1,095 matches
-
de lumină și balsam de speranță, Simt privirea-Ți divină, cum mă-ndeamnă la viață. Cotropită-n iubire, printre suspine aștept, Să-ți aud șoapta caldă: Nu mai plânge, te iert! Într-o clipă seninul îmi aprinde speranța Și mă-nalț printre stele, braț la braț cu Viața.
Vis printre stele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83265_a_84590]
-
Mi-e foame, mi-e sete de-un SOR ce stă de strajă în lumea uitată, În lumea de CÂNTURI ÎNFRUNZITE, cu-n suflet durut din SERATĂ. Acolo e o LEGE ALBASTRĂ, O ALTA E CERUL CEL SFÂNT. Pământul se-nalță spre o FĂRĂMĂ DE SOARE, cu-n veșnic freamăt desprins din LACRIMI AMARE, revărsate peste o VIAȚĂ DE GÂND. Oprește Doamne, fiorul de seară, de viața de timpuri prin simfonia luminii de vară, în care singurătatea e veșnică prietenă a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
DECOR, Lasă-ți trupul tău de laur, pe tăcerile durute În rostirea multor doruri spre săli negre răstignite Unde CANDELA IUBIRII, din fiorul neînvins, În triunghi de sfinți apune nebuniile știute. Și plecarea mea de gheață peste umbra ce te-nalță Doar un sentiment sfârșește unde somnul te învinge Trecător și mândru versu-mi, cu o voce te învață Să rămâi lumina vie în iubirea ce te plânge. Și-n nebuna-mi căutare de o toamnă străvezie Pe o strună de chitară
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Adio postum Elenă Marin Alexe O frunză purtată de vânturi prin zori, Se leagănă-n mrejele albe spre nori. Visează că este regina acum, Deși duce-n zbor un adio postum. -Priviți cum mă-nalț, cât de sus am ajuns! Mai are ceva, cineva, azi de spus? Copacul stă trist, despuiat și stingher, Cu crengile goale întinse spre cer. Ar spune ceva, dar rămâne tăcut, Se vaită adânc - câtă vreme-a trecut? Iar frunză coboară
Adio Postum by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83379_a_84704]
-
sub praful de ciment și au urcat, precedați cu un minut de mirosuri acre de castraveți și cuvinte stricate, elevi cu capete mici și țărani cu servietă, am studiat cu interes grafitti-ul uriaș de pe unul dintre stîlpii podului ce se-nălța drept În fața mea. Scria FUCK cu roșu, semn indubitabil că vremurile se schimbaseră. Era În aprilie 1990. Fusesem definitiv conectați la civilizație, de-acum Încolo urma să fim fericiți, rafinați, fotogenici, de-acum Încolo aveam să scriu așa cum doream. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
imposibil să mai idealizez ceva. Nu mai am cu ce. Ne-au extirpat organul responsabil cu imaterialul Încă de pe vremea cînd ne legau la gît cravata roșie, cît se poate de strîns, mulți expiind sufocați lîngă stîlpii pe care se-nălța drapelul din curtea școlii. Mă gîndesc la chipurile lor lipite pe gazeta de perete, În coloana cu pionieri morți, fruntași la Învățătură, sau la scările late pe care urcam Învăluiți În fum de țigară și-un profund aer de singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
putea constitui În circumstanță atenuantă pentru crimă, pe mama ei n-o mai rețin, mamele cu soți ce-și violează fiicele nu fac prea multe parale, sînt șterse prin definiție dar inflamabile, Juliette o știe și-i dă foc, se-nalță ditamai pălălaia, că intră-n combustie și plapuma părintească, scenele cu familia dezaxată au ca fundal sonor rîsete din off, ca la stupidele seriale americane comice unde se presupune deseori greșit că la replica asta rîde spectatorul, aplauze, casting, Coca-Cola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din aeroport unde, pe-o băncuță, Jane Își exprimă teama față de zboruri (un complex freudian), el zice că nu, nu are de ce să-i fie frică, doar a fost odată analfabet și știe. Și avionul Își ia avînt și se-nalță pe cerul plin de stele californiene. Dacă filmul s-ar fi oprit aici, cu presupusa catastrofă aeriană ulterioară ieșirii noastre din sala de cinematograf, ar fi fost suportabil. Pentru că de Martin Ritt poți citi: The Long Hot Summer, The Sound
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Cobor sau mă-nalț Elena Marin Alexe O parte din mine coboară cărarea, O alta se-nalță să biruie zarea. Un ochi plânge-n taină a lumii durere, Un altul zâmbește găsind mângâiere. O mâna respinge oferta-mplinirii, O alta ajută efortul zidirii. Un
Cobor sau m?-nal? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83315_a_84640]
-
Cobor sau mă-nalț Elena Marin Alexe O parte din mine coboară cărarea, O alta se-nalță să biruie zarea. Un ochi plânge-n taină a lumii durere, Un altul zâmbește găsind mângâiere. O mâna respinge oferta-mplinirii, O alta ajută efortul zidirii. Un gând se-nfiripă sperând mai departe, Un altul îngroapă nădejdile moarte. Cobor sau
Cobor sau m?-nal? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83315_a_84640]
-
biruie zarea. Un ochi plânge-n taină a lumii durere, Un altul zâmbește găsind mângâiere. O mâna respinge oferta-mplinirii, O alta ajută efortul zidirii. Un gând se-nfiripă sperând mai departe, Un altul îngroapă nădejdile moarte. Cobor sau mă-nalț s-ating nemurirea, Pe inimă port ca pecete iubirea.
Cobor sau m?-nal? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83315_a_84640]
-
-i bine să mai iei. Câteva ore mai târziu, când efectul i s-a evaporat, spaima s-a strecurat pe ușa terasei și mi s-a furișat sub cearșafurile fine ale lui Julie. Singurătatea mă învălui ca fumul ce se-nălța dintr-una din lumânările ei aromate. Am început să transpir, fruntea mi s-a năclăit de sudoare, trupul îmi ardea în timp ce aveam revelația grețoasă că o inimă frântă rămâne o inimă frântă, indiferent cine a decorat camera de oaspeți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui Albert sticliră de ațâțare. Cuvintele Fetei i se înfipseseră în inimă, ca o săgeată cu boldul de metal, înmuiat în otrava disprețului negru al ochilor ei. Pe loc îi replică, strunindu-și nemulțumirea: În foc domol, de răscolești, se-nalță, înviind, văpaia! Deodată, cu aprigă agerime, înșfăcă sulița grea, pe care Vânătorul o ținea în mâna vânjoasă. Surprins de neașteptata lui mișcare, O'Piatră dădu drumul armei. Albert își luă avânt și vârful de oricalc al suliței, minunat șlefuit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu vom califica de insinuări falșe fapte pozitive ce ei vor invoca în favorul domniilor lor. În mai anul curent ziarul radical "Romînul" era scris cu un spirit de denigrare. Dar așa e falșa democrație. Micșorează orice superioritate. Decapitează orișice se-nalță. Cată a stabili nivelul sălbaticii egalități. Roșii sânt zgomotoase mediocrități, împlu țara de clamoare, de incapacitate, de ignoranță, de confuziune, de vociferațiuni. Cum se vede nici acestui articol nu-i lipsește epitetele omerice, roșii tot vociferează, tot ignoranți, tot confuzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii au fost un neam statornic și viteaz, cu mari conducători de țară: Burebista, Decebal, Mircea, Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frenezie a sentimentului erotic, amintind în parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspândită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă în aerul prea veșted pe marginea făpturii mele ca un pescar, — sau: mă vânturi precum spicul și-mparți cu dumicatul cu zările-n fântână ochiul deschide-un șanț te știu adânc în mine ca-n fund de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o carte uitată în câmp”, „oglinzile ascund prăpăstii infinite în perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, “în trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - în speță, unei „definiții” a poeziei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oare tot eu să fi fost? / Tot eu? / Și tu? Și voi? / Și primăvara? Și iarna? / Și lumina ca o pădure cenușie?”), într-un univers el însuși transparent, oferindu-se până în străfunduri ochiului fascinat de miracole: Deveneam invizibili? Florile se-nălțau pe tulpinile lor firave, Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată, Prin munții depărtați ca o marmură roșiatică Se vedeau vinele de metal, izvoarele minerale ale aurorii. Tăceri eterne. Păduri eterne. Cântece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEM. AL II-LEA Testul nr. 53 SUBIECTUL I (4 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Nu credeam să-nvăț a muri vreodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei ’nălțam visători la steaua Singurătății. [Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Scrie, din memorie, cel puțin două strofe care urmează acesteia. 2.Precizează două teme/ motive literare existente în fragment. 3.Comentează o figură de stil, la alegere. 4.Analizează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 63 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Nu credeam să-nvăț a muri vreodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei ’nălțam visători la steaua Singurătății. Când deodată tu răsăriși în cale-mi, Suferință tu, dureros de dulce... Până-n fund băui voluptatea morții Ne-ndurătoare. Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fund băui voluptatea morții Ne-ndurătoare. Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă! [Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Explică rolul apostrofului în structura Ochii mei ’nălțam... 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului a (se) înălța. 3.Transcrie un oximoron din fragmentele date. 4.Menționează două motive poetice, la alegere. 5.Motivează prezența pronumelor personale din finalul poeziei. 6.Comentează conceptul de odă, în viziune eminesciană. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sub suprafața selenară există o temperatură constantă de -40șC și50șC; Luna este al doilea obiect ceresc ca strălucire, după Soare; George Coșbuc o preaslăvea în versurile pline de farmec : Iat-o ! Plină dinspre munte Iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet Gânditoare ca o frunte De poet. Explorarea Lunii Începând cu anul 1959, zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeței , în timp ce o survolau sau înainte de a se prăbuși pe întinderea ei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpații. Peste pumnii lor încleștați, Dunărea se aruncă furioasă, rupând cu zgomot cele din urmă stăvilare ce i se mai ridică-n cale." ( Al. Vlahuță-"România pitorească"). Din jnepenii culcați de vânturi se-nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele șesuri ale Valahiei, și printre dealurile blânde ale Moldovei." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "De la Neamț la Fălticeni era
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cînd ești condamnat la civilizare! Urechești, istorie tîrzie, cu slobozirea robilor țigani către 1850, dificultăți. După somn Onești-Bacovia, scurtă rugăciune: mîhnit de crimele burgheze fără a spune un cuvînt, altfel e greu pe pămînt! orașul larga deschidere, 'naintea lui se-nalță puternic vechii munți, plantația de stîlpi de înaltă tensiune pînă sparge orizontul, cursă de ieșire din cadrele realului, avantaj trenul că iese din propria condiție, la sat cu transcendența naturală, munții din zare, ori imobiliar, sate în jurul navelor de rugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]