1,525 matches
-
unui discurs pe principiul analogiei sau pe cel al recurenței. Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor sau a frazelor; laitmotive sau refrenul în poezie (în rondel, de pildă) etc. Naturalețea se referă la exprimarea firească, simplă, spontană. Mărci textuale: fluența unui discurs simplu, lipsit de artificialitate, de termeni livrești. Eufonia se manifestă la nivelul fonetic al discursului, prin crearea unor valori acustice superioare. Efectul muzical obținut prin repetarea unor sunete
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea, oralitatea, naturalețea și expresivitatea; - raportarea la normele limbii literare este mai liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu ceea ce a fost numit l'honnête homme (omul onest), tipologie care a marcat aspirațiile sociale ale vremii. Omul onest se definea prin modestie, dorința de a plăcea ca semn al respectului pentru ceilalți, nu ca măsură a orgoliului, simplitate, naturalețe și mai ales bun simț24. Toate aceste trăsături sunt, de fapt, notele caracteristice ale literaturii clasice sau, cel puțin, ale ideologiei clasice, concretizată în numeroasele sale texte teoretice. Este accentuat, astfel, faptul că există un transfer reciproc, o interdependență între
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Duritatea tonului se combină la Voltaire cu voluptatea vehiculării paradoxurilor, acestea din urmă făcând însă deliciul cititorilor și dând o dimensiune literară actului critic. Astfel, despre Shakespeare se afirmă că "avea un geniu plin de forță și de rodnicie, de naturalețe și de măreție, fără cea mai mică scânteie de bun gust și fără cea mai mică cunoștință a regulilor"129, iar personajele acestuia sunt văzuți drept "monștri străluciți" În aceleași linii oximoronice este perceput și Homer în eseul care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1983). Buletinul PPE din februarie-martie 1991 consemnează că "pe baza unui larg consens la nivelul programelor politice, aceste două partide au recunoscut ca familie politică, în mod liber, familia creștin-democratică și de atunci se mișcă cu mai multă siguranță și naturalețe în curentul ideilor creștin-democrate", aceasta demonstrînd că nu mai exista nici o problemă de definiție sau de identitate. Această problemă s-a pus în aceiași termeni în 1992 cînd, sub presiunea CDU din Germania, grupul PPE din Parlamentul de la Strasbourg s-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ajunsese la Cambridge în anul 1930. Profesorii, colegii și familia lui erau convinși că va face o frumoasă carieră academică. Era un tânăr foarte timid, modest și deosebit de inteligent. Atrăgea în mod deosebit atenția prin nevinovăția lui copilărească, printr-o naturalețe extremă. De aceea exprimările și reacțiile lui nu aveau nimic banal. Era o persoană liberă de orice urmă a acelei afectări pe care Wittgenstein o detesta în mediul academic de la Cambridge.84 Întâlnirea cu Wittgenstein a schimbat complet cursul vieții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ascultă și te citesc și să nu te complaci în satisfacțiile pe care ți le oferă admirația lor.89 Iată de ce, pentru cel care aspiră la simplitate și puritate, îndeletnicirea profesională cu filozofia va reprezenta o mare primejdie.90 Sinceritatea, naturalețea, lipsa de afectare, însușiri omenești pe care le aprecia în cel mai înalt grad, sunt greu de cultivat îndeosebi într-un mediu O VIAȚĂ DE EROU? 71 intelectual și literar ca acela de la Cambridge. Tinerilor săi prieteni, Wittgenstein le spunea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
exactitate și stil.“101 Brian McGuiness, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători contemporani ai vieții și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-un interviu că acesta ar fi avut două idealuri care se contraziceau: „idealul stăpânirii de sine depline și idealul naturaleței perfecte“101a. Se poate susține că ele nu se contraziceau deoarece primul a fost idealul de viață, iar al doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
formele lui de exprimare și cuvintele lui favorite, și chiar să imiți timbrul vocii sale, mina și gesturile lui, era aproape imposibil. Primejdia era că gândurile puteau degenera într-un jargon. Învățăturile oamenilor mari posedă adesea o simplitate și o naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, ed. cit., p. 99. 83 M. O’C. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, ed. cit., pp. 175-176. 84 În viață și în artă, Wittgenstein aprecia cel mai mult simplitatea și naturalețea. Camaradului său din prizonierat, Frank Parak, i-a descris reacția lui față de citirea cu emfază a unei poezii de către un ofițer austriac din lagăr drept cea pe care i-ar produce-o un șoc electric. Wittgenstein împărtășea părerea lui Kraus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197. Un comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era în căutarea simplității și naturaleței. „El dorea ca această preocupare să nu poată fi recunoscută în opera lui filozoficăă Elaborarea trebuia să treacă în culise, să nu fie vizibilă pentru cititor.“ (Joachim Schulte, în Dieter Mersch (Hg.), Gespräche über Wittgenstein, Passagen Verlag, Wien, 1991, p.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în exigențe ale procesului traductiv: 1) traducerea trebuie să ofere o transcriere completă a ideilor din lucrarea originală, 2) stilul și maniera de a scrie textul tradus trebuie să corespundă celor din textul original și 3) traducerea-rezultat trebuie să aibă naturalețea unei compoziții originale. Din perspectiva teoriei generale a comunicării verbale, traducerea este unul dintre cazurile particulare prin care se realizează receptarea și transmiterea de informații. În cadrul acestei teorii, s-a stabilit, pe de o parte, că nu există redări identice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deschise, larg îmbietoare, pun între paranteze situațiile dilematice, lăsând îndărăt trene de lumină, năzuind să sugereze ceea ce adesea ține de informulabil. Monologuri ca instrumente de cunoaștere! Erosul, formă de umanism fortifiant, e ritual în trepte suitoare. Totul e spus cu naturalețe, cu simplitate și concizie, cu candoare și feminitate, totul transgresând în farmec, distanțându-se de așa-zisele idei primite; toate: fior, sentiment și meditație respiră franchețe și empatie. După frecvent-citata Emily Dickinson, tipărită postum (în ultimul deceniu al secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ce face într-un "dincolo" care îi oferă, ca unică șansă a manifestării propria noastră "aruncare" (op cit, p.137-138). Profesorul român a stabilit astfel și granițele filosofiei, lipsind-o de orice fior metafizic, de orice perspectivă transcendentală, de detașarea, naturalețea și fecunditatea "liberei plutiri", a liberei cugetări. Un singur lucru vreau să mai spun: acest "aici", atît de drag d-lui profesor, nu poate exista fără "prezumatul" dincolo. Dacă ține atît de mult, domnia sa poate să rămînă aici, unde demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
datini, dacă va fi găsită vreodată. Urmează atunci o scenă a cărei ambiguitate ne amintește întru totul de scenele finale din Poveste de iarnă: uimit de frăgezimea, de prospețimea tenului moartei (așa cum cei ce priviseră statuia Hermionei fuseseră uimiți de naturalețea ei), Cerimon evocă, printr-o referire la Egipt, posibilitatea „reaprinderii focului vieții” într-un corp inert, cufundat în somnul său de veci. Cerimon își dă seama, desigur, că are în față un caz de moarte aparentă, ceea ce însă nu-l
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
emit judecăți, ci devin ființe care se reconvertesc valoric în prezența și sub auspiciile unei instanțe mature: profesorul, care, în definitiv, rămâne responsabil de ceea ce „știu” sau „nu știu” elevii la un moment dat. Evaluarea orală recuperează cel mai pregnant naturalețea și normalitatea unei relații specific umane. Verificarea scrisătc "Verificarea scrisă" Verificarea scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Elevii au șansa să-și prezinte achizițiile la care au parvenit fără intervenția profesorului, în absența
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu de reconformare a viziunii paradigmatice, un fel de întoarcere a fiului risipitor la naturalețea sentimentelor filiale și la avantajul stimulat pentru energii subtile ale mediului empatic. Simbolic, este vorba despre ieșirea din rai a lui homo œconomicus pentru a începe aventura reproducției. Noua misiune a Economiei de a intra în lumea vie cu arta
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de limbaj stereotipe; - poziționare spațială; - modificarea diferiților parametri de mai sus; - evocarea unor evenimente trecute; - referiri la situații deosebite; - apelul la cunoștințe comune; - evocarea indirectă a normelor culturale de referință; - discreditarea unor atitudini, reguli sau norme. - zâmbetul, amabilitatea, atitudinile agreabile; - naturalețea discursului; - umorul; - evocarea situației de complicitate; - evocarea modului comun de a vedea lucrurile; - evocarea valorilor comune; - evocarea unei situații comune diferite de alte situații; - evocarea unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grătar; grîne; de grîu; gunoi; hectar; iarbă verde; un iepure; iluzie; imaginație; imaș; înflorat; înfloritor; îngrădit; întîlnire; lalele; de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure verde; pădurea de acasă; păduri; pășune; pîine; plop; povești; poze; prieten; primăvara; priveliște; puritate; pușcă; respirație; rîu; sat; sălbatici; sălbătăciune; sălbăticie; singuratic; sobrietate; stejari; straniu; supranatural; Ștefan cel Mare; tainic; tăcere; tei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
depășire; dificil; dificultate; evoluție; excursie; formațiune montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec; fățărnicie; fericire; fericită; fermecat; fermecată; fizic; fruntaș; frunte; haine; hîtră; identitate; inspirație; inversă; îmbujorare; înaintare; îngrijire; îngrijită; îngustă; întotdeauna; lumina; luminat; luminos; lumînare; măreață; măști; a mea; mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică; ochii; oval; palid; parte; perfecțiune; personal; plan; plăcut; poker; de poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tinerețe (3); uscată (3); admirație (2); Lucian Blaga (2); boboc (2); bujor (2); cactus (2); crizantemă (2); dar (2); delicată (2); femeie (2); floricică (2); frunze (2); galben (2); ghiveci (2); gingaș (2); iubire (2); lalele (2); miros plăcut (2); naturalețe (2); parfumată (2); pom (2); roză (2); sărbătoare (2); sensibilitate (2); vara (2); vară (2); vegetație (2); zambilă (2); zîmbet (2); alb; albăstrele; albină; aleasă; alergie; atractivă; bani; bine; boschet; buruiene; cală; cald; candoare; cerc; colț; crizanteme; delicat; diversitate; duioșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sensibilitate (2); soare (2); tandru (2); verde (2); viață (2); admirație; amestecat; apă; aplecat; aur; brîndușă; bucurie; copii; copil; culoare; curajosul; delicat; faună; fin; firavitate; fragilitate; găină; ger; gogonel; grădină; greutate; hîrtie; inocent; inocentă; îndrăzneală; îndrăzneț; întinerire; lumină; mamă; meșter; naturalețe; nevinovăție; nou; parfum; perfecțiune; prinț; rupt; rușinos; sensibil; stînjenei; subțire; topirea zăpezii; trandafiri; triumfător; valuri; vas; vesel; viorele; ziua mamei; zambilă; 1 martie; 8 martie (1); 797/96/44/52/0 gînd: idee (95); bun (66); minte (53); vis (35
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]