2,620 matches
-
o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat ușii diaconești (înălțimea de 1,55 m și lațimea de
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
a fost delimitată de stânca din jur în care era practic încorporată construcția, de către „maeștrii Lazaru Bernazu și Carlu Lacneru”. O descriere a bisericii o aflăm la Vasile Vărădean. Biserica „are un plan dreptunghiular, împărțit în altar semicircular spre răsărit, naos și pronaos, având 17,30 m lungime și 7 metri lățime. Turnul inițial de formă patrulateră a fost construit de zidarul Franz verdeț din Oravița Montană.[...] Acoperișul inițial al turnului a fost acoperiș piramidal în patru fețe triunghiulare, schimbat ulterior
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
deasupra intrărilor verandei. Am amintit deja renovările făcute de Protosinghelul Vartolomeu Durăin, necesare mai ales din cauza inundațiilor din 1942. Unul dintre stareții mănăstirii, Ieronim Balinton (1950-1957), a fost un sculptor talentat și a sculptat, printre altele, „Tronul Maicii Domnului” din naosul mănăstirii. Un alt dezastru care s-a abătut asupra Mănăstirii Călugăra de-a lungul timpului a fost un incendiu produs în 1973, care a distrus o mare parte din corpul de chilii și biblioteca în care se aflau cărți și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
amenajată fântâna din curtea mănăstirii, reprezentând „Izvorul Tămăduirii”. În 2004 s-a lucrat la izvorul ce curgea în interiorul bisericii, pentru a opri debitul care ducea la distrugerea zidurilor bisericii. El urmează a fi drenat și lăsat să curgă iarăși în naosul bisericii, după ce se va asigura captarea și curgerea lui fără a pune în pericol structura zidurilor. În anul 2005 s-a construit altarul de vară, iar în 2006 a fost refăcut drumul de acces spre biserică și a fost sfințit
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
se află în localitatea omonimă din județul Bihor. Având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, biserica este una dintre cele mai interesante edificii religioase din zona Beiușului datorită prispei de pe latura sudică a naosului, numită de localnici "perindele". Folosite ca "loc de detenție", perindelele amintesc de o altă funcție decât cea religioasă, cea de loc de judecată, pe care o avea biserica. Folosită și azi ca și în trecut atât de locuitorii satului Totoreni
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
algoritm se folosește și la îngroparea morților în cimitir. are planul dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele" se termină odată cu naosul, pronaosul fiind mai lat decât naosul, ocupând și locul prispei. Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
are planul dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele" se termină odată cu naosul, pronaosul fiind mai lat decât naosul, ocupând și locul prispei. Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele" se termină odată cu naosul, pronaosul fiind mai lat decât naosul, ocupând și locul prispei. Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf.
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului. În partea sudică a altarului se află un luminator sub formă de cruce. Modificările ulteriore aduse bisericii au determinat lărgirea ferestrelor dar și închiderea cu grinzi verticale a ușii ce comunica cu perindelele. Aceste ultime modificări se presupune că au
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
cu un inel, inel întâlnit și la alte biserici din zonă ( Rieni, Valea de Jos, Mierag, Lazuri de Beiuș ș.a. ) Vechea biserică de lemn din Totoreni este singura care păstrează amintirea pendelelor. Prispa aparentă, situată pe partea de sud a naosului, i-a fost dată, potrivit vechii tradiții, o destinație specială, anume de loc de pedeapsă pentru cei certați cu bunele moravuri. Se spune că acest loc de ispășire a pedepsei, nu era un loc de tortură a penitentului ci reprezenta
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
coiful turnului este îmbrăcat în tablă. Fotografia făcută și publicată în anii '30 de către Coriolan Petranu surprinde această modificare adusă bisericii. Ulterior, pe latura de sud a bisericii a fost amplasată o prispă ce se întindea pe întreaga lungime a naosului și a absidei altarului, situație surprinsă la momentul publicării lucrării "Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei" în anul 1978. În urma intervențiilor de după această dată, biserica a căpătat o formă mai apropiată de cea inițială. De dimensiuni mici
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
dimensiuni mici spre medii, biserica prezintă planimetria obișnuită. Printr-un frumos portal, ce seamănă cu cel întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul inelar întâlnit și la alte biserici din zonă. În interior, pereții bisericii au fost tapetați
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
Butiri adm. paroch!!! Georgiu Darabanu Notariu cerc. Ilea Toderu Alexi titoru Ilea Mihaiu burzuc jude com: Ilea Gavril cant Adolf Spitz armd și membr. com! Dionisiu Juga cant: et Zugrav de Nicola."” Anul picturii mai este amintit și pe bolta naosului, în medalionul ce conține porumbelul, simbolul Duhului Sfânt, dar și pe balconul corului, unde este pictat Sfântul Prooroc Ilie. În „Dicționar de pictură veche românească din Transilvania”, Marius Porumb afirma că zugravul Dionisie Iuga face în 1880 doar lucrări de
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
pe cheltuiala credincioșilor, a Arhiepiscopiei Clujului, Vadului și Feleacului precum și a protopopiatului Huedin. Resfințirea a avut loc în 23 octombrie 1988, de către P.S. Iustinian Maramureșanul, episcop ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului . este construită din lemn de stejar.Formată din naos și pronaos de formă dreptunghiulară, cu absida altarului decroșată, poligonală cu patru laturi, având în partea de sud o prispă cu 9 stâlpi, biserica este un edificiu de dimensiuni medii. Tot pe partea de sud se face și accesul în
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
pe partea de sud se face și accesul în biserică, printr-un portal frumos ornamentat cu crestături, motive geometrice și spirale. Biserica este ornată și cu motivul des întâlnit al funiei răsucite. Acoperișul este unul singur, în prelungire, atât pentru naos și pronaos, cât și pentru altar. Biserica este acoperită cu sindrilă. Deasupra pronaosului se află clopotnița bisericii. Turnul are o galerie deschisă, fiind acoperit cu un coif cu baza pătrată. În interior, pronaosul este decorat cu picturi ce reprezintă pilda
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
deschisă, fiind acoperit cu un coif cu baza pătrată. În interior, pronaosul este decorat cu picturi ce reprezintă pilda celor cinci „fete nebune” și celor cinci „fete înțelepte”. Pronaosul este podit, existând un mic orificiu destinat tragerii clopotelor. Trecerea între naos și pronaos se face printr-un portal interior, frumos decorat cu sculpturi și acesta. În zidul despărțitor s-au practicat obișnuitele orificii prin scoaterea din perete a câtorva grinzi, facilitând astfel accesul femeilor la slujbă. Naosul are o boltă semicirculară
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
tragerii clopotelor. Trecerea între naos și pronaos se face printr-un portal interior, frumos decorat cu sculpturi și acesta. În zidul despărțitor s-au practicat obișnuitele orificii prin scoaterea din perete a câtorva grinzi, facilitând astfel accesul femeilor la slujbă. Naosul are o boltă semicirculară, pictată, remarcându-se arc-dubloul, fără ornamente sculptate, doar pictate; aceeași situație întâlnindu-se și la biserica de lemn din Valea Crișului. Sunt pictați cei patru evangheliști pe bolta bisericii. Corul, este decorat cu o pictură ce
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
reprezintă pe Sfântul Prooroc Ilie. Iconostasul, este împodobit cu picturi ce reprezintă cei 12 apostoli, în partea superioară a acestuia aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în arc frânt. Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor, ajungându-se ca în prezent puțin de din
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
anul 1989 când Episcopia Aradului a decis restabilirea vieții monahale aici. În 1995 schitul capătă viață prin stabilirea aici a unui grup de călugări. Biserică mănăstirii este din piatră, fără temelie, cu contraforturi, în formă de navă cu altar și naos. Are un turn în formă pătrată(ce era folosit pentru apărare), care a avut în interior trei camere. Scările turnului sunt verticale și anevoioase. În ultimele două încăperi, cele mai de sus, locuiau odinioară călugării. În interiorul bisericii se află o
Mănăstirea Cetatea Colț () [Corola-website/Science/312413_a_313742]