1,082 matches
-
ce m-au primit cu brațele deschise. Și m-am pripășit aici, în umbra Marelui Ștefan. Aici mi-am ales pământul din urmă... Unchiule, te-am ascultat și m-au trecut fiori, spune Alexandru ștergându-și cu palmele fruntea ce mustea de broboane. Atunci... atunci, cine o să salveze Europa, Creștinătatea? Au încercat câțiva bărbați vrednici cârmuitori s-o facă, dar n-au fost ajutați. Europa e dezbinată. Atunci... atunci, se bâlbâie Alexandru copleșit, cine, cine să ridice spada împotriva turcilor?! Țamblac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frate! tună el cu glas aspru, acuzator. Și-l ocrotise, că era mai mic... Dar "Petrică" Aron Petru Răspopitul nu-i putea smulge "Scaunul Moldovei" decât săvârșind mârșavul omor... și își șterge cu palmele broboanele de sudoare ce începuseră să mustească la rădăcina părului. Am răcnit ca o fiară! Am tăiat un tâlhar ce se prăvălise peste mine; iubitul meu unchi, Aron Petru, mă voia și pe mine "puiul de năpârcă". Am sărit de pe cerdac în șaua primului cal... M-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
timp de un an, la Opera Maghiară din Cluj. Din probitate profesională, a învățat limba maghiară, făcând și ore speciale de dicție în cânt, pentru a nu dezamăgi publicul maghiar, fidel artei lirice. Mediul ieșean (unde în anii începuturilor instituției mustea la tot pasul dorința de afirmare muzicală, unde cuvântul de ordine era performanța artistică) i-a asigurat consacrarea definitivă. Prin pregătirea sa muzicală temeinică, precum și cu o bună școală de canto deprinsă de la marile cântărețe clujene Lya Hubic, Stella Simonetti
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
metri înălțime, din familia Myrtacee. Am mers aproape 1 kilometru pe jos, prin ierburi înalte de un stat de om, printre liane și tufișuri, arbori și crengi căzute la pământ, acoperite de mușchi. Prin unele locuri terenul era mlăștinos și mustea de apă. Drumul ni-l deschideau doi tineri înarmați cu "macete" pe care le mânuiau în dreapta și-n stânga. Înaintam cu greu și noroc de faptul că vremea ținea cu noi. N-am rezistat prea mult la acest traseu făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
școli ale Apusului; și, în sfârșit, a noastră, care a făcut constant o școală bună, urmând să devină generația creativă. Ei bine, mi-a spus el, „această generație nu va avea loc”. Bineînțeles că pe moment nu l-am crezut. Musteam de proiecte pentru teorii ale schimbării societății românești și ne uitam peste umăr la profesorii noștri care prea erau purtătorii de cuvânt ai altor filosofi și nu-și împingeau curajul intelectual mai încolo de stadiul reflexiv-critic. Visam să facem echipă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu Horthy pentru uniunea dinastică a Ungariei cu România, întrerupte de moartea lui Ferdinand, și, din nou, după venirea lui Hitler la putere. Dimitrie Ghyka, Memorii: 1894-1940 (c) 2004 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: GHYKA, DIMITRIE Memorii: 1894-1940 / Dimitrie Ghyka; trad.: Vasile Savin Iași: Institutul European, 2004 ISBN 973-611-297-7 I. Savin, Vasile (trad.) 94(498)''1894/1940''(0:82-94
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Cel mai însemnat reprezentant al acestei familii în corpul diplomatic român a fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
venit din partea unor specialiști în istorie, care ar fi putut separa personalitatea lui Antonescu de traseul Rapidului, ci au țîșnit din gîtlejuri adolescentine și lumpene, avînd strada pe post de carte, iar cartierul drept bibliotecă. Nu ne așteptăm la tribune mustind de cîștigători ai unor concursuri televizate de cultură generală. Inclusiv acolo au existat concurenți cu studii superioare ce au afirmat că romanul La răsărit de Eden a fost scris de Sandra Brown. Și, pînă la urmă, inclusiv Valentin Alexandru, ditamai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vînzătorii de lalele, proprietarii de mori de vînt sau fetele din vitrine, care tot private sînt, se bat voinicește pentru ce-a mai rămas. martie 2007 Partea a II-a AI NOȘTRI, CA BRAZII! Peisajul e golit de personalități, însă mustește de personaje. Datul cu bîta în baltă e un meșteșug tradițional, mai vechi ca olăritul. Oricît de bine intenționat ar fi jurnalistul, oricîte țeluri constructive și-ar propune, se izbește la tot pasul de stupizenii, nedreptăți, capete pătrate, povești urît
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
6-0 la Bacău, izbîndea în Bundesliga, cucerea Cupa Cupelor și transforma, într un meci arbitrat de Crăciunescu, un 0-3 rușinos în fața lui Anderlecht într-un 5-3 încărcat de glorie. Neamțul a intrat într-un fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sau Tabal este un stat menționat de documentele asiriene în secolul Vll î.e.n. locuit de către sciți sau sabei, deci populație getică. La mijlocul secolului Vl î.e.n. Zamol-xe în drumul lui spre Egipt găsește un grup de cabiri în insula Samos care mustea de credință în religia crucii cu care a stat la un pocal de vorbă, scriind pățania pe o tăbliță de plumb după ce s-a întors la baștina sa Getia spre a fi mărturie neamului ce va să vină, numai că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce și conducătorul geților. Sfîntul toiag al geților care merge și bate în sfîntele porți ferecate ale judecății cerești!” Ce să mai spun, vremuri crîncene și lume aspră dar cu simțul dreptății și mustind de evlavie pentru religia crucii! Că nu-l aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
București, săptămânal, de la 24 octombrie 1897 până la 13 martie 1898. D. Marinescu-Marion și Lăură Vampa sunt redactorii acestui periodic, în care se publică versuri și proza, un „Curier al teatrelor” și câteva traduceri. Colaborează Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Eliza Mustea, Virgiliu N. Cișman. Lăură Vampa (folosea și pseudonimul Vantura Lume) transpune din Heinrich Heine, iar Eliza Mustea din François Coppée (poezia Orfelinele). R. Z.
TEATRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290106_a_291435]
-
acestui periodic, în care se publică versuri și proza, un „Curier al teatrelor” și câteva traduceri. Colaborează Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Eliza Mustea, Virgiliu N. Cișman. Lăură Vampa (folosea și pseudonimul Vantura Lume) transpune din Heinrich Heine, iar Eliza Mustea din François Coppée (poezia Orfelinele). R. Z.
TEATRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290106_a_291435]
-
Doar morarul din Urziceni era tînăr. *Nicu mi-a vorbit, înăbușindu-și un oftat, despre „zidurile groase ale singurătății”. Deși poate să pară nefiresc, în aceeași zi (o zi, în rest, anostă) dau peste două texte despărțite de decenii, dar mustind de aceleași nemulțumiri, străbătute de ideea de laisser tomber. Pe primul l-am descoperit dimineață, deschizînd la întîmplare volumul 30 de ani (ESPLA, 1960), amintirile Aristizzei Romanescu, nu la mijloc, unde ar fi trebuit (căutam informația dacă a fost în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ochii cumplit. — Ești tâmpit? Aici ți-ai găsit să dormi? Hai, ridică-te de jos! țipă fata. — Adică? Am aprins lanterna și am luminat în jurul meu. Stăteam pe pământ, rezemat de perete. Adormisem fără să vreau. Și pământul, și peretele musteau de umezeală. M-am ridicat încet. Nu știu când am adormit. Nu-mi amintesc să mă fi așezat, și nici să mi se fi făcut somn. — E tactica indivizilor. Asta și urmăresc. Fac totul ca să ne adoarmă aici. — Care indivizi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cărora Lafcadio s-a transformat brusc dintr-un estet arogant și criminal Într-un luzăr circumspect și plin de (auto)compasiune. Ce Înseamnă literatura de 20ș? Confort. Lectura romanelor publicate de editura Minuit În anii 1980 este aparent comodă: textele mustesc de umor, cinism, parodie. Este o literatură de interior, adresată occidentalului urbanizat care-și petrece toată viața În diverse interioare funcționale, standardizate, impersonale, pe care totuși, cu efort, le poate ocui și le poate impregna de locuirea lui. Este o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un admirator al boierului Ioan Buhuș, prezentând istoria Moldovei dintre 1661 și 1705 (acest text este cunoscut și sub numele de Cronica buhușească), și un cronicar de Curte al lui Mihai Racoviță, căruia îi aparține a doua parte (1705-1729). Nicolae Mustea, al cărui nume este legat de titlul cronicii, cunoscută în istoriografie și ca letopisețul Pseudo-Muste, este doar copistul textului. Prima parte, ce cuprinde o expunere relativ obiectivă și imparțială a evenimentelor, începe cu domnia lui Eustratie Dabija, devenit domn oarecum
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
1937 adeziunea la doctrina legionară este evidentă. În ton encomiastic, redactorul, dar și Traian Herseni, Ștefan Ion George, Arșavir Acterian, Alexandru Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de ideologie de dreapta, dau Horia Stamatu, Iordache Nicoară, Ion Vasile, Ciril Vârnav. Mai publică articole, studii, comentarii Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în cuprinsul lor urbanistic, Reînnoirea satelor românești prin specificul lor), Andrei Flor (Fenomenul istoric), Alexandru
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
va realiza adevărul lor întreg, real și definitiv 100. Această reprezentare ne ajută să înțelegem cum gândea Heliade Rădulescu și mai ales unde căuta "adevărata" poezie. Istoria antică și contemporană, evenimentele recente care au zguduit societatea, revoluțiile și acțiunile eroice mustesc de poeticitate. Totul poate deveni poezie printr-o procedură foarte simplă de dublare. E suficient ca un gest să se oglindească, să reverbereze, să lanseze o mișcare alegorică. Lectura poetică a unui fapt, a unei acțiuni sau a unui om
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
două picioare, se debarasase și de sobolul urâcios, îl părăsise chiar și pe Craiul florilor, neconvenindu-i rolul anost de nevastă credincioasă. Auzise de pitici, de balauri, de vrăjitori etc. și se aruncase într-o viață aventuroasă cu mare poftă, mustind de dorințe... Norocul făcu să o întâlnească pe contesa de Segur, venită să se țină la curent cu noua viață a zânelor despre care scrisese deja destule povești cam mălăiețe. Contesa, ea însăși o rafinată a plăcerilor, căuta să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în evidență contribuția creștinismului la dezvoltarea civilizației europene capitaliste. Rețeta succesului înseamnă cultură, religie, dar și vocația împlinirii destinului occidentalului de ființă căutătoare a împlinirii propriului destin pământean. Occidentul nu mai este azi un spațiu al conflictului interetnic și pentru că mustește de prosperitate, dar și pentru că religia este despărțită de stat, prin acceptul său261. Creștinismul, se spune adesea, a contribuit la prăbușirea Imperiului Roman și că această cădere s-a produs pe fondul degradării valorilor pe care era construit acest imperiu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Și cînd istoria va fi făcută, apocalipsa se va deghiza într-un potop din care se va ridica o altă istorie. Și cînd o rețea pică, alta se ridică spre a-i lua locul, și cînd o informație decade, alta mustește pe mormîntul ei, iar ceea ce nu vedem se numește Mintea Divină a rețelei, care presară din dot com în dot com mii de flori albastre peste privirea noastră, de mici ahile, ulise sau femios, cel pus să-i cînte pe
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
un om împușcat. Țâșnește că dintr-un sac de plastic umplut cu sânge sub presiune. În viața reală, dacă, Doamne ferește, este împușcat cineva, în primele câteva zeci de secunde nu curge nici o picătură de sânge. Apoi, treptat, sângele începe să mustească în rană făcută de glonț, să se prelingă și să se extindă în jur. În filmele americane, din oamenii împușcați sângele erupe imediat, împroșcând pereții. La fel de mult temperament au și mașinile care explodează după ce se răstoarnă pe strada sau cad
Moartea in filmele americane by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13747_a_15072]
-
Ioan Holban Această inspirată parafrază după un vers celebru al lui Rimbaud prefațează un autoportret al lui Bogdan Ulmu din ultima sa carte, Jurnal (de) ludic, poate cea mai pertinentă (pentru că: subtilă, necruțătoare, mustind de sub-înțelesuri) definiție a unei persoane agreabile celor care știu prețul umorului și ironiei fine, complet dezagreabilă însă pentru proști întrucît, se știe, ironia este ininteligibilă prostiei. Un ludic în Parlament - devine un non-sens. Un președinte de stat ludic- domnește
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]