18,554 matches
-
pentru unii scriitori, devine obiectul ironiei necruțătoare a autorului: "Roman în roman, mit în legendă, legendă în eveniment, mesaj în dresaj, sulemeneală în izmeneală. Trecutul e prezent, prezentul fuge când spre viitor, când spre înapoiul nepericulos, fără probleme pentru cenzură. Mortul nu e mort, învie mereu, se face crime, se face șei dragoste, dar ea e mai degrabă ură, gimnastică ciobănească sau dans tematic de șantier. Ador romanele astea în care toți înoată în stil și în metafore și nimeni nu
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cunoștință prima dată în acest mod cu cineva... De atîtea ori, și-n țară, mi se întîmplase să nu alerg la căpătîiul unor muribunzi cunoscuți; cu atît mai puțin, în cazul de față. Și-apoi, nu știu cum, totdeauna am fugit... de morți. Mai ales de cei a căror încetare din viață mi se părea absurdă, greu de acceptat; unii dintre ei, cu totul și cu totul subiectiv, dîndu-mi impresia că ar putea fi veșnici, nemuritori. Cum îl crezusem de exemplu pe Geo
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
termine" pe reprezentanții partidelor democrate, "tribunul" și-a popularizat aberațiile în totală impunitate. Aici e marea problemă: de ce politicienii vizați n-au reacționat la atacurile vehemente ale "butimanului"? De ce oamenii publici, de la Emil Constantinescu la Valeriu Stoica, au făcut pe morții-n păpușoi atunci când sluga Elenei Ceaușescu le arunca zoaie în obraz? Retractilitatea acestora, lipsa de bărbăție, teama au condus, în cele din urmă, la consolidarea sentimentului că ceva-ceva adevăr exista în spusele lui Vadim! Nu e nimic suprinzător că Păunescu
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
marcat prin prezența atît de sinceră și totală a celor invitați. Au trăit o viață împreună și dincolo de orgolii, invidii, iubiri, trădări, s-au respectat. M-am întors acasă cu toți pe care îi iubesc în sufletul meu. Vii și morți, dar atît de aproape. Am ascultat CD-ul cu Gheorghe Cozorici. Un gest remarcabil făcut de Mihai Niculescu împreună cu cei de la Radio - Dragoș Șeuleanu, Sebastian Sârca, Doina Papp, Vasile Manta și George Marcu. Vocea tulburătoare a lui Cozorici răsună și
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
lipsă de relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
măcinată de corupție, prostituție, crimă organizată, sărăcie cruntă, lupte crâncene pentru putere în numele unor idealuri absurde, o lume în care noua securitate este la fel de abilă și de agresivă și în care nostalgiile comuniste ating o intensitate înfricoșătoare: "Trecutul nu-i mort de tot pe pământul Rusiei. Aici, trecutul, e înarmat cu brice și cu o pereche de cătușe". Sau "Doar pentru că un loc are McDonald's și MTV și acceptă cartele American Express - la fel ca peste tot - nu mai are
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul unui Miloș fost prieten al lui Țancu bătrînul, se pierd din calea taberei și a jandarmilor, își ridică un bordei în satul Vlădeni și
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
se petrecu în ospăț mare, cu masa întinsă trei zile. Tinerii însurăței, la stăruința Rusalinei, se așezară în satul Vlădeni, satul amintirilor ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el mai întîi de sufletul celor duși, la pomana de după slujbă." Ruslina simțea că "din sufletul ei cresc rădăcini nouă și se împlîntă în seninătate
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
contemporan cu el. Cei de astăzi nu au fost contemporanii acelui moment. Românii trăiau într-o indignare perpetuă, în drum spre Cîmpulung m-am oprit puțin la București. M-am înspăimîntat, în fiecare dimineață se găseau cîte treizeci, patruzeci de morți, bucureșteni, uciși de soldații sovietici după ce le furau ceasul. Cînd am spus în Franța această poveste am fost tratat de fascist. Cînd este adevărul adevărat! Acest davai ceas nu e o glumă. S-a ucis pentru un ceas, pentru un
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat prea multe detalii legate de moarte și poate că sînt prea atașat - anormal de atașat - de morții mei... O persoană rațională nu și-ar da întîlnire cu morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat prea multe detalii legate de moarte și poate că sînt prea atașat - anormal de atașat - de morții mei... O persoană rațională nu și-ar da întîlnire cu morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și că s-a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și că s-a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții lui de care era atît de atașat. Adică familia lui de imigranți evrei din Rusia, în mijlocul căreia s-a născut, în 1915, la Montreal. S-a stins, la 89 de ani, proteicul, hipervitalul Saul Bellow, cel care, la șaptezeci și
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat prea multe detalii legate de moarte și poate că sînt prea atașat - anormal de atașat - de morții mei... O persoană rațională nu și-ar da întîlnire cu morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat prea multe detalii legate de moarte și poate că sînt prea atașat - anormal de atașat - de morții mei... O persoană rațională nu și-ar da întîlnire cu morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și că s-a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
morții în zona crepusculară..." Și iată că Saul Bellow a murit de moarte naturală, că a aflat, sper, dacă a imaginat, sau nu, prea multe detalii legate de moarte și că s-a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții lui de care era atît de atașat. Adică familia lui de imigranți evrei din Rusia, în mijlocul căreia s-a născut, în 1915, la Montreal. S-a stins, la 89 de ani, proteicul, hipervitalul Saul Bellow, cel care, la șaptezeci și
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Se impune un amestec de calm încordat și de "angoasă leneșă" (V. Ierunca): "ploaia merge înainte/ stropii mari împroașcă ferestrele/ călătoresc prin tot orașul ori numai/ pe anumite străzi/ uneori sînt atît de rari încît/ între ei încap nașteri și morți" (Poem refuzat). La rîndul său, clipa, detaliu al timpului, se vădește capabilă a se amplifica într-un fel catastrofic: Dar acest fel de a umple paginile cu nimic/ acest despotism al clipei răstoarnă/ toate plăsmuirile" (ibidem). Consecința e de-o
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
jocurile înșelătoare ale memoriei, vreun amănunt care să știrbească "viețile postume" care i-au fost date poetului. Încheie, paginile despre " Tata", cu vorbele, emoționante, ale unui "prieten", Thornton Wilder: "Există o țară a celor vii și o țară a celor morți, iar singura care le leagă este iubirea, singura care supraviețuiește, singura care mai are înțeles." Este, mărturia fiicei lui Blaga, o misa solemnis. Ca ea, mai sînt în carte destule. De pildă, cea a Ruxandrei Cesereanu, Tatăl meu, împăratul Domițian
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
romanul Celor patruzeci și cinci. El se materializează ca o voce în semiîntuneric, într-o noapte fără somn a regelui Henric al III-lea, căruia îi întrerupe un solilocviu despre moarte, viermi și solitudine. Iar acesta îl ia, firesc, drept mort, drept o fantomă. Ceea ce Chicot nu neagă, dar nici nu confirmă. Lasă să plutească dubiul, căci strigoii țin de două lumi, însă nu aparțin nici uneia cu totul. în scena următoare, cînd rupe sigiliul și-și apropriază, indiscret, scrisoarea, Chicot se
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
chiar de tot, la acel sfîrșit de Renaștere, în Franța, cînd încă scriau Ronsard, Agrippa d'Aubigné sau Du Bellay... Se mai folosea în versuri, în corespondență, în diplomație și în cancelarii... Scrisorile îi ucid pe vii, nu și pe morți sau cînd de morți sînt mînuite, cu unelte proprii morților. Povestea de mai sus mai are o morală. Nici o scrisoare nu e aneantizată pe deplin. Mereu rămîne o ciornă, o sugativă, o oglindă, care, de pe un birou sau dintr-un
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
acel sfîrșit de Renaștere, în Franța, cînd încă scriau Ronsard, Agrippa d'Aubigné sau Du Bellay... Se mai folosea în versuri, în corespondență, în diplomație și în cancelarii... Scrisorile îi ucid pe vii, nu și pe morți sau cînd de morți sînt mînuite, cu unelte proprii morților. Povestea de mai sus mai are o morală. Nici o scrisoare nu e aneantizată pe deplin. Mereu rămîne o ciornă, o sugativă, o oglindă, care, de pe un birou sau dintr-un buzunar își amintește și
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
un funt de pâine, cei care o așteaptă la coadă țopăie și își suflă în mâinile înghețate. Jumătate de funt: tremurat tot mai accentuat. Un sfert de funt: primii degerați, cu ochi privind pierduți spre niciunde. O optime de funt: morți prăbușiți sub omăt. Din când în când inserturile se reped parcă speriate, strigate dintr-o gură urlând ca în cutare tablou de Munch. Este halucinant, în filmul lui Eisenstein, puterea tăcerii de a vui, de a striga, de a urla
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
strîns în mînă, ascultîndu-i bătăile inimii." El e străinul, atît de cunoscut totuși, căruia nu-i poate vedea chipul. Îi simte în schimb prezența, într-un ultim decor, al lui decembrie 1996, în fiecare fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel. Pe el îl recuperează, încet-încet, prin rugăciunea isihastă, încununarea unui fel de vita contemplativa, "condusă" împotriva risipirilor. Existența profundă, neschimbată de timp, ca zăpada încă necălcată în picioare, se strecoară discret printre
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
să dea un răspuns la unica, ultima întrebare: "Ce te-ai face dacă l-ai pierde pe René?" Doar că despărțirea e un joc înșelător, o simplă bufonerie, în fond: "nimănui nu-i dădea prin cap că eu trăiesc cu mortul meu, intens, mai departe." Despre "postviața" lor, despre o relație aproape mediumnică, întreținută cu "garanții" transmise prin vis e scrisă, de fapt, această (a treia) carte. Împotriva, și totuși în așteptarea uitării ce-o să vină. Avec le temps...
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
de ambiție, pe când cealaltă, Charlotte (Kate Beckinsale) se călăuzește exclusiv după țeluri. Evident, fata cea bună se pricopsește cu o boală venerică. Un critic de film comenta că, dacă Scott Fitzgerald (sau, în opinia mea, Nathanael West) ar învia din morți, s-ar simți ca la el acasă într-un film de Whit Stillman. Deși acest critic e în minoritate, majoritatea tinzând să nu-l bage în seamă pe acest regizor - scenarist cu puține lungmetraje la activ (doar patru), care lucrează
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
ciudat legat de lună: Din cer să o doboare, s-o răpună, Cînd marea înroși-va aurora. (În Nord profetic soarta-i e știută Și-așijderi că-n aceeași zi fatală Spurca-va marea nava legendară Din unghii strînse de la morți făcută.) La Zürich ori Geneva, cînd nebuna Mea soartă a vrut să fiu și eu poet, Mi-am stabilit, ca toți, canon secret De-a defini cu-nverșunare luna. Amarnic mă sileam să aflu chipul De-a depăși modeste variații
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]