4,695 matches
-
ce o am de spus... Și într-un fluier cu durerea spartă Să-l întâlnesc pe IANCU, iar și iar, Câtă Iubire oare îi mai poartă Unicul Dor legat pe sub șerpar? Acolo sunt! În jur doar iarbă arsă Și brazii murmurând în sinea lor- Copchilul Avrămuț e dus Acasă, Se naște iar la Vidra în pridvor... Sunt fericit, precum e o poveste- „ Hai la cireșe negre și amare!” Se-aud cum strigă Moții lui pe creste Și tulnicele ard în depărtare
AVRĂMUŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367210_a_368539]
-
de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui Eminescu, fiindcă el este „chipul infinitului din noi”, este Biserica noastră cea de toate zilele. EMINESCULUI Dulce vers din nervii mei, Dulce dor de mine însumi
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
pe ram, au țipat în lumină, învățând pentru întâia oară să cânte... Vedea cu vederea de-afară ! De singurătate și teamă a strâns-o la piept, pe minunea aceea, ca pe un abur fierbinte, ireal, aco lo, sub zarea înserării, murmurând printre lacrimile lui, cele dintâi: - "Tu vezi ce văd eu ?!" Ea, sărutându-i ochii, în Ceasul acela de taină, i-a răspuns înfiorată: - "Eu văd ce n-ai văzut tu, te văd pe tine văzându-mă ! Noi vedem și ochii
VEDEREA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367253_a_368582]
-
Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac o pauză lungă, ceva îmi șoptește din mine. Să mă depărtez, să nu stric armonia versului, aud altă șoaptă. Să închei lăsându-i Annei darul trimis dintre veacuri. Să murmur, să-mi fac pirueta lebedei cenușii ...să mă privesc cum dansez ultimul dans al lebedei... Să vă invit cu tot fastul la primul dans al poetului Ovidiu Oana-Pârâu! -------------------- Pentru dumneavoastră, cititori de carte tipărită, a dumneavoastră, Adina DUMITRESCU Râmnicu Vâlcea
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
că pe ctitorul tău l-ai condamnatși-n Naștere de Dumnezeu l-ai împușcat.20.02.14... XXVII. VENI O TOAMNĂ, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii, Fluturi mari de noapte și stele-am presărat, Pe drum necunoscut pe care cred că vii. Citește mai mult Veni o toamnăIar veni o toamnă ca o prevestire,Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosireși-adânc este rănit oricare cuvânt.Femei cu decolteu ce nu-l pot abțineIubirea-și prezintă pentru un negoț,Oferă și un bonus- simțuri creștine,Cumpărând cuvinte, iubire și soț.Eu n-am
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
IISUS-BĂLCESCU M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
mai mult IISUS-BĂLCESCUM-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce,Tu răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând.M-aș tot pierdea prin neguri și lumine
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
recunoștință) M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu Tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând . M-aș tot pierdea prin neguri și lumine
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
recunoștință)M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce,Tu răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu Tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând .M-aș tot pierdea prin neguri și lumine
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât și eu mai exist. Am străbătut apoi, la pas, Calea Lactee, Saturn mi-a pus inelul și-apoi, printr-o scânteie Ce a aprins în juru-i și
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
brusc din starea letargică în care se cufundase. Nu-i venea să creadă. În fața ochilor era chiar fotografia părinților lui, mare cât un afiș, iar deasupra stătea scris: “Expozitie de artă fotografică - Henri Miller”. - Incredibil! Aceștia sunt chiar părinții mei..., murmură emoționat. Păși cu încredere în sala mare și se îndreptă spre un domn care vorbea unui grup de persoane. - Reușită fotografia din vitrină..., întrerupse el cu glas tare discuția înflăcărată. Cei prezenți își întoarseră privirile spre locul de unde se auzise
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
întunecat la față și a început să ne acuze așa, grosso modo, că noi, profesorii de română nu mai citim și altceva, că ne limităm doar la manuale și ne-a tot bălăcărit el așa, până a început sala să murmure de nemulțumire. Atunci, ca un motan călcat pe coadă, am sărit din nou în picioare pentru a răspunde acestor jignitoare acuzații, dar m-am simțit ferm apucat de mână și tras cu o forță de om bine legat la loc
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului 22 Martie 2016 Nu-i durere să mă doară, Nu mă las de ea înfrânt, Sunt bolnav de tine, țară, Leacuri știu că nu mai sunt... Vântul murmură pe coarde Doina noastră din pruncie, Inima în piept îmi arde, Ardă până-n veșnicie! Unde-i ardere-i lumină! Tot mai singură pe cale Vâlva băilor suspină, Din adâncurile goale: „Unde sunteți, moții mei?” Tulnică din stâncă-n stâncă Sus prin
SUNT BOLNAV DE TINE, ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363731_a_365060]
-
și îmi pregătesc centura de siguranță... Avionul se umple cu lume până la refuz. Toate locurile ocupate. 524 de călători-zburători. Parcă am specificat mai sus numărul lor. În stânga mea se așează o domnișoară tinerică, slăbuță, cu o față tristă. O salut, murmură ceva printre buze, se așează și observ cu coada ochiului că îi curg lacrimile șiroaie... Ei, cine știe ce idila, sau poate dramă a lăsat în urmă. Caut să nu o deranjez, uitându-mă pe culoarul din dreapta mea. Nu după mult timp
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
în pace cu necazul ei! După o jumătate de oră de zbor suntem anunțați că putem să ne dezlegăm centurile. Așa facem cu toții. În tot avionul se aude numai „clic-clic-clic-clic...” sau mai bine zis „declic-declic”. Lumea se animează, începe să murmure... Personalul de bord aleargă pe culoare... Un du-te-vino, simpatic, acompaniat de zâmbete profesionale și uniforme frumoase... cu motive aborigene. Degeaba! Domnișoară din stânga mea plânge în continuare... Plânge parcă și mai tare. O stewardeză ne aduce câte un pachețel de alune
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
amintire. Eu am venit ades la ei să mă înveselesc puțin ei freamătă privind spre cer și parcă ploua din senin. E bine, că din când în când, pe plopi să îi mai luăm în seamă prin frunză lor cu murmurat de rău întotdeauna către ei ne cheamă. Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Chemarea plopilor, poezie de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al
CHEMAREA PLOPILOR, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363776_a_365105]
-
umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură prin tăcerea cerului aud murmur din ultimul dor la ziua ta nemărginirea cântă * Marea în furtună caută Iubirea de sub tei Hohotul lacrimii din ochiul Amurgului în flăcări murmură Imensitatea durerii Ecoul tace Muzica vântului amintește despre Iubiri pierdute Nopți cu lună tremurândă Enigmatic și visător Singur printre oameni Cineva prin albul umbrelor devine Un trubadur al tristeții dintre cuvinte Petru Jipa - Eminescu Regele se integrează în cuvânt. Diadema
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
aș ruga... - Și eu te rog să răspunzi scurt la întrebări, mai întâi. E clar? l‑a întrerupt ofițerul cu voce autoritară. Te rog să ne oferi datele de stare civilă, complete... Actul de identitate... Da, mulțumesc, domnule comisar! a murmurat el către șeful Secției de Poliție, primind de la acesta cartea de identitate a cetățeanului din fața sa. Ce i‑ați mai reținut?... Așa, legitimația de serviciu...E bine... Te ascult, domnule, ai cuvântul! Câteva minute bune, fără să fie întrerupt, cu
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
acte la ora asta, omule? - La „C”, unde am lăsat mașina... Ah, vă rog să mă iertați! În comuna „B”, de când am cumpărat casa asta, că nu mai suportam să locuiesc unde s‑a... - Mda, deci asta este explicația! a murmurat comisarul contrariat, după o pauză de câteva clipe, timp în care a derulat în gând toate ipotezele pe care le crease cu privire la desfășurarea evenimentului și a șters o parte din ele cu repeziciune. După un schimb semnificativ de priviri cu
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Femeia În trupul ei ea încinge cuptor , Scaldă de-amor și de dragoste dor - Buza ei moale sărutul tânjește În pântecul ei viața auzi cum cioplește. Se unduie-n vânt cu ochii în stele Buzele-i murmură cânt ne-nțeles Bărbatului dată de tatăl ceresc Alături să-i fie la bune și rele. Când zâmbet senin și când întristare, Cum viața în drum potrivește - Bărbatul amoru-i poftește În patul ei cald găsește-alinare. Din zilele-arzând la fel ca
FEMEIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364671_a_366000]
-
de jar îi despărțea. Atmosfera încărcată de energii și sentimente fierbinți făcea ca suspinul vântului de vară să le pătrundă trupurile grele de dorințe și așteptări. Patru fee, stăteau așezate în cele patru puncte cardinale,dincolo de cercul magic. Vrăjitoarele își murmurau incantațiile. Invocau spiritul pădurii, puterea mamei pământ, canalul de lumină al înaltei preotese-luna, sursa de forță și energii, puterea divină, lichidul purificator. Ei devin o parte dintr-o lume magică. Vrăjitoarea pasiunii în straie roșii, ține aprinsă lumânarea de aceeași
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
unison. - Sunt clare precizările despre modul de acțiune în cazurile discutate? - Da! se auzi imediat răspunsul, tot la unison. Autoturismul rula cu cel mult 40 de kilometri pe oră. Privirile celor trei erau ațintite pe geamuri. Șeful, la volan fiind, murmura o melodie și trăgea cu coada ochiului pe ceilalți, la intervale egale de timp, pentru a se convinge că fac observarea atentă a obiectivelor de pe laturile încredințate. Vocea agentului Brumă îi întrerupse voia bună. - Dacă e nevoie să ducem la
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
micuțele cupe pentru generozitatea sânilor. Apoi urmă eliberarea lor din strânsoarea sutienului. Andrada nu mai schița nicio împotrivire. Aparținea total visului nemărturisit încă din pubertate de a trăi la intensitate maximă primele clipele de dăruire în brațele iubitului. Cristian îi murmura cuvinte dulci de dragoste, menținând aprinsă vâlvătaia focului ce i-a cuprins întregul trup virgin. Erau primele mângâieri adevărate de dragoste, primele sărutări pline de patima unei iubiri necenzurate. Feciorelnicia neprihănită până acum și-o apăra din ce în ce mai slab. Era sau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
Vom locui aici la bunici că ei sunt singuri. Vrei? - Da, dar eu știu... În timp ce se purtau aceste discuții Cristian nu abandonase activitatea sa de mângâiere a zonei pubiene, sărutând pulpele fetei ce se zvârcolea de plăcere în brațele sale, murmurând cuvinte fără înțeles, onomatopee înșiruite fără sens ca într-un delir. Îngenunche lângă pat la picioarele Andradei și în timp ce-i cobora încet bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]