36,388 matches
-
ca pianist, Verdi a cristalizat un limbaj muzical caracterizat de realismul expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a fi lipsit de umor, va ocupa locul central, definind curentul verist, ecou post romantic al operei italiene.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Aspecte ale relației timp - operă în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Aspecte ale relației timp - operă în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Aspecte ale relației timp - operă în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l plătească pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de capodopere și s-au întemeiat numeroase instituții (filarmonici, teatre de operă, diferite genuri și tipuri de formații muzicale) în stare să ni le livreze pe baza proiectelor (partiturilor) lăsate de autor, chiar și după veacuri de la momentul conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai ales din perspectiva posibilității de integrare, atât în breaslă cât și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
integrare, atât în breaslă cât și în raport cu civilizația culturală proprie societății de care depinde existența sa, autorul tinde în autenticitatea actului său, prin care mai degrabă se diferențiază decât se conformează. Bunăoară, este greu de conceput ca partitura unei lucrări muzicale să nu conțină indicații și marcaje (măsuri) de ordin metric. Mai puțini sunt cei care știu că există și un altfel de abordare, pentru care acest tip de grilă să fie total inutil. La fel, pentru situația scalării înălțimilor și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
terestru, către concretitudinea sonoră din a cărei vastitate va alege. De aceea, la nivelul denumirii generice, opera sa trebuie adjectivată sub aspectul tipului de materialitate. Cum materialitatea muzicii constă în sunet, este mai nimerit să spunem operă sonoră în loc de operă muzicală. Din această perspectivă, muzicalitatea este o trăsătură particulară a sunetului, care nu trimite strict la natura materialității sale ci doar la un aspect al acesteia, frumosul, prin care diferențiază estetic de cel zgomotos (urât). Așadar, o operă sonoră poate fi
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
această perspectivă, muzicalitatea este o trăsătură particulară a sunetului, care nu trimite strict la natura materialității sale ci doar la un aspect al acesteia, frumosul, prin care diferențiază estetic de cel zgomotos (urât). Așadar, o operă sonoră poate fi și muzicală, pe când o operă muzicală este categoric o operă sonoră. Pe de altă parte, ne-am obișnuit să-l numim compozitor pe autorul unei opere sonore, conotând astfel toate perspectivele incluse unui atare fapt. Termenul trimite însă doar la o competență
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o trăsătură particulară a sunetului, care nu trimite strict la natura materialității sale ci doar la un aspect al acesteia, frumosul, prin care diferențiază estetic de cel zgomotos (urât). Așadar, o operă sonoră poate fi și muzicală, pe când o operă muzicală este categoric o operă sonoră. Pe de altă parte, ne-am obișnuit să-l numim compozitor pe autorul unei opere sonore, conotând astfel toate perspectivele incluse unui atare fapt. Termenul trimite însă doar la o competență de ordin tehnic. A
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
temporale, care conferă discursului un caracter refrenic. Modalitatea expunerii este dominant caracterizată de succesivitatea propriu-zisă (pe orizontală), durabilitatea OS desfășurându-se ca șir de secvențe, a căror variabilitate intervalică este de această dată proporționată unitar (de unde și denumirile specifice duratelor muzicale - unime, pătrime, optime etc.). Reperabilitatea formală a secvențelor se face sub aspectul unităților de profil. Astfel, o secvență este alcătuită dintr-un interval sau mai multe în același profil, considerat pe un anume parametru sonor (înălțime, timbru, intensitate, durată<footnote
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Muzica Arabo-Andaluză (I) Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ În sec. XX, arta muzicală de factură orientală a cunoscut o dezvoltare fără precedent, constituind mai mult ca oricând un subiect predilect de analiză muzicologică, istorică sau socio-culturală. Această preocupare pentru muzica orientală nu este prezentă numai în spațiul istorico-geografic locuit de către popoare de sorginte
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
sau socio-culturală. Această preocupare pentru muzica orientală nu este prezentă numai în spațiul istorico-geografic locuit de către popoare de sorginte orientală - Orientul Mijlociu și Apropiat sau Africa de Nord. Tot mai mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza fenomenului muzical din zona orientală. Se caută și se studiază originile acestor muzici, evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza fenomenului muzical din zona orientală. Se caută și se studiază originile acestor muzici, evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având o istorie și o evoluție influențată direct de către o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având o istorie și o evoluție influențată direct de către o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz fără a evidenția conjunctura și contextul istoric și social care au favorizat și facilitat apariția și dezvoltarea acestui gen muzical aparte. Pentru a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz fără a evidenția conjunctura și contextul istoric și social care au favorizat și facilitat apariția și dezvoltarea acestui gen muzical aparte. Pentru a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au stat la baza acestor mutații. Problemele se multiplică pe măsură ce se avansează în substanța analizei socio-culturale, ajungându-se la problema relaționării reciproce
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz fără a evidenția conjunctura și contextul istoric și social care au favorizat și facilitat apariția și dezvoltarea acestui gen muzical aparte. Pentru a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au stat la baza acestor mutații. Problemele se multiplică pe măsură ce se avansează în substanța analizei socio-culturale, ajungându-se la problema relaționării reciproce a diferitele comunități ce au coabitat pașnic în acea perioadă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Cum au reușit să conviețuiască creștinii împreună cu musulmanii și evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de intereacționare dintre cele trei comunități? Cum se traduce această interacțiune în plan muzical ? Cum se face că trei comunități atât de diferite și de antagonice au reușit să creeze o muzică unitară, comună, în care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai asemănătoare decât s-a crezut ? De unde s-a plecat ? Care erau bazele muzicii arabo-andaluze înainte de cucerirea Spaniei de către arabi ? Ce contribuție muzicală a adus fiecare comunitate la edificarea noului gen născut pe teritoriul iberic ? Cum se explică faptul că, la mai bine de 500 de ani de la dispariția ultimului bastion musulman din Peninsula Iberică - Califatul Granadei - muzica creată de această civilizație supraviețuiește
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular în Renaștere și atingând apogeul în Baroc, dar mai ales introducerea instrumentelor cu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pe respect reciproc este capabilă în orice epocă să construiască o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-a lungul mai multor secole. Revenind la studiul fenomenului muzical arabo-andaluz, acesta oferă cercetătorului de formație muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a analiza o muzică în care tradiția existenței și a contopirii creației și interpretării în cadrul actului artistic este o practică curentă. În vreme ce în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
epocă să construiască o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-a lungul mai multor secole. Revenind la studiul fenomenului muzical arabo-andaluz, acesta oferă cercetătorului de formație muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a analiza o muzică în care tradiția existenței și a contopirii creației și interpretării în cadrul actului artistic este o practică curentă. În vreme ce în muzica de factură clasică europeană tradiția improvizatorică
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]