1,580 matches
-
pregătit printr-o nuvelă Catastrofa. El analizează criza unui suflet mediocru în luptă cu o dramă peste puterile sale. Apostol Bologa, român ardelean și ofițer austriac, nu știe să opteze pentru o atitudine: să fie soldat credincios țării austro-ungare sau naționalist și bun român. El oscilează luptând fără ardoare și cere doar mutarea când e adus pe front românesc. Eroul din Catastrofa, ființă primară, încurcată în regulamente, trage pur și simplu în conaționalii săi. Bologa, fără a avea exaltări naționale, ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e determinat pe cale pozitivă ci obținut prin speculație sociologică și prefăcut în comandament. Un adevărat artist tradițional trebuie să îmbrățișeze preocuparea religioasă. Din considerații de politică bisericească, factorul rasă este ocolit și scriitorul ia poziție contra rasismului german și împotriva naționaliștilor care propun eliminarea evreilor creștini și refuzul botezului. "Biserica e deschisă tuturor." Deși nu se spune pe față, se subînțelege că un evreu botezat devine român, Nație și Religie fiind noțiuni corelative. Astfel se reeditează teoria "ralierii" a lui Ibrăileanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are, cum am văzut, mai mulți factori, dar factorul principal al patruzecioptismului său e naționalismul. În Românii și poezia lor Alecsandri laudă pe țăran și-l idealizează tocmai din acest punct de vedere. El nu vorbește ca democrat, ci ca naționalist. Și când s-a dus în popor "să-i culeagă" poeziile, el n-a făcut-o decât foarte puțin ca democrat (ori ca romantic), el a făcut-o mai ales ca naționalist. Pentru dânsul, țărănimea română n-a fost, mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum s-a format în cursul vremii 1 . Acest arhinaționalism lingvistic și literar al reprezentanților "proletariatului" "internațional" ne dă dreptul să spunem că, dacă doctrina nu ar fi impus acestor oameni internaționalismul, ei ar fi fost printre cei mai încărnați naționaliști. În arhinaționalismul lor lingvistic și literar, care mergea alăturea cu doctrinele lor împrumutate și care, în Nu vom vorbi aici, mai pe larg, de rolul "Contemporanului" în privința problemelor lingvistice și literare. La aceasta, să se adauge și activitatea lui științifică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prim al socialiștilor, reprezentanți și ei ai claselor mijlocii și ai celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a fost un fond naționalist. Vechii socialiști, care au fost niște internaționaliști de formulă, în fond au fost niște naționaliști, dar cărora le-ar fi fost rușine să se declare naționaliști. * Acum, când am văzut că critica socialiștilor se aseamănă cu aceea a lui Eminescu, că și ei și el se ridică împotriva 1 În 1889, un socialist, trecând în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
așa cum l-au înțeles și lau pus în aplicare legionarii. Potrivit ideologiei legionare, naționalist este acel cetățean care se străduiește să realizeze maximum de bine pentru națiunea sa. El luptă pentru drepturile națiunii sale fără să încalce drepturile altor națiuni. Naționalistul este ca un bun gospodar, ca un cap de familie care muncește și luptă pentru binele familiei sale, fără să atenteze la bunul mers al familiilor fraților săi, care, ca și el luptă pentru binele familiilor lor. Gospodarii buni și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
așteptăm să vină străinii să lupte pentru noi”. Și zice: „În alte țări mult mai mulți au fost parașutați, care-au voit să meargă să lupte... Românii au fost cei mai slabi”. Și așa m-a impresionat... Deci era un naționalist. Și tare m-a rugat ca să nu le spun celorlalți din familie și nici la rude, pentru că el nu o să lase să fie prins viu și de la el n-o să se afle. Și i-am spus În ce pericol Îs
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români și maghiari, 1990-2000 (2001); Națiuni și minorități (2004); Reprimarea mișcării yoga în anii 80 (2008); L-am urât pe Ceaușescu. Ani, oameni, disidență (2009). A editat Naționaliști, antinaționaliști. O polemică în publicistica românească (1996) și Problema transilvană (în colab. cu Gusztav Molnar, 1999). Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. A reușit să plece din țară în 1970 și s-a stabilit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bine, te-ai făcut om. Lumea Îl Înjură, dar Îl respectă.” În perioada de „liberalizare” de la mijlocul anilor ’60, apăruseră unele atacuri În presă la adresa „dogmaticului” Paul Georgescu (datorate mai ales celor care aveau să devină, În deceniul următor, noii naționaliști În slujba Partidului), cum aveau să apară, deloc surprinzător, și după 1989, semnate, de data asta, nu doar de scriitori care au suferit de pe urma cenzurii și persecuțiilor comuniste, ci și de câțiva dintre cei care se afirmaseră, ei Înșiși, prin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a-l copleși pe Chick? Are Însă răspunsul vreo importanță?... Ravelstein nu este istoric nici măcar În ficțiunea care Îi preia numele și n-ar fi, oricum, singura bazaconie pe care o lansează În spumoasele sale divagații paradoxale. „Ca un naționalist român al anilor ’30 fusese violent vizavi de evrei. Nu era Arian, firește, nu - era Dac”, continuă, În maniera sa caustic-frivolă, improvizatul acuzator. „Știam toate astea prea bine”, gândește Chick (personajul Chick din roman, adică). „Eram de asemeni conștient că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar fi vrut să-i inducă ducelui și apoi Führerului era ideea că adevărații aliați contra comunismului sunt mișcările naționaliste, care puteau determina în țările respective, un climat de colaborare sinceră cu armata germană și gândea acest lucru știind că naționaliștii din Ucraina erau în închisoare în loc să lupte și în Belgia și în România și aproape în toate țările ocupate situația era la fel. Acest proiect părea însă irealizabil până la sosirea la Berlin a diplomatului Mihail Enescu. El a fost trimis
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga Înseamnă a fi implicit ceaușist? SÎnt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum avea să se spună În anii 1980, În raport cu tot ceea ce, tocmai Începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură, arhitectură, chiar și rețeaua mediatică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
partitură. Cu toate disocierile lui Blaga, „spațiul mioritic” devenise, în publicistica epocii respective, un clișeu developat tradiționalist, pe direcția închiderii în fața influențelor occidentale. Nici Goga nu mai putea reprezenta un model viabil, câtă vreme el era astfel și în ochii naționaliștilor puri, pentru care esteticul devenise sinonim cu o „trădare” a etnicului, iar etnicul ajunsese să se confunde cu eticul. Abia după doi ani (1941, 1942) plini de asimilări, renunțări și decantări succesive, câțiva dintre tinerii studenți de la Sibiu se îndreaptă
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
status attainment. Introducere Teza șanselor școlare reduse ale maghiarilor din Transilvania În perioada de tranziție tema învățământului universitar în limba maghiară în România a fost una intens dezbătută, accentele adeseori acute ale polemicii izvorând cel mai frecvent din caracterul etnic/naționalist al argumentelor și al registrelor emoționale și politice invocate (Papp Z., 1998, Magyari-Vincze, 1999, Erdei-Papp Z., 2001, Murvai, 2000a, Murvai, 2000b, Hantz, 2006). Argumentele aduse pentru restaurarea universității Bolyai cu predare în limba maghiară deținând autonomie deplină sunt susținute prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de luminarea națiunii sale"56, sau mitropolitul Grigorie, pentru care biograful remarcă "dorința și zelul (râvna) cel mare ce avea de a conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numai dimensiunea polemică. Așa cum, citind articolul despre "direcția nouă", am fost atent numai la diferența față de școala veche, ca dispută în interiorul lumii literare, pentru impunerea valorilor estetice - constituind arhetipul a numeroase conflicte literare care aveau să marcheze istoria literaturii române: naționaliști/ simboliști, tradiționaliști/ avangardiști etc. Pentru că am perceput strict dimensiunea de politică literară care situa în tranșee două tabere opuse, am ratat valența economică a raționamentului său. N-am observat că vorbea de avere, de cifre, de câtime, de cantitate, de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV). 67 E. Perrin-Saminadayar, "Les résistances des institutions
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o mare severitate, din care au rezultat distorsiuni și mistificări, istoriografia consacrată lui T. Maiorescu fiind mai degrabă citabilă decât citibilă, multe studii fiind total incompatibile cu cerințele neutralității științifice. Maiorescu ajunsese, deopotrivă, atât cosmopolitul cel mai înverșunat, cât și naționalistul cel mai înfocat (Dan Mănucă). „Este adevărat, schimbările de atitudine sunt punctuale, inconsecvente, recurente în cel mai bun caz. Apropierea de anul 1964 nu dicta liberalizarea in corpore a discursului istoric din România lui Dej”. Este interesant de consemnat cum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovieticii și-au luat toate măsurile preventive. în afară de reprezentanții SD-ului, Constantin Stoicănescu a mai stabilit contacte și cu luptători antisovietici din Bucovina: cu Vladimir Macoviciuc, care acționa în zonă dinainte de 23 august 1944, și cu Oreste Masichevici, reprezentant al naționaliștilor ucraineni în regiunea menționată. Serviciile secrete românești aveau să consemneze în documentele interne despre Constantin Stoicănescu și misiunea lui: „apreciat de legionari ca un adevărat «cap politic», care avea misiunea de a angrena întreaga mișcare legionară în centrele de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
studii antropologice pe populații locale, care azi au dispărut ori și-au pierdut identitatea sau limba. înainte de a face o analiză a miturilor istorice din țările Europei Centrale și de Est, autorul face câteva observații privind conservarea națiunilor în regiune. Naționaliștii centralși est-europeni au vorbit foarte mult despre conservarea graiurilor locale, dovadă a persistenței națiunilor. Kolarz observă însă că acestea au ajuns să fie folosite doar în regiuni izolate, populația acceptând limba culturii dominante, utilizată și în activitățile economice. Mișcarea începe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ales identitatea turcă, la fel cum în Anatolia creștinii vorbitori de turcă au decis să devină cetățeni ai Greciei, cu toate că nu cunoșteau nici un cuvânt din limba acestui stat. Datorită peisajului etnic complex, Kolarz denumește spațiul Europei de Est „Orientul Mijlociu” european. Naționaliștii est-europeni fac parte din rândurile birocraților sau ai intelighenției. Tendințele politice ale acestora pendulează ușor, de la extrema dreaptă, la extrema stângă. Pentru fiecare națiune din „Orientul Mijlociu” european, statul se legitimează în primul rând istoric, printr-o formațiune feudală care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a contribuit esențial la fondarea unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați în universitățile din Suedia. Cazul României. Și în acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, în fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la concluzia că românii sunt o națiune superioară, cultivată, fără a se ține seama de înapoierea provocată de cele câteva secole în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
orașul Niš cu împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se întâlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sunt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii, ceea ce i-a făcut pe naționaliști să privească istoria popoarelor din jur ca propria lor istorie. Populația albaneză este un caz special în zonă, întrucât s-a convertit la islamism. Aceasta i-a făcut să obțină mai ușor demnități în Imperiul Otoman, ceea ce a favorizat extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]