1,104 matches
-
fiind reprezentată de Cupidon și de Venus, care este descrisă în maniera Dulcelui Stil Nou, ca o donna angelicata). Dragostea, așa cum indică și titlul lucrării, reprezintă subiectul operei. Asistăm la o călătorie spre iubirea creștină, însușită și datorită numeroaselor exemple moralizatoare ale efectelor nedorite ale dragostei profane. Dar aceasta din urmă nu devine niciodată sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a conferit gloria principiului masculin.625 Această operă boccaccescă a supraviețuit, în întregime sau doar fragmente, în mai mult de nouăzeci de manuscrise, ceea ce devine o dovadă a aprecierii de care se bucura din partea unui public medieval pentru care latura moralizatoare din spațiul literaturii era esențială. Despre utilitatea cărții autorul italian nu avea nicio îndoială, știa că va fi pe placul atât al bărbaților, cât și al femeilor, dar mai ales al celor din urmă, care erau mai ignorante în ceea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
operă a tinereții scriitorului englez este Divanul păsărilor (The Parliament of Fowls, c. 1380), scrisă de data aceasta într-o manieră comică și fiind structurată în patru părți: introducerea naratorului, rezumatul cărții lui Macrobius (o lucrare despre un vis celebru, moralizatoare, deoarece aduce în discuție locul ocupat de suflete după moarte), și cele două segmente care descriu visul naratorului, influențat de lectura cărții antice, fiecare oferind o viziune diferită despre dragoste. Ca multe opere medievale și acest poem debutează cu o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau prea credulă: „De el atârnă tot, viață sau moarte.”689 Naratorul nu ezită să insereze în textul legendei versuri moralizatoare privind viclenia bărbaților, cărora nu ar trebui să li se dea întotdeauna crezare, este un pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi din fire,/ Pline de milă, cinste și simțire,/ Cum de vă-ncredeți oare în bărbați?/ De-al lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căruia i se supune), limitat și încântat de statutul pe care îl are și care pare mai important decât însăși fericirea conjugală. Gentilețea soțului este mai mare decât a femeii. Personajele acestea ce se vor pozitive și generatoare de exemple moralizatoare sfârșesc, de fiecare dată, prin a fi ușor ridiculizate și ironizate de către autor, care nu le susține cu nimic veridicitatea, ba chiar, așa cum se întâmplase în cazul Grizildei, le subliniază vădit rolul de parabolă, de simbol, iar nu de concretețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
modele de personaje mai libere în mișcări și în decizii, mai conștiente de dorințele și aspirațiile proprii, mai doritoare de a dispune de propriile vieți după bunul plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
martiră adevărată, bună, generoasă, cu solide cunoștințe biblice nu putea decât să-și influențeze în mod pozitiv concetățenii. Cu toate că rămân idilice, personajele feminine pozitive, donnele angelicate, reliefează necesitatea autorilor ale căror opere le dezbatem de a se încadra în tiparele moralizatoare ale vremii, de a oferi modele ale unei purități mai rar regăsite, de a 867 Ibidem, p. 456. 232 evidenția aspirația umană permanentă spre perfecțiune, opunându-se maleficului unei lumi din ce în ce mai desacralizate și mai laice. Dar aceste personaje feminine, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Torino, 1977, p. 27. (trad. n.) 1029 Ibidem, p. 26. (trad. n.) 1030 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love..., p. 28. 1059 Ibidem, p. 70. (trad. n.) 285 răspunsuri certe, trebuie să le formulăm noi înșine, deoarece ele nu judecă sever, nici nu oferă coduri moralizatoare. și tocmai în această programată, dar și deliberată deschidere a operelor amintite stă noutatea pe care o impun. Originalitatea lor nu poate fi decât apreciată. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer au simțit care este elixirul vieții și au știut să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
La Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, și se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributară faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, cearta dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea vălului de sobrietate, misticism și teamă reverențioasă care de regulă îi înconjură
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
E. Porter distinge 5 atitudini de bază care pot fi adoptate în cadrul unei conversații: "o atitudine sau intenție de sprijin, de interogare, de provocare la discuție; o atitudine sau intenție didactică (teaching), interpretativă, o atitudine sau intenție evaluativă, activă, sugestivă, moralizatoare; o atitudine sau intenție de susținere, simpatie, reasigurare, moderație, o atitudine de înțelegere, intelectuală, afectivă, de apreciere" (E. Porter, apud Cojocaru, 2007, p. 49). 32 Nuță, 2004, pp. 103-112. 33 Cf. Felecan & Manu Magda, 2010, pp. 267-268, 272-275; Vasilescu, 2010
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trei grupe de personalități delirante: un grup nesemnificativ a cărui personalitate nu iese cu nimic în evidență, un grup cu o personalitate caracterizată prin neîncredere, teamă de inferioritate și tendințe reclusive, un grup caracterizat prin ambiție, atitudine intelectuală de tip moralizator afișând superioritate în raport cu ceilalți. Bonner atrage atenția că paranoicii dispun de un nivel intelectual superior, mult mai ridicat decât al schizofrenicilor, fapt care denotă o corelație între structura personalității și tipul clinic de tulburare paranoică sau paranoidă. În ceea ce privește natura personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se adresează celor mici, cu texte adecvate. Se reproduc câteva povești ale lui I. Creangă (Punguța cu doi bani ș.a.) sau se scriu texte speciale pentru copii, semnate de Al. Lascarov-Moldovanu, Vl. Focșa, C. Moruzan (poezii), precum și istorioare, glume, povești moralizatoare, basme semnate de C. Nonea, Vasile V. Lovinescu, Victor Munteanu, Costel Popovici, N. Mihăescu-Nigrim ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288212_a_289541]
-
în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
din Azi-ul anului 1990, slugărnicia criminală a TVR-ului, care a generat și amplificat linșajul practicat de mineri, elogierea televizată a escrocheriei "Caritas", reabilitarea porcului național țintuit cu flegme la revoluție, "găina care naște pui vii" și "cotidienele" isterii moralizatoare ale unui proprietar de BMW care schilodește copii și dă vina, laș, tot pe ei. Cu așa nași, așa rezultat... La fel de des întâlnită este explicația potrivit căreia "oamenii care cumpără sunt de vină" și, evident, e greu de negat partea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și instructiv religios moral. Unele narează fapte atestate de istorie. Altele arată Învățaturi ale bisericii ortodoxe. Altele vorbesc despre sfîrșitul vieții omului și despre răsplata ce o va primi fiecare după faptele sale bune sau rele. Ele au un caracter moralizator. ,, İdeea sfîrșitului-spune Mircea Eliade-ține În frîu nebunia unora, ce-ar lua cîmpii, devenind fiare de jungla. ”Cei vechi, din aceeași cauză, au adoptat și În scris, dictonul ,, memento mori ” Nu uita că vei muri.). Acest ,, memento mori ” , savant și filosofic
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
versuri de Gh. Sion, N. Skelitti, I. S. Nenițescu, D. Teleor, Th. D. Speranția, D. N. Saphir. Cea mai mare parte din revistă este rezervată literaturii pentru copii, scrisă special de redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o notă originală, deoarece Ș. este un bun povestitor, are un fel de exactitate neutră în expunere, nu se implică și nu încearcă o organizare a epicului în scop demonstrativ, moralizator sau estetizant. Interesantă este Băieții de la grădină, probabil o reconstituire autobiografică a studenției într-o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
1913 și 1914, publicistul mânuiește un condei incisiv, încercând un anume deliciu, aproape că artistic, al ponegririi. Cinicul vede în juru-i, și încă supradimensionate, păcate de care el însuși nu pare să fi fost străin. E, în causticele lui ieșiri moralizatoare și justițiare, un alibi subtil și, poate, dincolo de exercițiul retoric, un gest de expurgare a unui subconștient mereu încărcat. Estet al viciului și vicios al artelor, acest juisor cu rafinamente uneori echivoce s-a răscumpărat, într-o bună măsură, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau a lui Ion Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a redacției” completează sumarul. D. Stăncescu știa nu numai să facă o revistă atrăgătoare, dar și să o păstreze, calitativ, la un nivel bun. Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit un părintesc simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz, să înveți - ca părinte - să înveți să fii mai înțelegător, mai tolerant. Nu folosește să vorbești numai cu „așa trebuie”, „așa se face”. Intransigența nu are efecte bune pe termen lung. Dacă ne
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios Varlaam și Iosif - tradus În românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare -idee preluată de la arhitectura Renașterii sau de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]