1,282 matches
-
care apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și, firește, greșelile evidente de culegere. Editura Apărut 1993 Culegere și paginare Humanitas Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÎNIEI, Humanitas, 1990. Am scris aceste divagații în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune și orgoliu. Din tot ce-am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și, firește, greșelile evidente de culegere. Editura Apărut 1993 Culegere și paginare Humanitas Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÎNIEI, Humanitas, 1990. Am scris aceste divagații în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune și orgoliu. Din tot ce-am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate cel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezavantajele existenței lui derivă din proximitatea de originar. Asigurîndu-și o pulsație vitală mai mare, se distanțează de un sens spiritual. Un popor ajunge purtătorul unei idei numai întru cât devine națiune sau este. Ca popor, existăm de atâta vreme. Ardeleni; munteni; moldoveni etc., nu se poate spune că n-am mocnit, în secole de opresiune, pentru o solidaritate românească. Dar chiar viziunea lor - în mod explicabil - n-a depășit elementele definitorii ale unei existențe populare. Națiunea este un nivel superior al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai mult, cu cât n-am fost sute de ani România, ci numai poporul românesc. În ce fel acest neam a putut rezista atâtea secole, fărâmițat și neexistând politicește, este o problemă căreia nu-i pot găsi un tâlc valabil. Munteni, moldoveni, ardeleni au putut conserva o substanță etnică numai întru cât n-au participat direct la istorie. Este singurul merit al pasivității, al subistoriei noastre, al apartenenței noastre la destinul mizerabil al culturilor mici. Cum Ardealul a fost tot timpul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne recâștigăm umbrele trecutului nostru. Cuprinsul I. Tragedia culturilor mici II. Adamismul românesc III. Golurile psihologice și istorice ale României IV. Război și revoluție V. Lumea politicului VI. Spirala istorică a României Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Putem accepta orice adevăr, oricât de zdrobitor, cu condiția să înlocuiască totul, să aibă tot atâta vitalitate cât speranța căreia i s-a substituit. Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
recâștigăm umbrele trecutului nostru. Cuprinsul I. Tragedia culturilor mici II. Adamismul românesc III. Golurile psihologice și istorice ale României IV. Război și revoluție V. Lumea politicului VI. Spirala istorică a României Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Putem accepta orice adevăr, oricât de zdrobitor, cu condiția să înlocuiască totul, să aibă tot atâta vitalitate cât speranța căreia i s-a substituit. Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația din timp de pericolul ce se abătea. O altă variantă în legătură cu denumirea satului se referă la un “punct de popas” pe drumul poștei între Focuri și Munteni, unde târgoveții se întâlneau din mai multe zone ale Moldovei, poposeau pe timp de noapte și aprindeau focuri, iar ziua se îndreptau spre Iași, Vaslui sau Galați. Rușii-lipoveni au venit în Focuri odată cu înființarea comunei, la sfârșitul secolului XIX, din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul muncii destul de obositoare...Ă Da, povidlă! Cred că așa se spune în Basarabia la magiun. Tata nu fuma. Eu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
cancelarii și În biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu oaspeții. Zice: - N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute și cu sute de ani... - Ce știu io ce zâci de sute-de-ai, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu, în „Viața Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
zi când În istoriografia românească va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne aplecăm asupra unor fapte - cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar În Moldova rușii și ucrainenii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Presupunând că forța de asimilare a românilor este așa de puternică, de ce nici o minoritate de la noi, venită În ultimii 300
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de urs; a fost altcineva, al cărui nume nu se rostește fără primejdie la acest ceas. Fără îndoială că a fost urs acela, și că e ceață asta; și între acel urs și această ceață nu e legătură. Eresurile tuturor muntenilor din care se trage el îl îndeamnă să fie prudent. Să-și facă cruce cu limba; să nu se uite înapoi. Firea lui Culi e îndrăzneață și bărbătească. Năcazurile care îl prigonesc de câtva timp adaugă în el și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în covrul din sanie. Înapoi - era singurătatea casei de vânătoare. Înainte, așezări omenești în depărtarea câmpiilor. Viscolul avea toane; când se alina, când se învârtejea sunând în pădurea de brad și stropind acum ace înghețate. Asta-i vremea înfricoșată a muntenilor, în vremea iernii cresc singurătățile până la cer și pân’ la capătul lumii. Căzute pentru totdeauna par amintirile soarelui. Un zeu dușman a mânat cu harapnic de furtună turmele de veacuri în prăpastia sfârșiturilor - și nu ducem și noi după ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la ureche năprasnica înjurătură a unui alpinist bavarez, sosit cu un minut mai târziu după grandioasa priveliște a răsăritului. Frigul ne-a hotărât să coborâm. În calmul infinit al dimineții venea, de undeva, chemarea melodioasă ca un ciripit, a unui muntean la care-i răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate în dreptul lobului urechii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
hotărât să coborâm. În calmul infinit al dimineții venea, de undeva, chemarea melodioasă ca un ciripit, a unui muntean la care-i răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate în dreptul lobului urechii. Curat îmbrăcat, cu surtuc de lână cafenie, purta peste pletele castanii o căciulă neagră, ca un potcap. Pantalonii din lână albă, țesuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
s-o fi referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pregătindu-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pregătindu-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
august 1922, p. 1.). Pagina 35 * Cei doi delegați sunt Ion Brătianu și Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe, iar secretari sunt luați doi din parlamentari și dintre tinerii cei mai culți, aceștia sunt un moldovean, anume Iancu Sturdza și un muntean, d-l. Mihail Ferikydy. Nici unul nu erau roșii, ci aveau o poziție oarecum independentă. Cu această intenție chiar i-a ales Brătianu, pe lângă că erau și oameni din lumea zisă bună (id., ibid.). Pagina 47 * O relatare mult mai succintă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
frumos, că nu degeaba, după ce îți vei fi tocit pixul încrustând aforisme lirice pe arborii județului baștinal, te-or făcut rectorul "Antitezelor"!). Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în oglinda-capcană or pătruns mai cu seamă Muntenii, ceva Ardeleni și prea puțini Moldavi, reținuți, aceștia, în mrejele Pescarului din Ipotești, unde consumă balade populare și se îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
episodul de la Slătioara, în care „poporul a invitat pe arhipăstor la o mică gustare în ograda bisericii. Era o icoană duioasă: mitropolitul în mijlocul sătenilor, sfătuind cu dânșii în mod intim, fără ceremonii, dar înconjurat de atâta dragoste și venerațiune [...]. Pretutindeni muntenii își spuneau păsurile lor care privesc mai ales pădurile, iar mitropolitul îi asculta cu răbdare și parte le rezolva plângerile chiar în fața lor, având cu sine pe administratorul general al Fondului Bisericesc, parte le arăta în mod părintesc că doleanțele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu vocabularul acesta grosolan, în schimb câștiga teren și considerație o altă idee care, nu va strica niciodată să se asocieze cu aceea de intelectual român, și anume: ideea de activitate practică, de efort util, reînnoit consecvent. Într-adevăr, nouă, muntenilor, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile, capacitatea speculativă ne e bogată, plăcerea de a privi în sinea noastră caracterul celorlalți și a face din asta apoi o adevărată sărbătoare, e fără limite! Dar drumurile noastre erau
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în acest caz) nu are nimic scandalos. Însă este greu de acceptat ca pledoaria lui, lipsită de o argumentație științifică, să se bazeze exclusiv pe impresii și zvonuri: „Mulți români din Ardeal nu iubesc Bucureștiul (poate și unii moldoveni sau munteni), dar le e teamă, din cinism sau lașitate, să-și exprime sentimentele față de Capitala țării. Între ei, ardelenii bârfesc cât pot de mult Bucureștiul, că e un oraș murdar, prăfuit, cu oameni neserioși, care privesc lumea ca dom’ Mitică.“ Procedând
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nici 30 de aniă, alții - mai în vârstă (cred că decan am putea-o numi pe doamna Antoaneta Ralian, deși prezentarea zice că-i născută în 1942Ă, unii sunt mari vedete, alții abia ies la rampă, unii-s moldoveni, alții munteni, ici-colo oleacă de ardeleni și stup de olteni, după cum l-a lăsat inima pe stolnicul Chivu. I-a îmboldit pe toți vreme de aproape trei ani și, pentru că nu s-a dat bătut, a sosit și răsplata: fiecare a pregătit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]