1,431 matches
-
și simplificări. PROCESUL DE ÎNVĂȚARE 1. Învățarea la școlarii mici Școlarului mic (7 11 ani) îi sunt necesare modele din cauza unei capacități reduse de a realiza o legătură internă între acțiunea practică și teoretizarea regulii folosite. O acțiune practică rămasă neînțeleasă și neexploatată, cognitiv corelată cu formule verbale repetate și reluate automat conduc la un efect nedorit: învățarea mecanică. Una dintre piedicile pe care le întâmpină învățătorul în munca sa este neînțelegerea sau neacceptarea faptului că formula verbală care corespunde unei
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
ca fără tine; în loc de a-mi alunga gândurile cele rele, mă lași să mă mistuiesc cu ele, și când nu mai știu ce să fac, tu te uiți la mine cu milă, și atâta-i tot...) umilită și mai ales neînțeleasă, la prima lovitură, absolut neașteptată, Ana se pleacă de durere și răspunsul e unul al umilinței: Ce să fac dacă așa m-a lăsat Dumnezeu?. Dar conștiința nevinovăției, o face să se replieze, și să rostească îndrăzneață cuvintele ce urmează
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
face parte în viziunea sa, din însuși cadrul existențial vital, necesar, se identifică cu idealul natural de fecundație, de împlinire în social. Acest sentiment odată înfiripat rămâne pentru totdeauna: Duminică, în ziua de Paști, după aproape un an de înstrăinare neînțeleasă a partenerului, Ana atât își dorea; să rămână singură cu Ghiță. În limbajul folclorului același lucru sună astfel: Frunzuliță, bob năut, Plecai să mă duc la târg, Auzii lumea vorbind Că dragostea s-a oprit, Apele s-ar opri toate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
insularitate garantează, de fapt asigură, echilibrul social și, în același timp, armonia sufletească. E vorba de o construcție în spațiu și de o fixare în timp. Restrîngerea spațiului social îi protejează pe cei ce se pun la adăpost de necunoscutul neînțeles al unei lumi exterioare, domeniu nelimitat al tuturor spaimelor și transgresiunilor. Dar îi protejează și de spaima provocată de zilele care trec repede, de regretul după ce nu va mai fi, de amenințările imprevizibilului. Locuitorii din Clarens se temeau de mișcare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este de părere că ceea ce l a apropiat pe tânărul Culianu de eans gonas ar fi fost statutul amândurora de refugiați, identificându-se “cu figura gnostică centrală” cunoscută drept “Omul străin”/ “Străinul”, amândoi având parte de soarta străinului (singuri, neprotejați, neînțeleși...) Așa se explică de ce Culianu îl consideră pe mentorul său drept “FĂOăuză pentru propria sa explorare”, apreciind că eans gonas “a conferit gnosticismului antic inteligibilitate și un prestiJiu egal cu cel al unor fenomene moderne cum ar fi existențialismul”. După
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să vă poată crede Apoi a dispărut subit în aer. Dar printre oamenii veniți să asiste la „miracolele” lunare se aflau și unii foarte bolnavi care, sp re uimirea lor și a celor apropiați, s-au vindecat într un mod neînțeles. Astfel de fapte reale au mărit cu repeziciune faima adunărilor de la Fatima, contribuind esențial la creșterea continuă a fluxului de pelerini. Fatima este și astăzi un cunoscut loc de pelerinaj, acolo construindu-se în decursul anilor un măreț ansamblu de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
spune momentul din care începe această educație, căci copilul începe din primele săptămâni să învețe obiceiurile de la cei din jurul lor, de ce nu s-ar introduce în actele de educație a lor de la început și botezul? Autorul vorbește de niște taine neînțelese, care se săvârșesc și aici în baza «vechii tradițiiă apostolice. Nu pricepem tot ce se petrece cu omul chiar de la începutul vieții lui sau faptul că el nu este izolat în dezvoltarea lui nici în primele zile” (Pr. Prof. Dumitru
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a lui Ovidiu de a diminua, cel puțin în expresie, afecțiunea acestei feroce și inhumana populații pentru el, pentru a nu mai trezi vreo suspiciune în ochii împăratului. De parcă Ovidiu ar fi avut intenția ascunsă de a juca și cartea neînțelesei sale foedus de suflete cu populația locului, mai ales în astfel de dura tempora (v. 88). Ni se pare că chiar acest gând este sugerat de precizarea care urmează și care are toate aparențele unei scuze: poetul nu a făcut
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în scris (deși, uneori, este acceptat și consensul oral), ceea ce atestă faptul că fiecare participant a avut în vedere riscurile și avantajele participării, și că i s-a acordat posibilitatea de a formula întrebări de natură a-i clarifica aspectele neînțelese. Consensul trebuie văzut ca parte integrantă a procesului de cercetare, iar nu ca pe un eveniment singular sau ca pe o simplă formalitate. Un alt factor important care ține de etică cercetării în științele socio-umane se referă la manieră în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
O barbă și o mustață rară de om spân, cu câteva fire de păr roșcat, nu reușeau să-i acopere diformitatea, căci buza de iepure dezvelea maxilarul superior peste care venea să se îmbuce cel inferior. După ce răspunse la salutul neînțeles al tânărului, pentru că vorbirea îi era foanfă, mitropolitul îl întrebă sec: — De ce mânăstire ții? Veni un răspuns scurt, dar Theodosie nu pricepu nimic, de fapt nu-l interesa, socoti însă că fusese inspirat când pusese întrebarea; era limpede că trebuia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Calul plânge acum și nu rabdă nici lumina, că oamenii... Dacă nu eram noi, n-avea nici lumânare. Du-te sfinția ta la divan, îl priveghez eu pân’ la toacă. Binecuvântează. Omul se lăsă într-un genunchi. Mitropolitul rosti ceva neînțeles și-l binecuvântă. Ieși repede ca să nu-i vadă grăjdarul ochii înlăcrimați. În spătăria mică abia încăpură boierii mari și cei din a doua treaptă, care după lege au dreptul „să ridice domn pământean”. Oamenii doamnei cereau adunării să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în privirea lor se putea citi îngrijorare și milă. Răspunse atenției lor cu un zâmbet prostesc și începu în gând să-și autojustifice atitudinea. Își amintea nopțile copilăriei când se trezea speriat de urletele celor ce aveau coșmaruri, de bombănelile neînțelese, de gemetele și scrâșnelile lor din dinți. El se scula întotdeauna primul, să se spele cel dintâi în hârdăul cu apă proaspătă, se așeza primul cu fața spre răsărit în așteptarea țipătului tânguit care-i chema la rugăciune. Niciodată nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oaspeții spre masa așezată paralel cu peretele nordic al încăperii. Înainte de a-i invita să se așeze în jilțuri, arătă spre icoana Mântuitorului și-i ceru marelui stolnic să rostească rugăciunea cuvenită. Pe nas, stolnicul psalmodie pe grecește ceva aproape neînțeles, ridicând tonul la fiecare sfârșit de verset. Apoi oaspeții își ocupară locurile, în timp ce feciori cu mișcări exacte începură să toarne vin în cupele străvezii și să aducă talgerele de argint cu diferitele feluri din pește, căci era miercuri. Ștefan nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a fost soață vistiernicului Ilie Cantacuzino? Dar ce se întâmplă? În sală intrase un dorobanț și cu pas grăbit se îndreptă spre vodă Ștefan, îi șopti ceva, domnul îl căută din priviri pe tatăl său și-i făcu un semn neînțeles, se ridică de la masă adresându-le oaspeților rugămintea de a-l aștepta și ieși grăbit. La scurt timp, alt dorobanț veni, se apropie de locul unde stăteau la masă marele stolnic și spătarul Mihai, spunându-le că vodă îi așteaptă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui de piatră și i-a ținut acolo până acum. Îi vezi cum vin spre tine cu potirele în mâini...? Copilul privea un punct undeva între soare și orizontul de apă, apropiindu-se pas cu pas de butuc. Bolborosea ceva neînțeles. Ajuns, îngenunche, continuând răspicat: — ...Nici sărutare îți voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mărturisindu mă, strig către Tine: pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta! Întinse singur gâtul pe butuc, plecându-se înainte, înălță puțin capul să vadă dacă Preoții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de un sistem pervers, ci pentru că nu pot face altfel, dacă vor să își păstreze autonomia. Astfel devin de înțeles o serie de opoziții evidente și rezistente pasive din viața cotidiană, pe care le judecăm prea des ca fiind "de neînțeles" sau, pur și simplu, "nebunești". În fapt, orice comportament are o explicație, iar nebunia poate fi și un răspuns mai puțin obișnuit la constrângerile jocului social, așa cum au arătat-o Paul Watzlawick și ceilalți membri ai Școlii de la Palo Alto
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de două ori, pana devin dependenți. Să ne gândim...de câte ori nu am văzut cum diverși copii chiulesc de la școală și se duc în scările blocurilor "să se simtă bine" ?? Se pare că trăim în generația tinerilor emotivi, nemulțumiți de viață, neînțeleși și fără prieteni... în generația celor care se relaxează fumând o țigarică pe la colțuri sau crestându-și mâinile pentru a se calmă...Și, ce este și mai rău...toate acestea sunt făcute de cei cu situație financiară bună, cu suport
Fii isteţ, fereşte-te de droguri!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Cărtuţă Teodora Elena, Lazăr Oana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2042]
-
câmp învecinat. Căruțașul se hotărăște, pe jumătate de frică, pe jumătate după făgăduirea unei recompense. Trimitem de la poștă mijloace de transport pentru a conduce surugiul la spitalul de la Buzău. În adevăr, n-am putea exagera condamnând indiferența vinovată, egoismul de neînțeles al țăranului față de asemenea accidente; e oare atât de nefericit încât nu se mai gândește decât la propriile necazuri? Nenorocirile noastre nu luaseră sfârșit; acest drum ne este cu siguranță funest. E ceea ce ne explică tovarășul nostru de drum, un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pregătească o parte din recoltă. Atunci izbucni o adevărată răzmeriță. Țăranii enervați puseră mâna pe saci și făcură un autodafe; apucară pescarii nelalocul lor și îi legară strâns, nu fără a-i maltrata nițel. Astfel legați, fură, în ciuda protestelor lor neînțelese, aduși, noaptea, la București și lăsați la prefectura de poliție, unde agenții de serviciu, la fel de scandalizați, îi întemnițară pe vinovați. Apăru directorul; găsi cazul foarte grav și trimise să fie trezit prefectul la el acasă. Acesta sosi cu toată graba
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sacrul ia forma unei însușiri misterioase ce se adaugă realului, și care poate fi atribuită atât ființelor vii, oamenilor, lucrurilor, locurilor sau momentelor cu care interacționează 34. În viziunea acestuia, sacrul este aureolat de o energie periculoasă, deosebit de potentă și neînțeleasă, ce are profunda capacitate de a se adapta oricărei entități existențiale, pe care o poate poseda. În acest fel, un obiect care se sfințește, trece din lumea ordinară, în cea extraordinară, făcând un transfer de energie între două spații diferite
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
decurgea normal. În prima noapte după sfințire se auzeau țipete în camera Margaretei. Mihail deschise ușa când patul cobora din tavan luminița cât o nucă o luă la sănătoasa prin geam, iar bebelușul care se juca în mijlocul camerei, bolborosind cuvinte neînțelese dispăru ca înghițit de pământ. -Ce se întâmplă Mihaile?Cineva ne vrea răul. -Nu cred că ne vrea răul, doar ne atrage atenția. E ceva necurat la mijloc. Acum liniștește-te draga mea. Noaptea următoare, fenomenul se repetă în camera
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-Am arestat armatele dușmane, i-am luat prizonieri la mine. Acum e liniște și pace. -Acum pleacă și veghează-ordonă Grațiani. Magicianul luă două păpuși de ceară și începu să-le înțepe cu sute de ace cu vârful otrăvit, bolborosind cuvinte neînțelese, de blestem și afurisenie. După care rosti: -Ludovic și Sigismund, vă dau lovitura de grație și vă trimit în iad-spuse Grațiani, înțepând în dreptul inimii păpușile de ceară. Mefistofel sufletele sunt ale tale. Ia-le! Radu voievodul principatului de sud îl
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe un câmp minat de neîncredere aș vrea întâi să ar, apoi să semăn iubire în pieptul tău firav. Dar mi-e teamă că vine cosașul și-mi cosește toată truda și iar mă întorc de unde mai ieri am plecat... Neînțeleasă Motto: Mi-e teamă că ți-e frig de mine și cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine s-au topit înainte de a le fi înțeles sensul Astăzi parcă am fost expulzată din cochilia unui melc și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Bologa se făcu roșu de luare-aminte și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strângea țeasta ca și când i-ar fi fost mult prea strâmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hârtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mândră, învăpăiată, care parcă pătrundea până în lumea cealaltă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
e frică... În vreme ce el se așeză la masă, Ilona se oploși lângă sobă, fără a-l pierde din ochi, parcă ar fi fost fermecată. De altfel și Apostol, mâncând, o privea pe furiș, întîi cu curiozitate nerăbdătoare, apoi cu un neînțeles sentiment de duioșie. A fost totdeauna timid cu femeile, neîncrezător și neîndemînatic. Mai ales îi era rușine pentru că niciodată nu știa ce să vorbească cu ele. Chiar Marta, și chiar după ce s-au logodit, îl încurca de multe ori, de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]