1,231 matches
-
in care a activat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1956), s-a dedicat în întregime vocației de compozitor. A fost secretar al Secției de muzică simfonică, muzică de cameră și operă din cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1968-1973), fiind primul președinte al acesteia ales după Revoluția română din 1989. Pascal Bentoiu a făcut parte din jurii ale unor concursuri de prestigiu. Este cel mai reputat expert în muzica compozitorului român George Enescu. A analizat toate
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
și 5, poemul simfonic "Isis", "Trioul cu pian în la minor". Este autorul celei mai importante cărți referitoare la opera muzicală a lui George Enescu, "Capodopere enesciene" (în curs de apariție și în limba engleză, în Statele Unite ale Americii). În calitate de muzicolog, Pascal Bentoiu a scris mai multe cărți, zeci de articole și studii în revistele de specialitate, a participat la sute de emisiuni de radio și de televiziune. A susținut zeci de conferințe, prelegeri, cursuri de măiestrie, în țară și în
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
1964), Premiul internațional "Italia" al Radioteleviziunii Italiene (RAI) din Roma (1968), Ordinul Meritul Cultural, cls. a III-a, cls. a II-a (1969, 1971), Premiul internațional "Guido Valcarenghi" din Roma (1970), premiile Academiei Române (1974, 1986) și premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1971, 1975, 1978, 1979, 1980, 1983, 1985, 1987), Premiul Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori ANUC (1992), Premiul revistei "Actualitatea muzicală", Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Ofițer (2000), Ordinul Steaua României în grad de Mare
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
Gh. Dima" din Cluj-Napoca. În afară de activitatea de compoziție și de cea didactică, Ghenadie Ciobanu îndeplinește și o serie de funcții cum ar fi: director executiv al Cursurilor Internaționale de Vară de Compoziție și Interpretare muzicală; Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova (din 1990) și Președinte al Secțiunii Naționale Moldovenești a SIMC (Societății Internaționale de Muzică Contemporană) (din 1993). A participat în calitate de membru al juriului la diferite concursuri internaționale de compoziție și interpretare. În perioada 24 ianuarie 1997 - 19 aprilie
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
Premiul Național pentru Tineret în domeniul Literaturii și al Artei (1991), Premiul I la Concursul de compoziție consacrat aniversării a 50 de ani ai UNESCO și ONU (Chișinău, 1995), Premiul I la concursurile de compoziție organizate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova (1995, 1997, 1998, 2001), Premiul pentru muzică la Festivalul Național Teatral și de Dramaturgie Contemporană (Chișinău, 1998), Premiul Național al Republicii Moldova (1998) și Premiul "Antena de Aur" al TV Moldova (1999). Ca o recunoaștere a meritelor sale în
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
pe Andrei Filip (Timpuri Noi, L'Orchestre de Roche, The Mono Jacks, RedRum) și pe Forrest (ZOB). Albumul a beneficiat de recenzii în majoritate pozitive. Pe 12 martie 2009, Kumm au primit premiul revistei "Actualitatea Muzicală" a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, pentru secțiunea rock, pentru anul 2008. Pe data de 30 mai 2009, s-a anunțat oficial plecarea bateristului Csergö Dominic și înlocuirea sa cu Paul Ballo (Go to Berlin, The Amsterdams). Referitor la cooptarea lui Ballo, Oigăn povestea
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
grad de Mare Cruce din partea Ordinul Suveran Militar de Malta (2013). A primit, împreună cu soția sa, „Crucea Nordului” pentru mireni, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord (2014) și „Crucea Șaguniană” pentru mireni, Mitropolia Ardealului (2015). Bogdan Tătaru-Cazaban este ginerele muzicologului Costin Cazaban. Bogdan Tătaru-Cazaban este autorul mai multor cărți de autor din domeniul istoriei și filosofiei religiei, teologiei, istoriei creștinismului. A publicat de asemenea un număr mare de articole în diferite reviste de specialitate, dintre care menționăm următoarele: Interviuri
Bogdan Tătaru-Cazaban () [Corola-website/Science/307640_a_308969]
-
este unul din cele mai bune creații din lume ale acestui gen. Fiind adoptat în 1945 el a intrat trei decenii și jumătate în simbolistica republicii noastre. (Sovet. Moldova, 1990) Era foarte melodios și avea unele tangențe cu muzica populară. Muzicologul Leonid Răilean mărturisea că: în anii când „mai marele pe țară” era Ivan Bodiul, într-o bună zi, imnul a încetat să-i placă. Și, deoarece autorul lui nu mai era în viață, l-a autorizat „să-l renoveze” pe
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
ușoare și de jazz, colaborând cu majoritatea interpreților importanți de gen din România: Oana Sîrbu, Andra, Monica Anghel, Luminița Anghel, Silvia Dumitrescu, Manuela Fedorca, Angela Similea, Aură Urziceanu și mulți alții. Din 1986 este membru definitiv al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1982 scrie muzică pentru spectacolul de teatru "Cum vă place" de W. Shakespeare, pus în scenă la Teatrul Național din Iași. Între 1984-1990 ocupă funcțiile de chitarist baș, dirijor secund, dar și de orchestrator la Teatrul de
Virgil Popescu (compozitor) () [Corola-website/Science/307835_a_309164]
-
contemporanii săi" și "Teme clasice în prelucrari moderne". Activitățile evenimentului au trecut dincolo de tărâmul muzical și s-au extins în domeniul științei muzicale: peste 40 de lucrări teoretice au fost prezentate la Simpozionul de muzicologie, organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, împreuna cu Muzeul Național "George Enescu". În plus, Festivalul Internațional George Enescu a trecut granițele României și a delectat iubitorii de muzică din alte 10 orașe europene, în cadrul unui turneu muzical organizat de Institutul Cultural Român și Universitatea
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
care au mai participat oameni de cultură ca acad. prof. dr. Eugen Simion (președintele Academiei Române), acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu (ministrul culturii și cultelor), prof. dr. Daniel Dăianu (fost ministru al finanțelor), prof. dr. Adrian Iorgulescu (președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și ulterior ministru al culturii) și prof. dr. Dan Horia Mazilu, pictorul Viorel Mărginean a propus un program național pe 200 de ani pentru amenajarea urbanistică a Bucureștiului. Interviuri
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
unei muzici denumite astfel, probabil în caracter turcesc. Numeroase surse au pus apariția manelelor în legătură cu regimul fanariot (derulat de-a lungul secolului XVIII și în primele două decenii ale secolului XIX), citând în acest sens mărturii de până la Dimitrie Cantemir. Muzicologul român Costin Moisil a verificat aceste surse vechi și a constatat că ele nu se refereau la manele, ci la muzici de inspirație orientală în general, explicând că eroarea s-a produs prin citarea unor surse intermediare care nu au
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Iorgulescu a compus simfonii, concerte instrumentale, muzică de operă, lucrări corale și muzica de film, fiind distins cu numeroase premii exclusiv în România. A fost ales în funcția de vicepreședinte (1990-1992), apoi în cea de președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (începând din anul 1992, fiind reales în 1998). A îndeplinit și funcțiile de președinte al Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori (1995-1996), președinte al Societății Române de Gestiune Colectivă pe domeniul muzical (UCMR-ADA). De asemenea, a fost ales
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
de președinte al Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori (1995-1996), președinte al Societății Române de Gestiune Colectivă pe domeniul muzical (UCMR-ADA). De asemenea, a fost ales ca membru în juriile unor concursuri muzicale naționale și internaționale. Pe langă activitatea de muzicolog, Adrian Iorgulescu s-a remarcat și ca om politic. El a fondat Partidul Alternativă României (PAR), împreună cu Varujan Vosganian și Laurențiu Ulici, cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare din 1996. Iorgulescu a fost ales ca deputat de București pe listele
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
a Profesorilor Asociați din Piață Română. Comisiona a studiat din copilărie vioară cu Cecilia Nițulescu Lupu, care neprezicându-i un deosebit succes că violonist, a fost cea dintâi să-i sugereze de a încerca artă dirijoratului Încurajat de pianistul și muzicologul Mircea Brucăr, Comisiona a făcut parte din orchestră liceului, cu care a apărut în două concerte publice, apoi a fost membru în orchestră semisimfonica „Ciprian Porumbescu”, condusă de Emil Cobilovici, care dădea concerte în fabrici și instituții. La îndemnul profesoarei
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
județul Tulcea), singura localitate cu populație majoritar de origine meglenoromână din România, Ansamblul folcloric meglenoromân „Altona” și Asociația „Altona”, la care participă elevi de la Școala Gimnazială „Panait Cerna”. Aceste trei entități, precum și familiile se preocupă de cultivarea moștenirii culturale meglenoromâne. Muzicologul Mirela Kozlovsky a cules în comună balade, doine, alte cântece și muzică instrumentală pentru jocuri populare, constatând că, simțindu-se români, meglenoromânii de aici au și conștiința specificității tradițiilor lor, care îi și unește. Doar cei mai bătrâni, dintre care
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Tot un băiat. A fost numit Virgiliu, după mama sa, Virginia. Împreună cu părinții, cei doi copii mergeau din când în când la restaurantul din parc, unde cânta o orchestră. Când îl luau cu ei pe Cristian - spune dr. Nicu Teodorescu, muzicolog, autorul volumului «Ultimul trubadur» -, acesta stătea numai în preajma orchestrei, sorbindu-i cântările. Asculta cu atenție, urmărea mișcările dirijorului și se minuna cum treceau melodiile pe la diferite instrumente. Acasă punea pe o măsuță din curte o măturică, pe care Virginia o
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
îmbrăca provocator. Îi vorbea însă mieros, ca să-i inducă o falsă fericire. Dar pentru Cristian n-a fost o problemă. Era în mare vogă. Câștiga într-o lună cât un funcționar diplomatic într-un an. Sunt cuvintele medicului, dirijorului și muzicologului brăilean Nicu Teodorescu. Domnia sa ne-a povestit despre marele cântăreț Cristian Vasile, pe care l-a cunoscut la Piatra-Neamț. Marele diseur i-a povestit ulterior în câteva scrisori momentele de glorie și tristețile vieții sale. Dr Teodorescu păstrează cu drag
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
cu amintirea unui trecut glorios. Deși i se făcuse recomandarea de a sta numai în poziție orizontală, era deseori găsit stând în fotoliu, cu ochii umeziți. Alteori, privea cu orele pe geam”, spune. Virgiliu Vasile, fratele diseurului, i-a povestit muzicologului Nicu Teodorescu momentele dramatice pe care le-a trăit Cristian. Vremuri grele aveau să vină în familia Vasile Virgiliu a fost scos din magistratură în urma unei reorganizări și a fost nevoit să se ocupe cu diferite activități, departe de pregătirea
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
(n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina - d. 21 decembrie 1903, Iași) a fost un compozitor, muzicolog și dirijor român. Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul României — Corul Mitropolitan din Iași — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
1903, Iași) a fost un compozitor, muzicolog și dirijor român. Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul României — Corul Mitropolitan din Iași — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavril Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Este tatăl celebrei pianiste și profesoare
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
noastră", "Of, of, of măi șprițule", " Dă-i cu șprițul pân' la ziuă", "Uite-așa aș vrea să mor" sau "Du-mă acasă măi tramvai". În 1993-1995 apare cartea biografică "Viața și cântecele lui Gică Petrescu", scrisă de compozitorul și muzicologul George Sbârcea zis și "Claude Romano", având ca bază de documentare caietele și albumele, afișele și fotografiile strânse cu devoțiune de tatăl artistului. La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare a 3 CD-uri cu cele mai dragi
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
la premiera din 23 august 1913. Conform unui spectator, publicul a părăsit sala exclamând "La naiba cu muzica asta futuristă! Și pisicile de pe acoperiș fac muzică mai bună!", deși moderniștii erau în extaz. În 1911 a primit ajutor de la celebrul muzicolog și critic rus Alexandr Ossovski care a scris o scrisoare publicistului muzical Boris P. Jurgenson care i-a oferit lui Prokofiev un contract. Prokofiev a făcut primul său drum în străinătate în 1913, călătorind la Paris și Londra unde a
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
Germaniei au avut loc 900 de reprezentații. Partitura a fost tipărită în repetate rânduri, ajungând în 1893 la cea de-a 53-a ediție. Dacă opera a avut succes la public, ea era mult mai puțin apreciată de dirijori și muzicologi. Dirijorul Karl Böhm o descria ca fiind o lucrare “pe gustul unei societăți corale din provincie”. Deși Gustav Mahler nu putea să sufere opera, el a fost obligat să o dirijeze la Praga începând din septembrie 1884 și de 151
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
concertante, simfonice și vocal-simfonice, muzică de scenă (teatru), film și operă. Pentru compoziție a primit premii/distincții la "Valentino Bucchi - Wettbewerb" din Roma, "Internationaler Komponistinnen-Wettbewerb" din Mannheim, premiul "WDR - Forum Junger Komponistinnen", ș.a., precum și două premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. I-au fost comandate lucrări de către instituții și festivaluri de renume precum Opera de Stat din Bonn (opera „Giacometti”), "Donaueschinger Musiktage" („Das Hohelied”), "Gegenwelten-Festival" din Heidelberg („-embER. die Stille, ich”), "Tage der Neuen Musik" - Zürich („Semanterion-Toaca”) ș.a., unele
Carmen Maria Cârneci () [Corola-website/Science/304668_a_305997]