1,027 matches
-
la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă domină trăsături apolinice este un Eminescu majestuos, patetic (dar cu o siguranță suverană), cu o ținută polemică elevată, trăsături care se vor surpa treptat sub năvala unor reacții pătimașe, a unei subiectivități exasperate"198. Dacă problematica articolelor conferă unitate și continuitate publicisticii eminesciene, la nivelul expresiei înregistrăm o serie de modificări, ținând de procesul de maturizare a concepției politice, de construirea unui limbaj politic inconfundabil, adevărată
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amintesc pentru că el angajează o retorică specifică, un mod de a defini liric o personalitate. Conceptul se bazează pe ideea de datorie, iar datoria este pusă sub semnul a două autorități: autoritatea divină și puterea pămîntească. Ostașii lui Ștefan dau năvală În tabăra leșească strigînd: „Din cer ne vede Domnul, și Ștefan ne privește.” Conceptul moral de eroism este Întrupat de Ștefan și pentru Înfățișarea lui poetul Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În tabără este salutată ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rănesc și tămăduiesc În același timp. Ființa lui este făcută din contraste, În ea se Întîlnește binele și răul, plăcerea și amărăciunea. În Cine-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri de elemente antinomice: Amoriul poartă arme ca ostașii, dă năvală și fuge cu slăbiciune, ia cetăți dar nu le-nchină, se dă rob dar și robește, rănește și vindecă, aprinde focul groaznic și potolește focul... Armele lui sînt mila și iubirea: „Armele lui nu-s de heră, ci-s de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îndrăznește să atingă sînul, elogiul poetului se concentrează, de regulă, asupra ochilor și (s-a putut constata din citatele de pînă acum) asupra chipului dalb. Conachi manifestă oarecare Îndrăzneală vorbind, În cîteva locuri, de petrecerea „În brață” și de o „năvală” pe care intenționează s-o facă soției. Poemul ce sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic Într-o epocă În care curajul este să păstrezi tăcere asupra lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să nu mă mai bocească. Du ochilor drept vestire A plînsului contenire, Du guriței bucurie De sărutări cu trufie. SÎnul, peptul dezvălește, ȚÎțișoare rumenește, Rădică di pi picioare Orice feli de-nvălitoare Și spune cu Îndrăzneală C-oi să fac mare năvală.” Este prima oară, după știința mea, cînd un poet erotic Îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă spre trupul femeii. A dezveli sînul, a vedea țîțișoara rumenită, a ridica „di pi picioare orice fel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ridica „di pi picioare orice fel de-nvălitoare” - constituie un imens curaj. Va mai trece aproape un secol pînă ce să apară, În poezia română, un lirism al corpului și o poezie care să vorbească despre plăcerea sexuală. Promisiunea de „mare năvală” de la sfîrșitul poemului este și mai Îndrăzneață pentru că sugerează o sexualitate incipientă. Curajul se oprește, e drept, la treapta promisiunii. Dulcea violență se face prin delegație: prin gîndul trimis Înainte, ca buzduganul din basm, pentru a anunța venirea năvălitorului. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de origine divină. Nota de senzualitate, care este puternică În poezia acestor boieri petrecăreți, trage serios amorul spre formele lui terestre. Slăvita ibovnică nu-i cu totul străină de o anumită corporalitate. Am citat deja elanul sexual al jeluitorului Îndrăgostit, năvala pe care o proiectează În drum spre casă. Mai sînt și alte semne ale ispitei trupului. O poezie (Asară, de-un vac trecut) pare a fi scrisă după o altă năvală de origine profană: „Ochi, guriță, piept și sin, Voi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corporalitate. Am citat deja elanul sexual al jeluitorului Îndrăgostit, năvala pe care o proiectează În drum spre casă. Mai sînt și alte semne ale ispitei trupului. O poezie (Asară, de-un vac trecut) pare a fi scrisă după o altă năvală de origine profană: „Ochi, guriță, piept și sin, Voi, la care eu mă-nchin, Și tu rai ascuns pre tare, Pomeniți necontenit CÎt zbucium și vînzolit Ați răbdat cu luptă mare. Cum sîmțăm că să bătea Inima ei supt a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu este un "tratat" filozofic privind raportul individ-existență nu face altceva decât să copieze perfect capodopera pe care viața o arată. Ceea ce am sesizat în primul rând la cinematografulul american este acel puls al vieții. Viața, cu toate ramificațiile ei, năvala de evenimente, cu neputința stăvilirii, cu această permeabilitate la tot și în toate ungherele cunoscute și necunoscute. Nu mai cred că o viziune cinematografică este ceea ce ne impunem noi printr-o selecție reductivă. Cred că viziunea cinematografică este acea furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decât lui. Iar acest ceva nu trebuie să fie o armă, ci un mod de a întreține o relație pură, cinstită, curată de comunicare și solidaritate. Eu sunt bolnav de lucruri frumoase. Cred că tăvălugul de nimicnicie care a dat năvală peste noi m-a blocat pentru o perioadă bună. Nu că n-aș fi putut face față, dar mi s-a părut prea puțin să faci artă în acest climat de zgură. Cred că înlăuntrul meu se pun de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții prin sculptarea pe ușile mănăstirii de la Snagov a Sfinților Gheorghe și Dimitrie și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu fel de fel de... și scumpe și periculoase... Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara noastră... Acu' s-au repezit ca hultanii pe țara noastră... Păi te cred, țară bogată... cu de toate... dau toți năvală... Octav: Așa e, doamnă... Femeia: Cît ziceai că costă o lumînare... cu tot cu ciubucul ăla de tevea? Octav: Nimic, doamnă... azi e zi de ajutoare... Gratis! Femeia: Nu se poate, mamă, nu mă pot închina cu lumînări pe degeaba...! Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rosturile, și liniștea, și ordinea internă a altor neamuri. Posturile noastre de veghe de la Nistru nu sunt numai propriile noastre posturi de apărare, ale formei de civilizație în care trăiesc popoarele Apusului, ele constituiesc redanul înaintat de care se izbește năvala comunistă revoluționară. A doua oară în istoria cetăților sore care se înșiră de la Hotin la Cetatea Albă își îndeplinesc misiunea de a stăpâni și de a sfărâma năvala sălbatică a Răsăritului împotriva civilizației Apusului. Vom continua să străjuim la această
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care trăiesc popoarele Apusului, ele constituiesc redanul înaintat de care se izbește năvala comunistă revoluționară. A doua oară în istoria cetăților sore care se înșiră de la Hotin la Cetatea Albă își îndeplinesc misiunea de a stăpâni și de a sfărâma năvala sălbatică a Răsăritului împotriva civilizației Apusului. Vom continua să străjuim la această graniță a lumii și vom îndeplini această misiune, ca și în trecut, prin jertfa și prin sângele soldaților noștri. Să ne amintim această jertfă și, de aceea, domnilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții; brațele se ncleștează-ntr-o luptă oarbă, deznădăjduită. Și peste această urgie Îngrozitoare, deaspra acestui Învălmășag de strigăte și de răbufneli, cerul se Întunecă deodată și o ploaie năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că În lupta aceasta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Împotmolită În confuzia generală” (p. 12). Încercînd să răspundă la Întrebarea dacă există o problemă de generații În România, Monica Lovinescu consideră că e o falsă problemă, „căci atunci cînd cei maturi sau bătrîni se apără În presă Împotriva unei năvale a tinerilor, ei lasă impresia că ar fi o problemă clasică de conflict Între generații dar nu e așa căci tinerii ce se ridică În România, ca și În Cehosolvacia, nu disprețuiesc o generație antecedentă pentru că e antecedentă, ci numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de american, precum și la definirea caracteristicilor românilor americani. Născut În România comunistă și cunoscînd „binefacerile” sistemului, autorul a Înțeles, după ce s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. În primul rînd, comuniștii români au căutat să Își subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
murit subit, în palatul Élysée. În brațele iubitei lui Marguerite Steinheil... Fraza aceea a pus capăt copilăriei mele. „A murit în brațele iubitei lui...” Frumusețea tragică a acelor cuvinte m-a răscolit. O întreagă lume, cu totul nouă, a dat năvală asupra mea. De altfel, revelația aceea m-a frapat înainte de toate prin decorul ei: scena amoroasă și mortală se desfășurase la Élysée! În patul prezidențial! În vârful piramidei puterii, gloriei, celebrității mondene... Îmi imaginam un interior luxos, cu goblenuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
insulele Fiji sunt Înconjurate de recife de corali ce prezintă un pericol pentru nave, mărturie stau naufragiile unor astfel de vase În apropiere de Fiji, Noua Caledonie și În alte locuri 761. În același timp barierele de corali apără țărmul de năvala apelor oceanului, constituind și un baraj 761 E. M. Kreps, Pe „Viteaz” spre Insulele Oceanului Pacific, Editura Științifică, București, 1961, p.85 și urm. 595 care oprește scurgerea În mare a aluviunilor ce contribuie la formarea unor văi roditoare pentru culturi, și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu? — Păi... nu. — Atunci uită toată povestea asta. O să ai un copil, Bex. Ăsta e lucrul cel mai important, Bex, nu-i așa? Pare atît de Îngrijorată, că nu-mi vine să-i destănui fantezia mea secretă, cu mine dînd năvală neanunțată la clinica de obstetrică holistică și spunînd tuturor ce japiță mincinoasă, pusă pe destrămat familii, e de fapt această Venetia Carter. Să vedem atunci ce holistică ar mai fi individa! — De acord, zic Într-un final. O să uit totul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
gânduri tabu, care sunt dezvăluite cu brutalitate masochistă, fie că descrierea vieții fizice câștigă în exactitatea redării până ce e pe punctul de a friza vulgaritatea, sinceritatea absolută e o manieră Desperado. Pentru a mima cât mai fidel realul, autorul dă năvală în arsenalul de interdicții. Limbajul pe șleau face textul să fie incisiv. Ceea ce fără un program estetic ar putea cădea în pornografie devine un text dezbărat de pudoare, un text care își asigură accesul la profunzimea pshilolgică prin șocarea decenței
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și inovatoare, iar acum ades satirizate era descoperirea că cea mai banală conversație poate deveni intensă și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai tristă sensibilității care înaintează în vârstă: Ca războaiele și iernile Absente din ferestrele Copilăriei opace... Vine altă lume. Văzută din spatele unor ferestre de sus (care ne amintesc de Eliot când urcă scara vârstei în Ash Wednesday III) tinerețea dă năvală înapoi în trupul irosit și îl află de nelocuit. Ochii îmbătrâniți privesc în sus, iar ferestrele din înalt dezvăluie "seninul adânc", "nimic", "nicăieri", "nesfârșirea". Vorbele, folosite până acum drept catharsis, nu mai au putere. Poemul îl refuză pe poet. Iată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parte a nefericiților evrei nu erau îmtîmpinați cu cuvintele alinătoare ale Emmei Lazarus. Nu au reușit să ajungă decît în Moldova, făcîndu-și drum dinspre nord-est spre sud-vest. Chiar și imigrațiile în masă legale au dat naștere la tensiuni. Gîndiți-vă la năvala vietnamezilor și a latinoamericanilor (mai ales mexicani) în Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia și din Europa de Răsărit în Europa Occidentală. Occidentul are în spatele lui o tradiție democratică, iar economia lui este mult mai în stare să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]