1,106 matches
-
sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct de vedere interesat [interest point of view]. Considerarea situațiilor și evenimentelor narate în funcție de interesele personajului pe care le evocă (în cea mai mare măsură). În "Deși n-a înțeles acest lucru, întîmplările aveau să fie extrem de defavorabile pentru Ion", punctul de vedere interesat este cel al lui Ion. ¶Chatman 1978. punct de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este reprezentarea obiectului dorit și orientează acțiunea LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa tematic, structural, sau ca un procedeu de CARACTERIZARE. Dacă un narator ar nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez dintr-o celulă de închisoare evenimente care au avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au avut loc în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și complementare ale universurilor textuale, cuprinzînd forme ca dialogul, poezia lirică, eseul critic, memorandumul politic și procesul verbal științific și, cel puțin în engleză, semnalat de folosirea prezentului, a prezent-perfectului și a viitorului. În categoria universului comentat opusă categoriei UNIVERS NARAT DESTINATORUL și DESTINATARUL sînt legați direct de ceea ce se descrie și, firește, sînt implicați în aceasta. Distincția operată de Weinrich între univers comentat și univers narat este identică cu aceea între DISCURS și ISTORIE (Benveniste) și se înrudește cu distincția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vechi și filme din timpul perioadei de construcție și concepție, interviuri cu arhitecți și profesioniști de planificare urbană, care Împărtășesc un interes deosebit asupra problemei arhitecturii totalitare, și o viziune pe această temă. Povestea generală (informațiile de bază) va fi narată pesteimaginile prezentate (noi și vechi), iar narațiunea vainclude momente de gânduri personale ale profesioniștilor (din interviuri și texte) - arhitecți, ingineri, designeri urbani - Într-un efort de a aduce Împreună idei complementare și informații, astfel Încât documentarul să poată fi privit caun
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
Mogoșoaia, la mare, în Deltă și în alte locuri) cu scriitori și alți intelectuali, români și străini (Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Pop, Miron Radu Paraschivescu, Dimos Rendis, Carlos Alvarez), călătorii în Italia, în Grecia, un sejur în Iowa City, narează „întâmplări al căror destin e să nu fie crezute” și „aventuri care trebuie să fie crezute”. De la numeroșii oameni obișnuiți, pe care îi întâlnește cu diferite ocazii, află fapte de istorie contemporană secretă privind războiul civil din Rusia, procesele staliniste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
desenul animat, postere, gravuri, discursuri oficiale. E limpede că realizatorii conștientizează dezideratul atingerii unor categorii cât mai largi de populație. Nemții recurg la mitologia națională (Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narată neatașant pentru spectator. În prima parte, s- ar putea spune că Daneliuc încearcă un tablou al existenței burghezo-moșierești interbelice, roasă de setea de avere și animată de cinism. Dar partea a doua a filmului abandonează studiul de moravuri și livrează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
intui o „undă” de narațiune au dacă întâlnim personaje; (!!) personajul Ț într-o astfel de situație Țeste un simbol, iar firul narativ este o modalitate de evidențiere a semnificațiilor artistice; (deci) sunt excluse verbe ca: „a povesti”, „a relata”, „a nara”, „a înfățișa” etc. - subiectul este suportul care susține întregul edificiu al operei; (!!) totuși a prezenta Ț într-un comentariu/ analiză literară Ț doar subiectul, este semnul unei dăunătoare mediocrități; sau: numai mediocrii se rezumă la...subiectul operei literare. - prin subiect
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers narativ etc.); 3. logica acțiunilor; 4. înlănțuirea liniară a evenimentelor, cu sau fără intervenții cronologice; efectul obținut. DESCRIEREA Definiție: Prezentarea, înfățișarea, zugravirea, prin enumerarea detaliilor, aspecte ale
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care le-au tradus. Lui Chaucer îi revine meritul de a fi tălmăcit în engleză Romanul Trandafirului, dar și opera lui Boețiu, De consolatione philosophiae. Cei doi scriitori se remarcă mai ales prin felul seducător în care au știut să nareze, sunt niște povestitori înnăscuți, amuzanți, ironici și spirituali. Forța narațiunilor lor uimește și peste veacuri. Au reușit să surprindă, în capodopere precum Decameronul sau Povestirile din Canterbury, o adevărată panoramă umană. Decameronul este o commedia dell’uomo, summa lui Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad. n.) 8 Vittore Branca, Boccaccio medievale, G. C. Sansoni Editore, Firenze, 1970, pp. 28-29. 9 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 6. (trad. n.) 10 Ibidem. (trad. n.) 15 narează, deși criticii literari au descoperit și discrepanțe între narator și istorisirea sa. Diversitatea originii sociale a pelerinilor este depășită sau întrecută doar de diversitatea povestirilor și a temelor acestora, deoarece scriitorul englez dezvoltă specii precum romanul curtenesc, savuroase fabliau-uri, alegorii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunoaște niciun fel de reguli, mai precis le ignoră voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
121, 122, Stragsburg, Heitz & Mundel, p. 14, apud ștefan Crudu, op. cit., p. IX. 236 „pagini de subtil roman psihologic”, „roman confesiv ce descrie la persoana întâi chinurile carnale și sufletești ale iubirii” Mirela Roznoveanu, op. cit. , p. 314. 237 „Protagonista, care narează la persoana întâi, este cu certitudine o precursoare a unor eroine precum prințesa de Clèves, Emma Bovary și Anna Karenina, deoarece întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39. (trad. n.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
caracteristicile celui dramatic, destinat reprezentării scenice; de cele mai multe ori, dramatizarea unui text epic necesită valorificarea unor "acțiuni-pretext" care să permită diminuarea timpului dramatic într-un timp scenic realist pentru o piesă de teatru; vezi, de exemplu, "acțiuni-pretext" precum: "visul [...]; povestea: narată sau lecturată; [...] povestitorul (întrupat de o persoană-actor sau de o păpușă-actor) leagă momentele între ele, marcând trecerea timpului, schimbarea locului sau întâmplări din viața personajului; "teatrul în teatru" [...]; călătoria [...]; confuzia: unor personaje, povești/piese, a unor situații ușor de recunoscut
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin spunerea de tip oracular, în care "simplitatea", "transparența" enunțurilor sînt permanent "sabotate" de rupturile semantice prezente în text, produc, cum spune eseista, efectul de uimire. Dan Laurențiu este cu adevărat un sacerdot al uimirii lirice. În capitolul final poeta narează o amintire cu Nichita Stănescu, una din care s-a și născut cartea Uimire și Poiesis: "... El mi-a spus, mărturie prețioasă, una dintre cele cîteva mari mărturii de la care a pornit această carte: "Bătrîne, am început să scriu poezie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
februarie 1939-31 martie 1944), Dumitru Ignea (mai 1970-iulie 1971), Corneliu Ștefanache (ianuarie 1972-martie 1976), Corneliu Sturzu (septembrie 1977-noiembrie 1989), Alexandru Dobrescu (15 februarie 1990-31 noiembrie 1995). Despre împrejurările preluării de către actuala conducere, în decembrie 1995, a revistei "Convorbiri literare" am narat în nr. 4 (100) aprilie 2004, De o sută de ori "Convorbiri literare". Despre evoluția și avatarurile actualei serii am scris în nr. 1 (121)/ ianuarie 2006, "Convorbiri literare" la zece ani din actuala serie și în nr. 3 (135
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au primit cei blagosloviți, priveam trupul meu și zăcea, fără de suflet, și mort nemișcat și nelucrător și mă supăram: și mă minunam ca unul ce își scoate haina lui și o aruncă jos și stă și o privește". Astfel îi narează cuvioasa Teodora ucenicului Grigore despărțirea sufletului de trup. Odată împlinită despărțirea, îngerii însoțesc prin vămi sufletul cuvioasei: "Deci ridicînd aceia picioarele lor cele în chipul fulgerului, au zburat la înălțime ca norii cînd îi gonește vîntul, și țiindu-mă au alergat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]