5,118 matches
-
el și minimalizat, datorită calamităților politice care s-au abătut asupra țării. Gerald Bobango apela, în 1979, la E. Lipson pentru a reaminti că România este singura dintre toate statele balcanice care a avut o dezvoltare constituțională, adică de stat, neîntreruptă. Această trăsătură specifică a cântărit foarte mult și în raporturile diplomatice care au însoțit și s-au implicat masiv în stabilirea regimului instituit odată cu și după îndoita alegere a lui Al. I. Cuza. Desigur, compromisurile diplomației au oferit românilor itinerarii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu sunt dezvoltate la nivelul solicitat de efortul de durată. Începând cu vârsta de 8 ani (în unele cazuri, cu o dozare atent calculată, chiar cu 6 ani) copii pot practica activități de alergare care să ajungă până la 15-20 minute neîntrerupte, datorită modificărilor hormonale care încep să permită creșterea în greutate, în înălțime, precum și o discretă maturizare a funcției cardiace și a celei respiratorii. Distanțele de alergare pot crește în timp, după câteva luni de activități constante (2-3 ori de săptămână
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de plecare al unei recuceriri a raționalității", "iraționalul ca recurs, ca mijloc de a reînnoi și prelungi actul creator" și, în fine, iraționalul "prin renunțare", care corespunde "unei veritabile respingeri a raționalului". Întreaga istorie a științelor stă mărturie pentru lupta neîntreruptă și înverșunată împotriva necunoscutului și am putea afirma că necunoscutul este sursa însăși a progresului științific. Multe aspecte care au fost considerate cîndva iraționale, bizare, paradoxale au devenit apoi, prin demersul științific, raționale, normale, integrate într-o descriere științifică coerentă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Golgonooza, Los trudind zidi coloane nalte Și-ngrozitoare Cruguri în cerurile de jos, căci dedesubt 380 Fost-au deschise ceruri noi și-un nou Pămînt dedesubt și înăuntru, Întreit, înăuntrul creierului, înăuntrul inimii, înăuntrul pîntecelor: O Atmosferă Întreita și Sublima, neîntreruptă din lumea lui Urthona, Si totusi Îndoit Hotar avînd, numit Satan și-Adam. Dar Los statu pe Hotarul Transparenței 210, plîngînd și tremurînd, 385 Plin de-ndoieli asupră-și vină aruncînd-o, privi la fructul Arborelui Tainic al lui Urizen. Căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care am putea-o numi a "omului natural", întrucât nașterea lui este un proces natural, nu unul divin ca în cea dintâi strică echilibrul perfect. Omul se îndepărtează de Absolut, se trage spre natura cu care va fi într-un neîntrerupt conflict și pe care nu o va mai putea supune. El nu se află, desigur, în centrul de echilibru al ordinii existenței. Despărțit de Creator, purtând totuși în sine însuși nostalgia justiției perfecte și a binelui, el nu le va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
disprețuitoare datorită ignoranței și practicării păcatului față de propria sa creație originară întru bine, justiție, fericire etc. Cum va arăta însă omul restaurat? Întrebarea este firească, atâta vreme cât omul se află încă în istorie, copleșit de propria sa cădere și de conflictul neîntrerupt cu natura. Renouvier susține că omul restaurat nu este altceva decât omul originilor. Restaurarea poate surveni la nivel individual și numai prin personalizare, care presupune recăpătarea conștiinței de sine pierdute prin cădere și, implicit, refacerea valorilor fundamentale pierdute: justiția și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de o parte, Îți este dată, pe de altă parte, se așterne singură pe măsură ce Înaintezi. Un pedagog (John Dewey), În secolul trecut, spunea că educația nu are un scop dincolo de ea Însăși. Educarea (prezentă) se face În scopul unei educări... neîntrerupte și infinite. Suntem, la un moment dat, educați pentru a ne asigura propria devenire și pentru a nu mai avea nevoie de educația survenită dinafară. Educația are ceva din pornirile autodistructive și răvășirile masochiste. Pe măsură ce se edifică, ea se autoelimină
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o formă de autojertfire sui-generis, o „ardere” spirituală pentru binele celuilalt, inclusiv prin asumarea sau „oprirea” În tine a tristeților și durerilor de tot felul. Fericirea nu ți se oferă, ea se câștigă cu trezie, speranță și demnitate, printr-o neîntreruptă luptă și edificare interioară. F. Wedeking spunea (și mare dreptate avea): „Nu vreau o fericire cerșită! Nu vreau nimic pentru care să nu fi luptat!”. Fericirea se ivește acolo unde este suficientă credință că ea apare, că este Într-adevăr
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dovedit a fi un adevărat discipol al lui Nicolae Titulescu, omul care, reprezentând o țară mică, a făcut o mare politică. Nicolae Titulescu a fost obsedat, s-ar putea spune, de ideea că pacea trebuie să se bazeze pe eforturi neîntrerupte, că dreptul internațional trebuie să devină, în mod real, un drept al Păcii. El a acționat cu toată capacitatea și talentul său diplomatic pentru edificarea unei Europe noi, întemeiată pe un sistem de securitate colectivă. O contribuție remarcabilă, consemnată de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ani și jumătate de studii la Facultatea de Litere a Universității din Bagdad, am fost angajați la 1 iulie 1963 ca funcționari principali în Ministerul Afacerilor Externe. Personal, am lucrat în această instituție principală a statului peste 43 de ani, neîntrerupți, până la pensionarea produsă la 29 noiembrie 2001. În aprilie 1964, am fost, la ordinul ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, primul traducător de și în limba arabă, la nivelul de șef de stat român, cu prilejul vizitei președintelui Republicii Arabe Yemen
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în diferite publicații românești. * Diplomat de carieră; arabist licențiat al Facultății de Litere a Universității din București; angajat în MAE, după o specializare de 3 ani și jumătate la Universitatea din Bagdad; a activat în diplomația română 38 de ani neîntrerupți, din care 26 la misiunile diplomatice române de la Beirut, Cairo, Bagdad și Tripoli, precum și Biroul reprezentativ al României la Ierusalim; a promovat, prin concurs de la gradul de Atașat până la cel de Ministru-consilier; a fost pensionat cu acest grad diplomatic în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de particularitățile fluxului, ritmului, imageriei și discursului televizual în ansamblu. Toate aceste caracteristici tehnico-discursive ale televiziunii ca mediu se regăsesc în emergența patternurilor culturale ale formării „generației catodice” pornind de la copilărie. Conform acestei ipoteze, violența televizuală constă tocmai în fluxul neîntrerupt, în ritm din ce în ce mai accelerat (supraritmul clipurilor publicitare s-a generalizat în derularea ansamblului comunicării televizuale) în care defilează pe ecrane imaginile TV Acestea îl copleșesc pur și simplu ca flux pe telespectator, printr-o violență care transgresează o imagine sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiii. Ei sunt cei mai mari consumatori de televiziune și, totodată, cei mai fragili membri ai publicului în fața violenței TV. Doctorul psihiatru Florin Tudose (2004) susține extrema vulnerabilitate a copiilor în fața violenței TV: nesupravegheați, copiii se pot uita la televizor neîntrerupt, ei preferă vizionarea programelor TV oricărei alte forme de distracție și chiar oricărei alte activități în general (de exemplu, comparativ cu jocul cu alți copii, cu mersul la școală și temele, cu discuțiile cu părinții, cu lectura etc.) și, din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
loc reorganizări ale unităților, acestea sînt obligate să comunice senatorilor sau deputaților noul loc de muncă stabilit, cu respectarea prevederilor legislației muncii. Articolul 8 Activitatea desfășurată în funcțiile prevăzute la art. 1 și art. 2 constituie vechime în munca, vechime neîntreruptă în munca și în specialitate, iar la revenirea în funcția deținută anterior sau la încadrarea într-o funcție echivalentă, se ia în calcul pentru stabilirea vechimii neîntrerupte în aceeași unitate. Prevederile alin. 1 se aplică numai persoanelor al căror contract
LEGE nr. 4 din 13 iulie 1990 (*actualizată*) privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106771_a_108100]
-
funcțiile prevăzute la art. 1 și art. 2 constituie vechime în munca, vechime neîntreruptă în munca și în specialitate, iar la revenirea în funcția deținută anterior sau la încadrarea într-o funcție echivalentă, se ia în calcul pentru stabilirea vechimii neîntrerupte în aceeași unitate. Prevederile alin. 1 se aplică numai persoanelor al căror contract de muncă a fost suspendat pe timpul exercitării mandatului de senator sau deputat. Drepturile menționate la art. 1 alin. 1 și art. 2 au regimul prevăzut de lege
LEGE nr. 4 din 13 iulie 1990 (*actualizată*) privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106771_a_108100]
-
de legătură dintre scrierile filosofice și cele închinate Renașterii o constituie însă eseul Imperialismul culturii germane, revelator pentru afinitatea față de valorile clasicismului greco-latin. Departe de a fi o întoarcere la Antichitate, Renașterea este văzută ca un moment nou în evoluția neîntreruptă, uneori subterană, a concepției care face din om măsura tuturor lucrurilor. Ceea ce o distinge, cum afirmă eseistul, este modul contradictoriu în care omul Renașterii și-a reprezentat și a trăit ideea de libertate individuală, cucerire care, transmisă și omului modern
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care jubilației simțurilor (culminând în „beție”, „vrajă”, „toropeală dulce”) i se asociază o stare de confort intelectual („gânduri blânde”, „iertătoare” și „bune”), dar și locul extincției, al „agoniei neîntrerupte”. În acest univers fragil și îndurerat, spiritul e cuprins de impulsuri contradictorii, năzuind spre creație („cântec”), dar și spre dezagregare, spre stingerea în „liniștea măreață”. Dacă ambianța grădinii e de natură simbolistă, în linia lui Albert Samain, simbolul aproape că
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
mic defect și totuși atât de sugestivă, trădând „o mirare șarmantă, o surprindere mereu gânditoare”. I s-ar fi potrivit, sunt de părere cei care l-au descris, fraza din Marele Gatsby a lui Scott Fitzgerald: stilul său - „o serie neîntreruptă de gesturi reușite”. Descins dintr-o familie selectă, face studii nu mai puțin alese (la Merton College și mai apoi la Oxford), fără Însă a le Încheia. Are totuși prilejul să se afirme Încă de pe băncile școlii și ca literat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
actele rituale, Edmund Leach (1976, pp. 83-85) consideră că sacrificiul funcționează asemenea actelor de comunicare: el nu este un simplu dar, ci un simbol al darului, nu este obiect al schimburilor economice, ci un simbol al reciprocității garantate de schimburile neîntrerupte. Ceea ce Înseamnă că nu animalul imolat contează, ci menținerea comunicării dintre uman și divin prin repetarea sacrificiului. În plus, Leach susține că a pune acest complex numai sub semnul „schimbului”, adică al comunicării văzute doar ca transfer de mesaje, informații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figure générique, idéalisée, mais d'une communauté de créateurs prêts à propager le mystère dans le monde. Voilà des vers emblématiques qui témoignent de la vision de Blaga sur le destin commun des poètes : Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grâi pierdut de mult. [...] Își sunt asemenea prin ceea ce nu-și spun. (Poeții) (Blaga, 2010: 297) Leș poètes, tous leș poètes ne font qu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din neliniștile iubirii prevestitoare de nuntă (Bucură-te, tu, Descântec întors, Mâinile , Neliniștea purpurei). Volumele ce s-au succedat cu o ritmicitate susținută, Ființa tainei (1981), Muntele și Iluzia (1984), Curat și nebiruit (1986), sunt alcătuite din poeme exprimând o neîntreruptă comuniune cu natura: „te voi iubi atât de frumos/ cum numai un voevod/ ține în brațe o mănăstire” (Pe râu în jos). Ca timp, debutul lui D. coincide cu intrarea în scena literaturii a poeților generației ’80, dar drumul său
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
lor erau date uitării. După un hiatus de aproape o mie de ani (275-1247), orașele vor reapare pe teritoriul din nordul Dunării, la începutul medievalității, pe alte baze, cu structuri specifice, fără legătură directă cu orașele Daciei romane, fără continuitate neîntreruptă cu acestea. Vechile denumiri ale orașelor nu au dispărut dintr-odată, ci au fost date uitării treptat, în etape, după ce locuitorii au părăsit orașele și s-au retras la sate. Uitarea vechilor toponime urbane este legată de mersul vieții însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cel anterior feudalismului adus de slavi după 602, este un creștinism popular, țărănesc, de jos. Cele aproape 20 de episcopate latine, înființate de la Constantin până la Justinian, își extindeau autoritatea de pe malul drept Dunării și în nord, în Dacia, legăturile fiind neîntrerupte între cele două maluri până la 602. Originea creștinismului de factură latină în nordul Dunării este direct legată de prelungirea prezenței Imperiului în Dacia, în secolele IV-VI. Creștinarea daco-romanilor este rezultatul prezenței autohtonilor în circuitul istoriei universale, adică Imperiul roman
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credințe, practici, ritualuri, terminologii pe care le-a perpetuat mult timp (vezi mai sus). Creștinismul daco-roman s-a dovedit viabil, indiferent de modul de răspândire și organizare. Viabilitatea sa a fost posibilă numai prin romanitatea locală și prin legăturile strânse, neîntrerupte, cu lumea romană din sudul Dunării (până la 602). Din sudul fluviului, prin admigrări de populație, contacte economice și culturale s-a hrănit masiv romanitatea și creștinătatea din nordul lui, în ciuda situației politice grele în care a trebuit să-și ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
născut și au fost cei dintâi creștini în sud-estul Europei, toate celelalte popoare creștinându-se mult mai târziu"57. Creștinarea românilor, ca și formarea neamului nostru s-au dezvoltat pe ambele maluri ale Dunării, în cadrul romanității răsăritene, și având legături neîntrerupte cu Imperiul. Examinarea istoric-culturală a termenilor creștini de limbă latină, din limba noastră, conduce la concluzia generală că, abia după 350, sunt situate începuturile creștinismului în nordul Dunării. Cuvintele fundamentale ale creștinismului românesc (biserică, sărbătoare) s-au născut pe malul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]