1,115 matches
-
prea departe de sine. Existența nutrită de vis și dedicată acestuia sporește însă sentimentul însingurării, laitmotiv la nivelul întregului volum, care-și găsește una dintre cele mai elocvente expresii în Evanghelia după Corbu, o elegie a singurătății, a neliniștii, a neîmplinirii, venind din convingerea supremației zădărniciei: trece totul în contul meu Doamne / cine știe dacă vei deschide această singurătate / ca o cutie neagră ticsită de rugă / (oare a face lumea nu e mai puțin decât a o înțelege?) / lasă-mă cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care caută punți sau, prin creație, încearcă să atenueze, cathartic, ofensiva banalului asupra spiritului. Volumul începe cu un Autoportret - dar aduce și alte poeme-artă poetică, dovedind intensa preocupare a artistului pentru domeniul nobil pe care îl slujește -, unde se exprimă neîmpliniri ale eului și reiterează, totodată, limitele de care se izbește, în general, insul sensibil, preocupat de sine și, aproape în egală măsură, de lume. Ca și alții, vede în timp vrăjmașul cel mai aprig: sunt prea bătrân, repetă oarecum melancolic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
s-ajung cu firea. Modestia este virtutea spiritelor superioare, iar în volumul lui Ion Murgeanu, este exprimată explicit în repetate rânduri: Din nimic ce sunt mai tare m-am nimicit ori: Asta sunt, prietene, un nimeni. Există aici și nostalgia neîmplinirii visurilor, și recunoașterea zădărniciei impuse de conștiința limitelor de multe feluri ale omului: sunt învins cu fiecare carte / în fiecare rând ce-l scriu fără ecou, dar poetul știe că, în esență, în ciuda tuturor dezamăgirilor, chiar dacă, de pildă, nemurirea n-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
le poate recepta pe cele străvechi, ale copitelor cailor călăriți de vizigoți, străbătând Caucalandra, și pe care eul liric îi urmărește, închis într-un trunchi de arin, cu sufletul rătăcind spre Danubius. Aspirații frânte, renunțări născute din teama anticipativă de neîmplinire (steaua - sic! - care-o caut poate nu e), frunze căzând peste sate, odată cu timpul, zăpada coborând peste același spațiu obsedant, satul, gânduri care, și ele, cad ca zăpezile, estompând conturul real al lucrurilor, sunt doar câteva dintre sursele acestui sentiment
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-nghit / câtă fericire e-n stare a-și dori / Adevărul în anemonă pitit. Obârșia a toate însă este, până la urmă, doar eul: tot în eu e ce-o să fie! Totuși, psalmic, animat de credință mereu, își strigă adesea către dumnezeire neîmplinirile: sângele meu, Doamne, din care mă sorbi / și-mi faci drumul de-ntoarcere, ca la orbi, / și faci din el predici despre Bine și Rău / Curgându-l de la Ana la Caiafa / și din Călău scoți Victima / și din victimă faci
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pesimistă proprie, cred, scriitorului însuși, aflat la „vârsta a treia”, cu o bună parte din tinerețe consumată în acțiuni politice și intelectuale, după care au urmat războiul și „sejurul” în „Gulagul” siberian. Prin urmare, presupun, în „aventura” eroului său toarnă neîmplinirile și insatisfacțiile unei vieți risipite în prea multe direcții, nu totdeauna fertile. De aceea, bănuiesc, își contemplă eroul în tot felul de episoade amoroase cu Teodora, uitând de vechile timidități ale romanticului de odinioară. Îl și văd zâmbind la gândul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și direct în care ai arătat că ești gata să-mi dăruiești parte din ființa ta. Ceea ce m-a întărit în gândul că mai este ceva bun în mine, că nu sunt rătăcit cu totul în, ca să zic așa, „noaptea neîmplinirilor și dorințelor deșarte”. M-ai determinat să-mi redefinesc „rostul” sau „rațiunea de a fi”. După ce atâta vreme mi s-a părut „normal” să trăiesc cum trăiam, adică fără tine! Știu acum că „normal” este să dorești ceva din toată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
blânde și moi, parfumate ca iarba, legănată sub soarele imperios sub ploaia îndărătnică de vară. Împotriva cui m-am protejat? Cine ar putea să știe? Să mă convingă... Ele au rămas în memorie uscate de timp, rătăcite și deznădăjduite de neîmplinire. Sub bagheta cărui regizor căutam o altă realitate, străină de inima mea, de inima reginei care aștepta? Femeia avea gleznele legate" Efecte de regie au fost în dezmățul de dimineață, desenat într-o vibrație nervoasă de nerăbdare. La amiază era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
crinul la picior și mirosul mă-ngroapă ușor. Muzica de sfere leagănă iarbă și flori. Niciodată nu te-ai gândit c-ai să mori?! La treizeci de ani, tot liniștea o căutai! Din toate părțile venea. Se insinua ca o neîmplinire într-o lacrimă mare, arcuind brațele în așteptare. Devora rafinat clipele ce trec neizbândă a sufletului întreg; s-a viclenit în lumină și ceară așteptând ca cerbii apa de izvoară. Rugăciune sau ca o tăgadă te apasă cu ființa ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
copii, că n-o să murim împreună. Și ce jalnic se ofilise ultima petunie! Confirmarea a venit odată cu sezonul prunelor, cînd a apărut și golul dureros dintre coaste. Nu se umple golul lăsat de ființa pe care-o iubești cu altcineva; neîmplinirea Eros n-are leac, cum nici Thanatos nu are. Să exorcizezi blestemul singurei tale iubiri? Cum? Prin transfer erotic? Nu-s decît experiențe traumatizante, madammm Tatu. Și pentru celălalt, și pentru tine. Cîinele m-a simțit, în fine. Iese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
proprii, în timp ce alții mai dezavantajați, ori mai inabili nu și ating scopul sau ținta finală a existenței și a rostului lor pe această lume. Și iarăși, acumulările din vară ale naturii și ale omului sunt factori ce sporesc împlinirea ori neîmplinirea unora dintre noi și cu toate acestea mersul normal al naturii și societății umane este condus indiscutabil spre anotimpul următor al toamnei din natură și din viața fiecăruia dintre noi. Cu cât vara naturii și a omului e mai bine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
respectabilă pe care am cunoscut-o cu mulți ani în urmă, i-am cunoscut soțul, coleg de breaslă cu mine, că ne-am prețuit și vizitat în anumite ocazii oferite de viața reală și astfel am aflat că o mare neîmplinire măcina această familie: Nu aveau copii și nici nu puteau spera în vreo minune, ca în basmele cu împărați, Feți-Frumoși și IleneCosânzene. Trăiau drama dispariției fără urmaș direct, sentiment pe care l-am trăit și eu din plin, în război
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
confesiune, de spovedanie, m-au cam luat prin surprindere... Nu mă așteptam ca, de acolo unde te afli atât de departe de România, gândul la țara de obârșie să nu te frământe, cu toate că ai avut o serie de nemulțumiri și neîmpliniri sufletești, mai ales în regimul comunist totalitar de tristă amintire. Am citit și recitit rândurile cu atenție și cu o adevărată plăcere și bucurie, pentru că veneau de la o distanță colosală și mai ales din partea unei cunoștințe din ziua I de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mereu și nu am găsit, liniștea, am avut parte numai de gălăgie, dar nu aceea care face urechile să țiuie, e vorba despre gălăgia sub formă de indivizi care-ți dau buzna în intimitate, de eșecuri zâmbitoare și perfide, de neîmpliniri legate unele de altele, fiindcă un necaz nu vine niciodată singur, în vreme ce bucuriile sunt pe cale de dispariție. Deveni meditativ (Lucia se amuza strașnic, de fiecare dată când poza în gânditorul măcinat de probleme fundamentale ale existenței) și gândi că liniștea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
sau își rechema amintirile, rememorând punctele cheie ale vieții. Dacă ar fi încercat să pună în cele două talere ale unui cântar numit soartă sau destin faptele și evenimentele parcurse, talerul în care aveau să se adune mâhnirile, necazurile și neîmplinirile nu ar fi putut să păstreze un echilibru cu cel al zilelor cu adevărat fericite, lipsite de griji. Viața de spital curgea ca o apă pe un șes nămolit, ducând între maluri multele ei suferințe. Victor se îndura uneori să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că Nuharoo e pe cale să spună ceva, așa că oamenii se strâng mai aproape și își întind gâturile pentru a arăta cât de dornici sunt să asculte. Nuharoo le vorbește: — Compătimiți-mă ca femeie, căci sunt vinovată față de Majestatea Sa. Este neîmplinirea mea faptul de a nu-i putea dărui copii. Tung Chih este însă șansa mea să-i dovedesc loialitatea. Am simțit că sunt deja mama lui Tung Chih atunci când pântecul doamnei Yehonala a început să se mărească. Zâmbește la propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din cele două Războaie, și-a dobândit averea pe căi obscure, din vânzarea de fetișuri sexuale și șantaj. Descris fără excepție în termenii viciului și-ai poftelor obscure, stăpânul de la Windcote e un personaj deopotrivă ridicol și tragic: măcinat de neîmpliniri și manii erotice, masiv și dezgustător - "oare ce gâfâit al naturii a putut da naștere unei asemenea excrescențe fungoide de cărnuri luciose?" - Meridian e iremediabil captiv în obsesiile sale bolnave pentru femei mai tinere, precum guvernanta Nelly sau mondena Nadine
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Românie / cu â din i” (Apa trece). Volumul Ukulele (1967) propune o altă sintaxă poetică, simplificată, o linie melodică inspirată de ritmurile hawaiene, în poeme imagiste, concentrate, unele fals descriptive ori narative, de fapt deghizări ale sentimentului de melancolie, însingurare, neîmplinire, ceea ce îndreptățește eticheta de „imagist sentimental” pe care i-a aplicat-o Dumitru Micu. Poemele poetului singur (1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
1972; Sub Tâmpa în Honolulu, Honolulu, 1973; A se citi cu peria de dinți, Honolulu, 1974; Ein Rumäne aus Rio de Janeiro, Honolulu, 1974; Călătorii, Madrid, 1974; Costa Rica en seis espejos, San José, 1976; Școala primară „Andrei Mureșianu”, Honolulu, 1976; Neîmpliniri, Honolulu, 1976; Urmuz, Mexico, 1978; El que pierde gana, León, 1978; Surrealismo Latinoamericano. Preguntas y resquestas, Valparaiso, 1979; Îngerul malagambist în insula Oahu, Honolulu, 1979; Mira, Honolulu, 1979; ed. (Mira, „dublă autobiografie”), București, 1998; Poemele poetului singur, Honolulu, 1980; Palmierii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
rudenie sau socială, această dispersie în afară a afecțiunilor și comportamentelor membrilor familiei o afectează în special pe mamă. Ea își vede subminat rolul de soție și mamă autoritară și, în loc să-și asume respectiva condiție, proiectează insatisfacția asupra fiului (de neîmplinire a rolului), trimițându-l (involuntar, bineînțeles) în afara vieții de familie. Să reiterăm că e vorba de situații mai dificile, cum sunt cele de mutare a familiei într-o altă localitate, moartea unor rude apropiate, îmbolnăviri în familie, decăderea economică a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Soldatul Basilide a fost numit pentru a însoți copila spre locul martiriului. Încurajat fiind de ea să persevereze în credință, în scurt timp a refuzat să mai presteze jurământul declarându-se creștin: pedeapsa capitală ce a urmat a fost rezultatul neîmplinirii unui act idolatric străin punerii în discuție accepțiunii serviciului militar. Episodul relatat de istoricul Eusebiu ne prezintă cea mai veche mărturie de credință, deși indirectă, a unui soldat martir. 2.1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
învățare. Metacogniția Gândirea de după gândire oferă prilejul aprecierii critice a strategiilor folosite în învățare, în cunoaștere, după monitorizarea și selectarea operațiilor mentale, facilitând astfel creativitatea și gândirea critică. Arată nivelul realizării responsabile a învățării, progresul realizat, nivelul dificultăților și al neîmplinirilor mai ales procedurale, găsirea metodelor alternative de rezolvare. Educatorul sprijină autocunoașterea acestor aspecte, oferă consiliere, îndrumare, contexte adecvate. Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Contextul învățării Învățarea este influențată de factorii de mediu, inclusiv cei culturali, tehnologici sau de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unui mare necaz Își pierde Încrederea și nu mai este În stare să vadă oportunități nici măcar În Împrejurări favorabile nou-apărute, pe care le consideră chiar ostile.) Omul nervos n-are nici ochi, nici urechi. (Cel exasperat, de exemplu, de o neîmplinire sau de o interdicție pe care o consideră absurdă devine prizonierul - pe moment cel puțin - al propriei stări. Se și spune, de altfel: „Cel ce se tulbură de necaz nu mai vede Înaintea ochilor”.) Cine moare și cui Îi trage
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pierdere, iar celeilalte dezonoare.) „Te temi de ceea ce ți se poate Întâmpla mâine? Fii Încrezător, căci altfel soarta nu va-ntârzia să-mplinească temerile tale.” (Omar Khayyam) De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. (Poate că neîmplinirea acestei dorințe trebuie să facă parte din destinul omului: numai așa vigilența sa va fi mereu trează, numai așa el va putea avea sentimentul că făurirea personalității lui depinde Într-o anumită măsură și de el.) Toată pasărea pe limba
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
redevine și ea omniprezentă, însă, nu ca un cadru feeric romantic, prielnic pentru trăirea erotismului, ci ca un cadru decorativ exterior, a cărui ruptură cu interiorul este atât de mare, încât degradarea primului apasă asupra celui de-al doilea. Sentimentul neîmplinirii are ca punct de plecare un element din universul exterior, frunza, coboară apoi prin intermediul fluturelui și, în cele din urmă, se oprește în palmă. Fluturele și frunza devin metafore ale existenței, ale vieții ce trece în "orbitoarea lumină/ De la celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]