1,225 matches
-
cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului Maluri poate fi completată și cu alte exemple, între care amintim existența unor frasini în cimitirul de la Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
cimitirul de la Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din Maluri Munteni și Cătun se unește cu Maluri Moldova și rezultă comună Malurile. În 1950 Maluri devine parte componentă comunei Hîngulești, iar în 1968 Maluri devine componentă a comunei Vulturu. În 1838 ia ființă la Maluri o școală , dar care nu va
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut troiței de lângă căminul cultural. De asemeni, mai există și o biserică la Maluri Munteni în care se slujește Sfântă Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
mare care a aparținut troiței de lângă căminul cultural. De asemeni, mai există și o biserică la Maluri Munteni în care se slujește Sfântă Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa, Măriuța în anul 1819, dar istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
aceeași structură și 1662 de locuitori, iar comuna Mircești cu satele Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Paraipani și Rădulești. În 1931, comuna s-a dezmembrat, rămânând doar cu satul Jorăști; pe teritoriul ei au apărut comunele suburbane ale Focșaniului: Vânători, Mândreștii Munteni și Mândreștii Moldoveni. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
1784, la 111, în tabelul parohiilor fiind menționate „Capucodrului încoace de apa Moldovei” (Capu Codrului) și „Capucodrului dencolo de apă” (Capu Câmpului). Din Ardeal, au venit la Capu Codrului, conform Consignațiunilor lui Enzenberg, din 27 ianuarie 1778, familiile lui Florea MUNTEAN și Grigore FLOREA din Dumitra, familia lui Șandru BÂRSAN din Budoi, familiile fraților Ștefan, Istrati și Grigore MOROȘAN din Moisei, familia lui Nichita LEȘAN din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
de ministru al Apărării de azi), timp în care numele său este legat de unele victorii ale moldovenilor împotriva dușmanilor tradiționali ai țării. De altfel, portarul Șendrea a căzut eroic într-o astfel de bătălie, de astă dată împotriva oștirilor muntene, la Râmnicu Sărat, în ziua de 8 iulie 1481. Cele mai vechi biserici boierești din Moldova sunt cele din Lujeni, ctitorite de marele cneaz lituanian Tudor Vitold, cumnatul lui Alexandru cel Bun (în nordul Bucovinei) și Dolheștii Mari. Biserică Sfântă
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
XVI-lea - 1508-1593¨, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976; Istoria Țării Românești, 1290-1690. Letopisețul Cantacuzines, ediție critică de C. Grecescu și D. Simionescu, București, 1960). Geanoglu pe care, la 1799, Șerban Andronescu îl menționa ca membru de bază al protipendadei muntene, alături de familiile Ghica, Racoviță, Crețulescu, Slătineanu, Filipescu, Văcărescu. Nu putea fi însă vorba nici de Scarlat Geanoglu, cumnatul lui Nicolae Bălcescu sau de Neofit Geanoglu, episcopul Râmnicului. A existat și un clucer Constantin Geanoglu care, la 1785, era ispravnic (prefect
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
regele Sigismund de Luxemburg, amintește de vremea „în care Dan voievod cu o puternică oaste a năvălit în ținuturile castelului nostru Mihald (Mehadia)”. Motivele care au determinat pe Dan să poarte acest război nu le cunoaștem; bănuim însă că voievodul muntean a vrut să reia posesiunile de odinioară ale lui Vladislav I, Amlașul, Făgărașul și partea ce rămăsese ungurilor din Banatul de Severin. De asemenea este necunoscut și rezultatul luptelor, căci trâmbițata victorie maghiară nu se confirmă în avantajele pe care
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]
-
soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-Hârlău,drumul județean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu și la internet. Deși
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
1420, când a avut loc o expediție turcească de amploare, fiind atacate atât Țara Românească cât și Banatul, Transilvania, și Moldova. În aceste împrejurări tragice, oastea Țării Românești a fost înfrântă, pe câmpul de luptă aflându-și sfârșitul și voievodul muntean, alături de cei doi fii ai săi Radu și Mihail. Urmările campaniei militare otomane din acel an sunt groaznice: în Banat sunt prădate părțile Lugojului. Din Banat, oștile sultanului intră în Transilvania pe la Porțile de Fier și pradă regiunea Orăștiei. Este
Mihail I () [Corola-website/Science/298640_a_299969]
-
al II-lea. În urma acestor evenimente, Mircea fiul lui Vlad Dracul dispare din acte. Un Mircea, fiul lui Vlad voievod apare ca protejat al lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în 1481, când sunt date cele două proclamații către boierii munteni din Brăila și Buzău afirmând că „[...] a luat pe lângă el pe fiul său Mircea voievod și n-are să-l lase de lângă el și va stărui pentru binele lui ca și pentru însuși binele său, ca să-și dobândească baștina sa, Țara
Mircea al II-lea () [Corola-website/Science/298667_a_299996]
-
va stărui pentru binele lui ca și pentru însuși binele său, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreaptă, cum și Dumnezeu știe și voi încă știți [...]“. Acestea aveau să ducă la faimosul răspuns al boierilor munteni: „Scriem ție, Ștefan voievod: Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creier de-ți prăpădești cerneală și hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călțunei, si zici că-ți este fiu? Dacă ți-e fiu și vrei
Mircea al II-lea () [Corola-website/Science/298667_a_299996]
-
a fost ocolit, având în vedere importanta forță militară valahă și otomană staționată. După înfrângere, cei ce au încercat să își găsească scăparea traversând Dunărea, ori au fost încarcerați pentru recompense, ori au fost executați. Acestă reacție dură din partea voievodului muntean poate fi pusă și pe seama masacrelor făcute de cruciați printre creștinii ortodocși bulgari în cetățile cucerite. Pe de altă parte, o parte bună a înfrângerii suferite de creștini se datorează și principilor ortodocși sârbi care au trădat chiar pe câmpul
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
să intre în luptă. În octombrie 1396, o altă expediție militară condusă de Știbor, voievodul Transilvaniei duce la rănirea gravă și capturarea lui Vlad, astfel încât ianuarie 1397 îl găsește pe tron pe Mircea cel Bătrân. Vlad I este primul domnitor muntean care plătește haraciul către Poarta Otomană. Se presupune că ar fi plătit și tribut în oameni însă acest lucru nu este dovedit de documentele existente. În stabilirea paternității lui Vlad I, P. P. Panaitescu pleacă de la o relatare a cronicarului
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
care îi ceruse lui Sigismund ca mai înainte de bătătlie să i se permită să execute o misiune de recunoaștere pentru evaluarea pozițiilor otomane și pentru alegerea tacticii potrivite. Sigismund a fost de acord cu domnul valah, iar după ce cavaleria ușoară munteană și-a îndeplinit misiunea, Mircea cel Bătrân cerut să i se dea comanda asupra întregii aripi drepte cruciate, care să execute atacul din deschiderea bătăliei. Sigismund a fost imediat de acord, dar propunearea lui Mircea a fost respinsă vehement de
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
Înfruntarea a avut loc înainte de 24 iulie, Sigismund de Luxemburg este înfrânt, iar în Transilvania turcii au pustiit cumplit Țara Bârsei. Nu se știe cum a rămas cu cele spuse dar Celebi a rămas pretendent la scaunul sultanilor, iar domnul muntean s-a bucurat de și pe viitor de sprijinul Înaltei Porți. La sfârșitul aceluiași an, Alexandru cel Bun moare, lăsând mai mulții fii dornici de domnie iar Moldova pradă războaielor fraticide. participă și el la conflict dând sprijin militar lui
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
astfel grosolan autoritatea domnitorului ce stăpânea de facto aceste teritorii. C-tin C. Giurescu este de părere însă că brașovenii au cerut doar o garanție suplimentară suzeranului maghiar că nu vor păți nimic pe teritoriul vasalului său, Nicolae Alexandru. Voievodul muntean renunță la suzeranitatea ungară în 1359. Până la sfârșitul domniei lui Nicolae Alexandru se pare că nu s-au ameliorat raporturile între el și regele ungar, căci imediat după suirea pe tron a fiului său, Vladislav I, Ludovic îl apostrofează afirmând
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
Românească 799 de cărți dintre care 617 în românește, iar 182 în grecește, latinește, slavă, etc. Procentul de carte laică a crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în ""Însemnare a călătoriei mele"", surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa. În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
diferite, în funcție de acceptarea graiului maramureșean ca o varietate individualizată sau nu. O primă semnalare a existenței unei unități dialectale maramureșene aparține lui Emile Picot în 1873. Gustav Weigand (1908), autorul primului atlas lingvistic român, vorbește doar de trei subdialecte (bănățean, muntean și moldovean), însă are meritul de a identifica anumite particularități pentru graiurile din Crișana și Maramureș. Emil Petroviciu, într-un studiu din 1954, emite ipoteza că aria maramureșeană ar putea reprezenta o zonă distinctă. Primul cercetător care a identificat ferm
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
locuire continuă cu cele daco-romane din sec. V- VII p. Chr., cu cele vechi românești din sec. VIII - X și XII - XIII p. Chr., care completează substanțial cunoștințele privind perioada structurării definitive a poporului român Târgșoru Vechi, reședință a domnitorilor munteni și vechi centru urban, s-a impus atenției istoricilor (Gh. Tocilescu) și arhitecților (Al. Zagoritz) prin importanța monumentelor sale încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea.Ansamblul monumentelor târgșorene a intrat în literatura de
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
foarte scurtă a acestuia cât și faptul că documentul menționat este cunoscut doar dintr-o traducere polonă la a treia mână, deci cu posibilitate mărită să aibă omisiuni importante față de original. Sunt trei opinii legate de acest aspect: 1. "Originea munteană". Este susținută de reprezentanții vechii istoriografii. Bogdan Petriceicu Hașdeu îl consideră descendent din Basarabii munteni și fondator al dinastiei Mușatinilor prin fii săi, Petru și Roman, afirmând că "un nou neam s-a furișat, prin încuscrire, în dinastia maramureșeană". Dimitrie
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
Templierilor, ce s-a instituit în zona centrală a Europei. A fost creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în anul 1408, în principal pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-a numărat și voievodul muntean Vlad al II-lea Dracul, acesta fiind înnobilat în 1431 la Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La scurt timp însă, în 1436, numele lui a fost șters de pe lista cavalerilor. În anul 1432, la numai un an de la înnobilare, contrar
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
nimic românitatea lui Basarabă”. După alți istorici, numele „Basarab” ar însemna în cumană "„prea sfânt, prea puternic, izbăvitorul”". Georgeta Penelea remarcă faptul că "„Originea cumană a numelui Basarab este incontestabilă, dar de aici nu se poate susține că și dinastia munteană ar fi fost de origine cumană. S-ar putea ca mama lui Basarab să fi fost o nobilă cumană, simbioza româno-cumană fiind astăzi un fapt dovedit; mai multe familii boierești, în special din jumătatea răsăriteană a Munteniei, au o origine
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]