3,746 matches
-
a ochit foetusul de homunculus abandonat pe fundul unui athanor acum găurit, aruncat la gunoi În fața casei lui Flamet. Apoi un pește templier, Împlătoșat de sus până jos În negru, Îl caută pe Noffo Dei. Trece pe lângă isihastul astmatic, care navighează absorbit și Încruntat către indicibil, Întorc privirea, pe partea cealaltă a străzii zăresc firma unui alt restaurant, CHEZ R... Roza-Cruce? Reuchlin? Rosispergius? Racikovskiragotzitzarogi? Signaturae, signaturae... ca În Paracelsus. Ia să vedem, unicul mod de a-l pune pe dracul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și iau măsuri de prevenire. Unii, ca proiectul lui de suflet, Wakefield, știu cum să se ascundă. Alții au pătruns deja complet În domeniul imaginarului unde totul este posibil, inclusiv non-existența diabolicului Însuși. Ploaia revine În cursul nopții și Wakefield navighează pînă În miezul ei la bordul patului lui cel mare și moale. Se trezește după... cîte ore să fi fost? trage draperiile și deschide ușa de la balcon. Cerul e negru și ploaia cade În foi groase, iar vîntul zguduie hăul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
gulerului costumului de in verde-pal, o opțiune vestimentară originală pentru un doctor. Era subțire și bine proporționat, iar pielea lui avea acea tentă de bronz auriu pe care nu o capeți stând pe marginea unei piscine, ci făcând windsurfing sau navigând sau practicând o altă activitate atletică rafinată. Purta ochelari micuți, cu ramă de aur, și Fran se trezi întrebându-se dacă erau adevărați sau dacă îi purta doar spre a da impresia de seriozitate pe care restul imaginii sale o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
București, e prezent în fiecare număr cu poeme simboliste destul de palide. La fel Alfred Hefter-Hidalgo și frații Solacolu (ultimii - autori de poeme despre „fecioare”, însoțite de partituri muzicale din Beethoven și Ceaikovski). În zona clișeelor simboliste, secesioniste și Art Nouveau, navighează corăbiile poetice ale lui Const. T. Stoika (pastișă după poetul latino-american José Santos Chocano, tradus de Vieața nouă), Eugeniu Speranția, I.M. Rașcu, Al. Vițianu, C.R. Ghiulea, Șerban Bascovici, George I. Stratulat, Eugeniu Ștefănescu-Est și N. Davidescu (prezent cu o „Dedicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în urma lor morți. Imediat ce au fost informați asupra stării lui Aio, au ridicat tabăra și s-au grăbit să se-ntoarcă pe via Traiana. Între timp însă, câteva iscoade ne-au informat că slavii, după ce s-au prefăcut a fugi, navigau de zor spre Siponto, important oraș din golful de sub Gargano. Oricât de mult, încurajat și de oștenii săi de frunte, l-am rugat să aștepte întoarcerea lui Rodoald și a lui Grimoald, Aio a dorit cu încăpățânare să-și adune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
apa ce susura printre bolovani, și Își urma apoi drumul către vărsarea În mare. Dacă vreodată ar fi trebuit să se oprească, i-ar fi plăcut să se arunce În apele iuți, chiar acolo, și atunci corpul său ar fi navigat printre bolovani și trestii până s-ar fi pierdut În mare. Dar era un gând stupid, având În vedere că nu intenționa să se sinucidă. Se gândise la asta, pe la optsprezece ani - căci lumea Îi părea un loc de nelocuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se certa cu mama Începea să urle spunând că voia să-i facă testul adene, căci cine știe din spermatozoidul cărui bastard căzuse și acest papă-lapte bâlbâit În casa lui. Spermatozoidul, Îi explicase Valentina, e un fel de titirez care navighează În burta femeilor pentru a Întâlni un ou: și așa se nasc copiii. Auzind mereu această poveste cu spermatozoidul navigator, Kevin Începuse să creadă că poate era adevărată, lucru care nici nu-l deranja atât de mult. Poate că adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
casă dormeau pe acoperiș în nopțile fierbinți, dar eu nu i-am însoțit niciodată, pentru că mă temeam să-mi duc coșmarurile în mijlocul altor oameni. De pe acoperiș, mă holbam la soarele care se reflecta în fluviu și la grația corăbiilor care navigau. Mi-am amintit de prima apă mare pe care o văzusem când eram încă o fetiță, când familia mea trecuse din Haran înspre sud. M-am gândit cum eu și Iosif fuseserăm luați de o putere nevăzută și cum ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În secolul XVIII, explică Marie. Plecat pentru șase luni la pescuit, nu s-a mai Întors niciodată. Foametea s-a instalat la Lands’en, așa că, pentru ca toți să poată supraviețui, șase insulari au decis să facă să naufragieze bricurile care navigau În largul coastei. În nopțile cu furtună, agățau felinare de coarnele vacilor și le plimbau pe faleză În apropierea golfului. Înșelate de acele lumini, navele se zdrobeau de recife. Localnicii ucideau supraviețuitorii și jefuiau Încărcăturile. Polițistul se opri la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Ravelstein A la bella donna della mia mente Lui Janis steaua fără de care nu aș putea naviga. Și adevăratei Rosie. Ciudat că binefăcătorii omenirii au fost niște oameni amuzanți. Cel puțin În America acest lucru s‑a Întâmplat frecvent. Oricine dorește să guverneze țara trebuie să o și distreze. În timpul Războiului Civil, oamenii se plângeau de istorioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mai mult decât menționat. Pentru că, din acest punct de vedere, cea mai simplă dintre făpturile umane este ezoterică și radical misterioasă. Încă un amănunt bizar din seara aceea petrecută la „Lucas‑Carton”. S‑a Încheiat cu un vin după cină. Navigam În estuarul petrecerii și ne Îndreptam spre golful notei de plată. Ravelstein a scos din buzunar carnetul lui de cecuri franțuzești. Până atunci, niciodată nu avusese un cont și la o bancă din Paris. Ani Întregi fusese doar un turist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
merita un asemenea nume. La capătul dinspre Sud-Est se ivea „portul“, o minusculă ansă a râului, din nisip pestilențial din pricina gunoaielor, în care se împotmoleau, prin forța brațelor și a bețelor unse cu seu, ambarcațiunile și barcazele care îndrăzneau să navigheze pe râul San Pedro. Din „port“, un cablu gros de oțel, de care atârna un lădoi în chip de benă, cu o capacitate de șase persoane, făcea legătura dintre Santa Marta și „Vizavi“, o mână de cocioabe de pe malul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nimicite de tuberculoză și de gonoree, care supraviețuiau doar din ce câștigau femeile lor în casele de prostituție ale unei negrese de pe coastă - „La Sandra“ - și ale unei andine verzui și transparente - „Foița de țigară“ -, vinovate de tot sifilisul care naviga pe San Pedro până la vărsarea lui în Amazon. Oricare ar fi fost crima săvârșită în orice colț al lumii, chiar și pe malul opus, în Piața Francisco de Orellana, era de-ajuns să treci râul și să ajungi la „Vizavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Căută o insuliță în mijlocul curentului, săpă o groapă adâncă fără alt ajutor decât maceta, depuse cadavrul indiencei și îl acoperi cu pământ și lemne groase, pe care le aduse de pe mal, ca să împiedice caimanii sau jaguarii să devoreze rămășițele Piei. Navigă apoi încet spre casă și, când sosi, se prăvăli în hamac și bău pe nerăsuflate singura sticlă de whisky pe care o adusese de la Santa Cruz. Se îmbătă până simți că moare și cântă, plânse și înjură lumea și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
care avea În vene sângele a nenumărate generații de pescari din Burano, sânge care cu siguranță trebuia să se fi amestecat cu apele lagunei, purtând În el o cunoaștere instinctivă a mareelor și curenților care i-ar fi permis să navigheze prin canalele orașului cu ochii Închiși. Bonsuan, un bondoc cu o barbă deasă, Întâmpină sosirea lui Brunetti cu o plecăciune din cap, conștient de ora aceea matinală la fel de bine ca superiorul său. Puccetti se cățără pe punte, alăturându-se unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
care multe erau costisitoare până În pragul ruinei. Prin urmare, convoaie de camioane fantomă cu declarații de vamă false călătoreau de-a lungul și de-a latul peninsulei italiene, căutând și găsind locuri de descărcare a cargourilor lor letale. Sau vase navigau de la Genova sau Taranto, cu calele pline cu butoaie de solvenți, chimicale, numai Dumnezeu știe ce altceva, iar când soseau la porturile de destinație, butoaiele acelea nu se mai aflau la bord, de parcă dumnezeul care le cunoștea conținutul se hotărâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ajuns la Genova? Când Ambrogiani pomeni de asta, Brunetti Își aminti incidentul și-și aminti titlurile despre „Nava Otrăvurilor“, un cargobot care Încercase să-și descarce cargoul Într-un port african, Însă i se refuzase permisiunea de acostare. Așa că nava navigase În Mediterana preț de ceea ce păruse săptămâni la rând, presa fiind la fel de interesată de el cum fusese de acei delfini bruni Înnebuniți care Încercau să Înoate În susul Tibrului odată la doi ani. În cele din urmă, Karen B acostase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fie și sentimentul ei de eșec profesional. În ciuda eforturilor pe care le depusese. Până atunci, Alice nu mai pierduse nici un proces. Niciodată. Și, desigur, Amanda Hardwick avea să scape basma curată, fără nici o pată sau responsabilitate. Avea să continue să navigheze ca un petrolier avariat, lăsându-i pe alții să-i curețe mizeriile. Sună groaznic, i-a declarat Jake pe șleau. —Așa e, a răspuns Alice jucându-se întristată cu paharul gol de șampanie. Și-atunci de ce faci chestia asta? Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
încuviințat Hugo. Sentimentul de camaraderie pe care îl simțea în legătură cu celelalte mame cu serviciu de la Chicklets nu era ceva la care se așteptase. Și totuși, senzația asta era plăcută. Într-un fel cumplit. Cu toții erau în aceeași barcă, iar barca naviga pe o mare în furtună. Lui Sue îi venea deja să vomite. Ar cam trebui să plec, a zis ea respirând cu greutate. Dacă am noroc, o s-ajung la toaletă înainte să mi se facă din nou rău. * * * Conducând, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
André, amicul lui roberto, cu care acesta colindase barurile din Amsterdam la Întoarcerea dintr-o misiune de prin Africa. Asta e proba de foc de dinaintea căsĂtoriei : dacă viitoarea nevastă va rezista acestei ultime intemperii, vaporul mariajului se va Încumeta să navigheze În apele adânci ale lunii de miere. Ce obicei grotesc ! am remarcat eu. Pe vremea când inuiții stăpâneau aceste pământuri, tatăl fetei Îi dădea pretendentului un cal și un cuțit și Îl trimitea În pădure. Dacă reușea să supra- viețuiască
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
va mai fi nevoie - toate vor trebui cărate cu săniile sau, la nevoie, În spate, iar focul și adăpostul le vom face la fața locului seară de seară. VĂ spun de la Început ca să nu aveți surprize acolo. Veți Învăța să navigați În tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele și vânt. VĂ veți construi propriul iglu și veți dormi confortabil În el. Personal, am fost antrenat să supravie- țuiesc În cele mai vitrege condiții de pe Întreg globul pământesc. Am stat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
André, amicul lui roberto, cu care acesta colindase barurile din Amsterdam la întoarcerea dintr-o misiune de prin Africa. Asta e proba de foc de dinaintea căsătoriei : dacă viitoarea nevastă va rezista acestei ultime intemperii, vaporul mariajului se va încumeta să navigheze în apele adânci ale lunii de miere. Ce obicei grotesc ! am remarcat eu. Pe vremea când inuiții stăpâneau aceste pământuri, tatăl fetei îi dădea pretendentului un cal și un cuțit și îl trimitea în pădure. Dacă reușea să supraviețuiască timp
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
va mai fi nevoie - toate vor trebui cărate cu săniile sau, la nevoie, în spate, iar focul și adăpostul le vom face la fața locului seară de seară. Vă spun de la început ca să nu aveți surprize acolo. Veți învăța să navigați în tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele și vânt. Vă veți construi propriul iglu și veți dormi confortabil în el. Personal, am fost antrenat să supraviețuiesc în cele mai vitrege condiții de pe întreg globul pământesc. Am stat în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nici măcar circulația în zona sensului giratoriu, motiv pentru care soția mea a intrat, cu prudență, dar cu o anumită inconștiență totuși, printre dansatori. nu știu din ce motive nu reușisem să-i spun să nu facă acest lucru (cum să navighezi printre niște grupuri de dansatori ?) dar acum era prea tîrziu, soția mea căuta să o ia la stînga printre toți acești oameni, iar mașina trecea la cîțiva milimetri de corpurile lor. atunci au apărut și primii polițiști, uluiți că îndrăzniserăm
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pricepîndu-se să-ți ridice tot Bucureștiul- ntr-o mână, ți-l țineau acolo și ți-l spoiau în aceleași culori 161 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Plesnitorile, târfele, obligate prin natura profesiei lor să colinde și să bucure la client, navighează acum doar la ore școlărești, pictate în culorile vii ale fricii. Agenții de filaj se plâng în rapoarte de monotonie și de instaurarea moralității. Publicațiile de gang scot pe nări foiletoanele lor din ce în ce mai fioroase: "Jack Spintecătorul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]