moralei; dimpotrivă, orice acțiune exteriorizată și manifestată printr-un gest material al agentului, În raport cu celălalt, intră În domeniul dreptului și poate, În funcție de circumstanțe, să devină drept pozitiv. Sentimentul de milă față de cerșetor și simpla intenție de a-l ajuta nu este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a-l ajuta nu este susceptibilă decât de o judecată morală; atâta timp cât sentimentul se exteriorizează, ca de exemplu prin faptul de a dărui o monedă, este vorba de un act juridic irevocabil, În aceasta constă diferența Între drept și morală, spun Giorgio Del Vecchio și Mircea Djuvara. Este evident, totuși, că În drept nu e vorba numai de materialitatea unui act, căci acest act trebuie să fie al unui subiect despre care presupunem că acționează În mod rațional și deci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
intențiilor, scopurilor și a sentimentelor care l-au provocat. O acțiune absolut lipsită de orice intenție este, de fapt, o simplă mișcare mecanică și va fi absurd să fie judecată din punctul de vedere al valorii morale sau juridice. În morală, judecata se face asupra unui act interior; este deci scopul subiectiv al agentului ere trebuie să fie el Însuși binele, așa cum agentul poate să-1 conceapă cu toată sinceritatea. În cazul dreptului, dimpotrivă, judecata se face asupra acțiunii exteriorizate În integralitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care există Între natura unui act exterior, individualizat de o manieră precisă, În timpul și În spațiul fizic și cea a unei activități pur interioare, obiect al unei simple intuiții imediate, explică toate diferențele care se pot constata Între drept și morală. Orice intuiție interioară conține, de fapt, un aspect original și ireductibil, care o sustrage generalizărilor facile; acestea din urmă nu sunt posibile și precise, respectiv se caracterizează prin responsabilitatea de a oferi dinainte previziuni exacte, numai pentru fenomenele ce au
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]