1,093 matches
-
pe nume Daphnis. El i-a răsplătit dragostea cu neloialitate, iar ea i-a răsplătit trădarea prin orbirea lui. Naiadele unui izvor din Bithynia s-au amorezat de Hylas (însoțitorul lui Heracles) și l-au atras în apele lor. Elementul moralizator nu este clar aici. Soarta lui Hylas ar fi putut fi ori o moarte bruscă prin înecare, ori fericirea eternă sexuală. Alte povești despre Naiade erau explicații ale originii nemuritorilor și ale muritorilor. Zeul soare Helios s-a împerecheat cu
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
observa în fragmentele din Rottweil, Germania (online și ), din Tarsos (azi Turcia) sau din Palermo (Fig. 3). Postura de stăpânitor al naturii este dictată de caracterul reprezentativ al mozaicurilor din vilele romane. Motivul coborârii în infern este citat în sens moralizator de iconografia creștină, începând cu renașterea devine interesantă tematica iubirii și cea a condiției artistului. În pictura catacombelor, Iisus este înfățișat uneori ca Orfeu, cu lira și înconjurat de animale (Fig. 5). Motivul principal al acestor împrumuturi din pictura murală
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Orfeu în infern, dar ilustratorul îi arată pe Orfeu și Euridice scăpând de gura iadului, reprezentată drept gura dragonului împietrit de Apollo în „Metamorfoze”. Textul acestui manuscris se bazează dealtfel parțial pe opera lui Ovidiu, asemeni mult mai răspânditelor comentarii „moralizatoare” ale sec. XIV, care interpretează unele din „Metamorfoze” într-un sens tipologic, ca prefigurări în cadrul escatologiei creștine. Acest tip de manuscrise permite reprezentarea miturilor "păgâne" într-o măsură necunoscută până atunci. În perioada umanismului tema devine o dată cu primele ediții ilustrate
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
tondo-ului pictat de Luca Signorelli în domul din Orvieto (1503), care înfățișează coborârea în infern și despărțirea de Euridice. Barocul târziu va continua această tradiție, în fond medievală, a reprezentării mitului sub forma unui citat adus în slujba înscenărilor moralizatoare, așa ca în programul picturilor lui Giovanni Battista Tiepolo din salonul palatului venețian Sandi (1724/25), care ilustrează „Puterea elocinței”. Începând cu cea de-a doua jumătate a sec. XVI, tema iubirii lui Orfeu pentru Euridice devine pentru Școala din
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
capodopere ale literaturii universale. "" descrie coborîrea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deși continuă modul caracteristic al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendința moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, operă a exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
în satele arcului intracarpatic au avut o influență benefică, datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru împreună cu recitări, bucăți corale și dansuri populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a încheierii anului școlar. Asemenea spectacole au avut loc în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
însă nefericita crimă deformat, adăugând amănunte neverosimile (intervenția unor ființe nocturne malefice, o „vraja rea” care ar fi precedat și predestinat confruntarea etc.) și atribuindu-i proporții de întâmplare apocaliptică. „Basmele” sunt simple scorniri, fără substrat real, dar cu intenții moralizatoare și sapiențiale. Sunt „creații” aproape gratuite care înlocuiesc parțial aplecarea spre meditație a celor care au intrat în senectute. Bătrânii dobridoreni imaginează povești miraculoase și parabole parenetice pentru a explica celor mai tineri probleme de viață și de moarte. De
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
miturile biblice legate de Geneză, de Păcatul Originar, de Răstignire, de „a doua venire a lui Iisus” etc. prin adăugiri personale, adesea foarte originale și neconforme cu textul biblic, pe care însă îl folosesc subtil pentru a-și augmenta mesajele moralizatoare. Este posibil ca această tendință să fi fost alimentată și de „fenomenul Petrache Lupu” care s-a consumat, cu mare răsunet, în anii '30-'50 la Hunia și Maglavit (comune aflate la numai 10 kilometri de Dobridor) . „Brașoavele” sunt relatări
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
este jocul clarobscur de pe chipul lui Marte. Tabloul intitulat "Calomnia" a fost inspirat de povestea pictorului grec Apelles, calomniat pe nedrept că ar fi luat parte la o conspirație împotriva regelui Filopat Ptolemaios al IV-lea. "Calomnia" este o operă moralizatoare, care ilustrează stilul târziu al lui Botticelli, apropiat de manierism. Lucrările lui Botticelli pierd din popularitae în ultimii ani ai vieții sale, împinse în planul al doilea de operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio și Michelangelo. Creația marelui maestru
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
Archirie și Anadan este titlul unei cărți populare, cu finalitate moralizatoare, de origine asiro-babiloniană care datează, după cercetările mai noi, din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Povestirea ajunge în limba română prin filiera slavona, fiind tradusă, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, după o variantă în limba sârbo-croată. În
Archirie și Anadan () [Corola-website/Science/299156_a_300485]
-
lui era însă înfometata și fiind înfrânta, Lisimah a fost luat prizonier împreună cu fii săi și dus la cetatea Helis. Deși tracii doreau execuția acestuia, Dromichaites l-a tratat că pe un prieten și a organizat un ospăț cu caracter moralizator, oferindu-le macedonenilor o masă bogată și luxoasa în timp ce tracii se ospătau umili. Potrivit lui Pausanias în Descrierea Greciei, pacea dintre cei doi a fost întărită și de o alianță matrimoniala, Lisimah oferindu-și fiica de soție lui Dromichaites. Nu se
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
satirizau (la sarcină de partid), tare ale societății trecute, astfel încât foștii aristocrați, boieri, nobili, industriași, patroni, să nu poată fi compătimiți pentru pedepsele pe care noua oligarhie le aplica. Din nefericire, pedepsele nu au fost doar de natură ironică sau moralizatoare. Cinismul proletcultist a fost fără margini. Râsul a dispărut de pe fața României, fiind înlocuit de masca roșie a tiraniei încrâncenate, a suferinței și a neputinței. În acest climat, umorul a suferit însă și un alt avatar, devenind o armă de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
prin sarcasm scânteia inițială. Farsele își mută astfel calamburul de la "glumele fizice", vulgare de cele mai multe ori, într-o sferă ceva mai nevinovată cum ar fi semnul grafic. Nefiind implicată critic ori psihologic în vreun fel și fără a se dori moralizatoare, caricatura de gag este de cele mai multe ori bufă, noțiunea estetică desemnând efectul mecanic ilariant produs de comicul unor situații simple, elementare. Elementul esențial pe care și-l arogă caricatura de acest gen, este ironia sau, mai pe șleau spus, bășcălia
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
arta portretului. Este un atent observator al trăsăturilor care relevă calități sau defecte rezultând din determinarea socială a personajelor. Compasiunii sale sincere, izvorâtă dintr-o înțelegere sensibilă a nedreptăților ca și a victimelor epocii, i se adaugă însă uneori tendințe moralizatoare tradiționale scrisului englezesc. Scriitorul a apărut unora dintre criticii sau comentatorii săi ca un om care-și zugrăvește personajele sub multiple aspecte, abținându-se însă de a le judeca. În fapt, prin însăși alegerea și punerea în valoare a unei
John Galsworthy () [Corola-website/Science/298833_a_300162]
-
un predicator dăunător din punct de vedere moral. De fapt, imaginația exuberantă a lui Bosch se hrănește din folclorul flamand și din lumea fantastică a Evului Mediu, populată de numeroase figuri legendare și grotești. Hieronymus Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. În tripticul ""Judecata de Apoi"" (ca. 1500-1510), năzuința sa moralizatoare nu este numai expresia credinței
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. În tripticul ""Judecata de Apoi"" (ca. 1500-1510), năzuința sa moralizatoare nu este numai expresia credinței totale, ci și a terorii infernului, ceea ce se leagă strâns cu tradițiile vremii. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite. Creaturile sale din infern sunt niște monștri stranii, balauri, broaște râioase, șerpi și
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> și </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">că </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a avut un </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>caracter strict moralizator,</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> bazat pe postularea </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">unor</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> idei care permiteau detașarea clară de ideologia comunistă
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile principale, formule fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adăugând o tentă ușor moralizatoare sau aluzii mitologice de sorginte livreasca. Scriitorii devin ei înșiși autori de basme, cunoscuți fiind Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu. Basmul cult, împlinit printr-o inserție expresiva specifică
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
istroromânilor, care optează pentru ideea originii lor sud-dunărene, iar în 1925 o lucrare a lui Tache Papahagi despre moți, în care se subliniază asemănările dintre aceștia și istroromâni. A doua carte în limba istroromână, conținând texte poetice, narative, religioase și moralizatoare populare, este publicată în 1928 de folcloristul și istoricul literar Leca Morariu. În anii 1930 apare un jurnal de călătorie al lui Emil Panaitescu, directorul Școlii Române din Roma și își publică rezultatele cercetărilor de teren folcloristul și etnologul Traian
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
ori ca prefață a unei cărți, semnată de un autor binecunoscut, dar se întâlnesc și situații când principiile sale au fost desprinse mai târziu, pe măsura manifestării curentului literar respectiv. Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: rațiunea domină sentimentele, caracterul moralizator acordând importanță unor specii literare corespunzătoare (fabula, satira, comedia, tragedia), personajele sunt caractere: caracterul avarului (Arpagon), unitate de timp, loc și acțiune (un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament, personaje oneste, morale. Se
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
rațiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevăr și natural (în literatură), înfrumusețarea și înnobilarea naturii (în pictură); promovarea virtuții - propunând un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (tip social - excepțional, unic - un model); natură se subordonează idealului uman - caracter moralizator. Cultivă trăsături distincte - curajul, vitejia, generozitatea sau lașitatea, avariția, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil înalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se folosește și pentru a denumi perfecțiunea, armonia. Secolul al XIX-lea) Realismul este un curent literar-artistic care
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
al Maramureșului cu reședința în Sighet (1945-1946), pensionat în 1948 și închinoviat la catedrala `Reîntregirii" din Albă lulia între anii 1955 și 1958 stareț al mănăstirii `Sf. loan Botezătorul" din Albă lulia. A publicat o serie de Iucrări cu conținut moralizator sau istoric. În anul 1948 a fost pensionat forțat de autoritățile comuniste, sau, altfel spus, "pus în retragere", la fel ca alți mulți ierarhi care deveniseră incomozi prin felul lor de a se manifestă. A murit în 1958 și este
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
unui neam sublim”, Geneză, Adrian Dohotaru, Hotărârea,Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București, 1983. „Geneza poporului român în Apullum sau Noaptea albă se reconstituie prin acțiuni istorice luminate de mit și legendă, de vechi ritual, de caractere morale și moralizatoare, ce urmăresc tradiția și continuitatea spiritualității românilor în istorică devenire.”, Ion Toboșaru, Hotărârea, Teatru comentat, Viziuni și artă în teatrul istoric contemporan, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București,1983. • Inima, Teatrul de Stat Oradea, 24 martie 1979 „Apelând adeseori la document
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
participă la liturghie, dar nu încurajează bigotismul soției sale”. Bătrânul anonim care îl păcălește pe Nică eliberându-i pupăza, scrie Constantinescu, este una dintre acele figuri care, pentru a-l educa pe tânărul Creangă, recurg la „farsă” în detrimentul unei predici moralizatoare. Alte figuri pe care comentatoarea le consideră relevante pentru o asemenea analiză sunt Chiorpec ciubotarul, moș Bodrângă și acele femei bătrâne care vindecă prin leacuri băbești. Descrierea de către Ion Creangă a vieții de la seminar și a metodelor pedagogice au fost
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
în dezgrație a Contelui-Duce, Quevedo este arestat, i se confiscă toate cărțile, și, pe jumătate dezbrăcat, este dus la mănăstirea San Marcos din León și ținut acolo până în 1643. La mănăstire, Quevedo se dedică lecturii, precum povestește într-o scrisoare moralizatoare și didactică adresată prietenului său Adán de la Parra, în care descrie pe ore viața sa la închisoare: „"De la zece la unsprezece fac devoțiuni, și după aceea la doisprezece citesc scriitori buni și scriitori slabi; pentru că orice carte, oricât de demnă
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]