1,414 matches
-
cu dotări moderne („lumina electrica, ventilatie et confortu cel mai mare“), călătorise o dată pe lună Între Trieste și New York. Acum lumina electrică funcționa numai la clasa Întâi și chiar și acolo sporadic. Balustradele de fier erau ruginite. Fumul din coș murdărise steagul grecesc. Vaporul mirosea a cârpe vechi de spălat pe jos și a o Întreagă istorie de vome. Lefty Încă nu se ținea bine pe picioare. Se tot sprijinea de balustradă. Rămase un timp, cât era nevoie, lângă lanțul despărțitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
are vreo legătură cu sutienul? Pentru că, dacă are, ți-am spus - ― Ma-maaa! Dar era prea târziu. ― Ce sutien? Întrebă Capitolul Unsprezece. Și apoi, zâmbind: ― Marele Lac Sărat are impresia că-i trebuie sutien? ― Gura! ― Aa! Cred că mi s-au murdărit ochelarii. Stai să-i curăț. Oo, așa e mult mai bine. Ia să ne uităm acum... ― Gura! ― Nu, n-aș spune că Marele Lac Sărat a trecut prin vreo transformare geologică... ― Lasă că a trecut fața ta, bubosule! ― E la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe fereastră și culegeam dude din pomul care creștea În fața geamului. Mâncam dude de o oră, ca să-mi abat atenția de la sunetul care se auzea În dormitorul părinților mei. Dudele se copseseră În ultima săptămână. Erau cărnoase și zemoase. Mă murdăream pe mâini de la ele. Afară trotuarul era mânjit cu mov, ca și iarba, ca și pietrele din straturile de flori. Sunetul din dormitorul părinților mei era plânsul mamei mele. M-am ridicat. M-am dus până la geamantanul deschis și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
iar acest lucru era imposibil. Mi-am așezat mâna pe dicționar și m-am uitat la ea. Subțire, de forma unei frunze, avea pe un deget un inel de sfoară Împletită, primit În dar de la Obiect. Sfoara Începuse să se murdărească. M-am uitat la mâna mea drăguță și apoi mi-am tras-o și am Înfruntat din nou cuvântul. Acolo era scris monstru, negru pe alb, Într-un dicționar uzat, Într-o mare bibliotecă metropolitană. O carte veche, venerabilă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
somptuoase decorațiuni de fier forjat. A treia i-am trimis-o Cristinei, căci era cea mai lucioasă (ca oglinda) și reprezenta manejul cu ponei, într-un cadru de toamnă disneyană. Poneii aveau privirea "umedă". Firește, ilustrata a sosit după mine, murdărită de hidoase dungi ondulate, care ieșeau în relief pe partea cu fotografia. Am pus-o în geamul bufetului din bucătărie, nu destul de sus însă ca să nu încapă în lăbuțele Ioanei. Am găsit-o de vreo două zile sub pat. Avea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
război care rulase la cinematograful din piață. În rahatul de câine călcase amicul lui, Luigi îl chema, nu era țigan, mai curând mă-sa fusese amorezată de vreun cântăreț italian în timpul sarcinii sau când îl botezase. Îl fleoșcăise zdravăn, se murdărise și pe teniși, avea cultul tenișilor altminteri băiatul ăla, bă, zicea, ca să simți mingea ca lumea pe picior, trebe neapărat să joci în teniși, în fine, înjura și el cum se pricepea mai bine dihania cât vițelul care abandonase pleașca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pus dinamită sub ziduri și i-au dat foc. Au făcut asta de trei ori și de fiecare dată s-a prăbușit cîte un zid, stîrnind un val uriaș de cenușă și praf ce a Înghițit toată strada și a murdărit și mai tare clădirile din jur, și așa destul de jegoase. A doua zi dimineață, generalul Logue a dat semnalul, și armata de mașini grele a Început asaltul final asupra pieței, mușcînd din marginile ei și Înghițind clădirile, una cîte una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
care le spăl eu singură. Îmi pune apă și «Alba», și apa începe să miroasă frumos și se face albastră. Eu frec batistele de mi se înroșesc pumnii. Frec și șosetele păpușii. La vârfuri și la călcâie, pentru că acolo se murdăresc mai tare.“ Mâncare însă nu știu să fac. Scot sâmburii vișinelor de dulceață și-mi pătez invariabil rochițele. Frământ aluatul pentru fursecuri, dar prăjiturile mele ies diforme, stranii. Azi e zi de chenzină. „Chenzina cea mare, așa cum spun ei că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
nici hârtia nu le-ar suporta. Este de-a dreptul uimitor și groaznic de supărător că un mare literat ca tine (Cerul mi-e martor că n-o spun În ironie și „Honni soit qui mal y pense”) a putut murdări Într-un hal atât de țigănesc limba noastră „limbă sfîntă” violentând-o și aducând-o Într-o stare jalnică, de cruntă suferință. Dealtfel de te-ar fi auzit cineva, din pură Întîmplare, ar fi rămas consternat câteva clipe, după care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
deschis ușa aproape ruginită de timp, a fost izbit de un miros neplăcut. Un miros tare de șobolani. A căutat în zadar pergamentul. Nu mai era nimic decât câteva firimituri amestecate cu praf negru. Chiar și sticlele de cerneală erau murdărite de praf negru, crăpate, și o parte din cerneală se scursese în pământ. Noah simțise o mare slăbiciune în tot corpul, gura i se uscase brusc, picioarele i se topiseră ca și cum ar fi fost făcute din ceară. Se prăbușise dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
drumurile lui în oraș ca să vândă cărți și obiecte vechi. Nu reușea să se odihnească nici măcar noaptea din pricina neliniștii din inima lui. - Unde ai întâlnit-o pe tinerica ta? întrebase din nou știrbul. - Din întâmplare, mă aflam la Solna, îmi murdărisem ghetele cu noroi și mă oprisem în fața unei arteziene să le spăl puțin. Atunci a apărut o fată lângă mine și m-a rugat s-o ajut să-l ducă acasă pe fratele ei beat. Fata era prea frumoasă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
metal și și-a continuat povestirea de unde o lăsase cu o seară în urmă, căci ajunsese la "Poveștile popoarelor Asiei".) SĂ NU RÎDEM DE LUMPĂ SĂ NU CHINUIM ANIMALELE SĂ NU NECĂJIM FETELE SĂ NU JUCĂM VRĂJITROACA SĂ NU NE MURDĂRIM SĂ NU VORBIM URÎT SĂ NU MINȚIM SĂ NU NE PÎRÎM SĂ NU NE CERTĂM SĂ NU NE BATEM (Din momentul în care le-am văzut, am simțit că trebuie să ținem seama de aceste cuvinte, ba chiar că există
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și pembe, o coloană de rujuri de diferite nuanțe, rujuri îmbinate unele în altele, câteva ovaluri cu fard de pleoape, dispuse simetric, acum unele aproape consumate iar altele neatinse, un bețișor de plastic având la capăt o bucățică de burete murdărit cu vernil, un oval mare cu pudră roz, o periuță neagră și unsuroasă de rimel , un creion dermatograf ieftin, care nu făcea parte din trusă și din cauza căruia cutia nu se închidea cum trebuie și, cine știe de ce, câteva mici
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
întunecate, l-am văzut pe al ei . N-am reușit să-mi iau stiloul cu mine și, în consecință, a trebuit să cer aici un pix cu pastă. Și încă mi-au dat o pastă roșie idioată, care mai mult murdărește decât scrie. Mâinile mele sânt într-un hal fără de hal. Oricum, e un privilegiu că am totuși voie să scriu mai departe, ei speră probabil că vor putea trage vreo concluzie citindu-mi foile astea pe care am ținut atâta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ei i s-a făcut teamă abia mai târziu, către seară. Acum se uita dezorientată în ochii Puiei, care îi făcu simplu semn cu capul spre văgăună. Atunci ea se lăsă pe fund, își puse picioarele pe prima treaptă și, murdărindu-se, rupîndu-și lanțurile de hârtie lucioasă de la gât, intră cu totul în subterană. I se mai vedea doar creștetul șovăind în umbra tot mai deasă. Tunelul era ușor oblic, ca o scară de pivniță, iar la vreo zece metri mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
luneca de pe mine. Dar, dacă nu-i trădare, atunci ce să fie? Dacă ceea ce am făcut nu este o trădare, atunci înseamnă că spiritul meu nu-i răspunzător pentru ce fac simțurile, că simțurile mele, oricât de impure, nu pot murdări spiritul, că simțurile mele sunt deschise tuturor femeilor, în timp ce spiritul e accesibil doar Soniei, și că în mine simțurile sunt într-un fel de divorț cu spiritul. Nu știam, dar intuiam că în toate acestea există o doză de adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nu tot... nu tot!Apoi Otilia începu să ronțăie cealaltă jumătate și porni iar cu trăsura. Otilia amesteca o seriozitate rece, blazată cu cele mai teribile copilării. Într-o zi îmbrăca păpuși, în alta mustra pe moș Costache că se murdărește pe haine cu scrum de țigară și-l scutura întorcîndu-l în toate chipurile, ca pe un copil, spre râsul de plăcere al aceluia. Altă dată Otilia fu nemulțumită de gospodăria Marinei și, punîndu-și un șorț înainte, se așeză serios pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lei înmulțit cu zece (adică cu zece ani) dădeau douăzeci de mii de lei. Pentru Otilica, gândea el, era o sumă bună, adăugîndu-se mai târziu și venitul de la banii pe care i-ar fi depus la bancă. Oamenii începură lucrările, murdărind toată casa, făcură zidurile despărțitoare, dar, fie din cauza frigului, fie din aceea a materialului, pereții rămaseră uzi, pătați de un fel de bube roșcate. Casa era trainică, într-adevăr, însă dușumeaua era așezată pe grinzi de lemn, care, oricât de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nici măcar în momentele dulci, nici măcar pe întuneric, am știut că se trecuse cu un sfert de oră peste ceasul la care îi spusesem dragului de Titi că ar fi potrivit să vină. Dacă m-aș fi dus până la cișmea, mă murdăream pe pantofi. Tot gândindu-mă, am uitat a doua oară de furtun, pentru că am auzit trăsura. Până acum fusesem liniștită, așa cum vreau totdeauna să fiu : nu mă îngrijorasem de cum va primi dragul de Titi ce aveam să-i spun și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și el abia apucă să se încrunte fioros, că ea a și dispărut în patru labe pe dedesubt, cu o iuțeală de vietate sălbatică, râzând ascuțit până începe să sughițe. Astfel sughițând, a apărut din nou și stă în genunchi, murdărindu-și ciorăpeii ajurați și fustița de marinar. Numai că Papa din nou a uitat-o. — Dând imediat crezare oricărui zvon rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în popor de-a lungul multor secole?! Ba chiar mie mi se pare legitim și românesc în esență ceea ce-ți cere! Și mă sfătuiești s-o fac? Bineînțeles! Mda... oftează bărbatul cu cap alb, îmbrăcat în haine bune, dar murdărite de praf pe alocuri, peste care a luat o bundiță veche. Și eu am zis că e bine. Dar să vină la slujbă, atunci, popa Mihai, pe care-l știu de cînd eram copil și-n fața căruia mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
plecată. Revine abia peste cîteva zile. Mihai nu-i simte lipsa la modul alarmant. Ba chiar îi place: e mai liniște în casă, deși el are mult de muncă. Pînă ieri a avut încă din mîncarea făcută de Ana. Hăinuțele murdărite de Cristina le spală singur. Nu iese totul perfect, dar e de acord cu "merge și-așa". Poate că la o absență mai mare de două săptămîni ar intra în panică. Acum, nu. La serviciu, folosește fiecare prilej să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
avea dreptate. Doris nu a clintit nimic în conștiința lui. Ba poate că da, însă într-un sens nedorit. L-a făcut să se simtă dezgustat de sine însuși. Acum, plimbîndu-se alene, are aceeași senzație stranie că i-ar putea murdări chiar și cu privirea pe cei din jur, cum i s-a părut pe cînd bea bere în bufetul expres și a privit după fetele acelea tinere, abia ieșite din adolescență. În fața alimentarelor s-au descărcat deja stelajele cu sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
căzuți de-a valma la capătul micii pîrtii de lîngă bloc, a uitat de toate. La cină, Ana a adus iar vorba de bucătărie și hol: vrea să le văruiască. Zicea că, din cauza mîncării preparate la sărbători, pereții s-au murdărit, că totul e murdar, că numai la ea nu-i ca lumea! De altfel, colegele ei și-au zugrăvit, chiar și Sanda, căreia bărbat-su i-a făcut totul. Și doar și ăla e profesor profesorul Jitaru -, e ocupat, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Domnule polițist, Îți ordon să Încetezi! Mexicanul Îi trase un șut puternic În boașe. Bud se chirci, lipit de gratii. Puștiul se năpusti afară din celulă, dar se izbi de Vincennes. Un Jack Tomberon șocat - sacoul lui din cașmir se murdărise de sînge. Îl doborî pe golan cu un dublu croșeu executat ca la carte. Exley ieși În fugă din blocul de detenție. Urlete, strigăte, țipete - mai rău decît o mie de sirene de cod 3. Stens scoase la iveală o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]