1,073 matches
-
de a escalada "zidul fetelor", care desparte cele două școli primare. Îi transmite în felul acesta mesaje "lunganei slăbănoage cu pete de roșeață" de care e îndrăgostit "Bonbec". Totuși, mulțumită fraților și surorilor mai mari, tânărul nu rămăsese cu totul neștiutor. Știe ce consecințe serioase pot avea flirturile și iubirile "celor mari". Le-a văzut pe femeile acelea care le făceau avorturi surorilor lor prea imprudente, cu andrele de tricotat și vase cu apă clocotită în mâini. Își amintea de acele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i priponești pe adolescenți de pupitrele de la școală. Aceștia au devenit dificil de "citit", misterioși. Prin urmare, părinții au din ce în ce mai puțin control asupra vieții amoroase a odraslelor lor. În vreme ce în perioada Belle Époque aveau grijă ca fetele să rămână complet neștiutoare în privința sexualității, acum ei sunt cei care habar nu au de nimic. Deși neliniștiți, chiar profund îngrijorați, aceștia se văd cu totul neputincioși. Chiar dacă, la fel ca în trecut, se întrec în a da sfaturi, până la urmă sfârșesc prin a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul: din trei lovituri ar fi fost în stare să doboare un stejar. Nu izbutea să-și explice de unde-i venea stăruitoarea dorință de a da foc bibliotecii mânăstirii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cea a unui om liber; acesta nu știe ce-nseamnă să se bucure de cele mai mărunte lucruri, de cele mai nedeslușite rumori, nu cunoaște scala tăcerii ce are felurite valori dimineața, la amiază sau noaptea. Afară omul se mișcă neștiutor de ceea ce se întâmplă lângă el, acolo unde se săvârșesc fărădelegi, delicte, abuzuri, unde sunt uciși semeni de-ai lui fără a se da cuiva socoteală". Astăzi șiroco 38 v-a blegit pe toți, sus, treziți-vă suflete blestemate, aici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul necioplit, așa cum soldatul dorește starea agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori printre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inoperantă, informațiile sunt sterile, căci sunt lipsite de rădăcinile care permit lectura și analiza lor. În teatrul à l’italienne, supravegherea excită și operează, pentru că spectatorii se cunosc. Altminteri, precum persanul lui Montesquieu, care nimerește într-un teatru parizian, spectatorul neștiutor se mulțumește să respecte protocolul, neavând acces la secretele supravegherii, plăcere perversă rezervată obișnuiților casei. În acest scurt inventar al procedeelor și al strategiilor interne de supraveghere, merită să amintim și de găuricea din cortină, care permite o schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aranjamentele astfel încât să profitați la maximum. Când mă gândesc la anii care au trecut, realizez că, dacă aș fi planificat cum trebuie apariția parizerului în viața mea- evident, cu extraterestrul potrivit -, puteam avea lumea la picioare mult mai devreme. Eram neștiutoare, dar voi nu mai sunteți. Ați aflat secretul de la mine. Gândiți-vă mișcările ca la șah și, dacă sunteți atente, veți reuși mutarea-cheie „regina ia nebunul“ în condiții ideale, fără sacrificii inutile. 4. câțiva pași mici spre meniurile semiprofesioniste (h
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
se simte fericită în compania acestor bărbați inteligenți și evită să ia o hotărâre. Li se alătură Paul Ștefan care, mai norocos decât ceilalți, câștigă repede simpatia fetei și chiar mai mult decât atât. Inteligenta, imprevizibila Luchi este, erotic, o neștiutoare și, din motive ce se vor lămuri mai târziu, se dăruie tânărului ziarist, după care, jignită și înspăimântată de fapta ei, evită să îl mai vadă. Fericirea lui Paul Ștefan a fost, și pe un plan, și pe celălalt, scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
piciorușele de forma aceasta și mersul așa delicat doar pentru a putea împleti această pînză doar pentru a putea țese în toate direcțiile opera din bale fără să o rupă sau să se încurce în ea în timp ce toate celelalte insecte, neștiutoare, devin prizoniere prin orice gest sau încercare disperată de a scăpa din ea... Dar, mai întîi, cum procedează el? Oare dintr-o singură mișcare? Sau lăsîndu-se dus, fără a lăsa să-i scape nici un moment firul discursului, pentru ca apoi să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
toate problemele învățămîntului, cea mai acută era touși aceea a învățămîntului obligatoriu. Prin legea din 1924 se prevedea, pe lîngă dezvoltarea grădinițelor și căminelor de copii, prelungirea cu încă trei clase a învățămîntului obligatoriu, precum și organizarea școlilor de adulți pentru neștiutorii de carte. Pentru minorități, legea prevedea înființarea de școli de stat în limba maternă a populației respective, în primele patru clase primare. Era obligatorie și învățarea limbii române. Prelungirea duratei învățămîntului de la patru la șapte ani a constituit, fără îndoială
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interesa atunci îndeosebi țările dezvoltate. Cele care abia se eliberaseră de colonialism și cărora începuse să li se spună "țări în curs de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de vîrstă școlară". Cu toate eforturile, progresul a fost cu totul neînsemnat, în 1950 procentul de analfabeți în întreaga lume era de 44,3%, iar în 1560 scăzuse la 39
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În acest sens, UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență avea în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unic", componentă a învățămîntului secundar, în care elevii intrau fără examen de admitere. S-a realizat, pe această cale, o creștere treptată a numărului de elevi în prima treaptă a școlii secundare. Tot atunci a început acțiunea de alfabetizare a neștiutorilor de carte aproximativ patru milioane, după datele din acei ani acțiune prin care pe lîngă o limitată instrucție (scris, citit și socotit), se urmărea și îndoctrinarea cursanților, în scopul aderării lor la noul regim. Un alt aspect al "democratizării" școlii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
voința politică s-a reușit pînă în 1955 cuprinderea tuturor copiilor de 1-11 ani în ,,învățămîntul elementar" cum se numea atunci învățămîntul primar; tot în acei ani s-a asigurat prin efortul îndeosebi al învățătorilor alfabetizarea (uneori destul de sumară) a neștiutorilor de carte; a crescut numărul elevilor din clasele V-VII, precum și numărul elevilor din "școlile medii" (învățămîntul liceal) și al studenților. Reducerea duratei învățămîntului a condus la o restrîngere substanțială a conținutului învățămîntului (matematică, fizică, limbi moderne ș.a.); în multe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
autoritatea de stat, aceasta s-a putut crea (1900). Cf. I. GH. DUMITRAȘCU, Înainte mergători, Buzău, 1940; ONIȚA GLIGOR, Organizațiile profesionale ale cadrelor didactice din România între 1865-1941, E.D.P., București, 1989. 5. V. G. ARGHIRESCU, Recensămîntul general al știutorilor și neștiutorilor de carte din România din anul 1909. 6. Cf. VASILE POPEANGĂ, Școala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 și lupta sa pentru unire, E.D.P., București, 1974. 7. Pentru învățămîntul din Transilvania dinainte de primul război mondial să se vadă ONISIFOR GHIBU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
confirmarea anumitor fapte despre care credeți că au fost deja clarificate (dar nu adresarea de Întrebări despre alte subiecte de natură mai cuprinzătoare și mai deschisă). În această situație, Întrebările respective trebuie formulate cu grijă, astfel Încât să păreți Într-adevăr neștiutori În privința acelei teme și să-i permiteți respondentului să facă noi comentarii; dacă, dimpotrivă, folosiți Întrebări ghidate, acest lucru va contraveni scopului de confirmare al interviului. Chiar și așa, trebuie să fiți atenți la momentele În care interviuri diferite par
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
astăzi ca atare, chiar dacă mai există situații educaționale care îl confirmă. Dacă ne referim, de exemplu, la autoritatea profesorului este indubitabil că orice raport de autoritate este unul vertical, instituit fiind (dacă avem în vedere registrul cunoașterii) de relația știutor neștiutor; în același timp, constatăm trecerea de la o autoritate "tare" la o autoritate pe care am numit-o "slabă", chiar o autoritate de grup (în rețea). Richard Foreman descrie trecerea de la autoritatea tare la autoritatea slabă ca o trecere de la omul-
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
curajului de a se servi de ea fără a se lăsa condus de un altul". (Kant, 2000, p. 29) Totodată, Kant consideră că "omul este singura ființă care trebuie educată", ceea ce trimite în mod clar la ideea autorității știutorului în raport cu neștiutorul, autoritate care își păstrează poziția privilegiată doar atâta timp cât copilul nu se poate servi de rațiunea proprie "fără a fi condus de un altul". Luminile au conferit autoritate cunoscătorului, celui care se află în posesia adevărului și care poate, prin intermediul adevărului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
despre natura și destinul ființei umane, în vreme ce conexiunea dintre raționalitate, autonomie și educație a devenit "Sfânta Trinitate" a proiectului luminist. (Biesta, 2006, p. 4) Ca atare, știutorul deține autoritatea în calitatea sa de posesor al adevărului în raport cu copilul care este neștiutor, dar doritor să afle. Cu alte cuvinte, școala reprezintă acea instituție umană în cadrul căreia cunoașterea conferă autoritate și putere (profesorul deține autoritatea deontică în mod legitim, ca o consecință a autorității sale epistemice). În ceea ce privește fundamentarea autorității epistemice a profesorului în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată de întemeierea metafizică a iluminării. Întemeierea pragmatică a autorității profesorului pleacă de la raportul dezechilibrat care se stabilește între acesta și elev; profesorul este știutorul, elevul este neștiutor (dar doritor să afle), profesorul este matur, elevul este imatur (și nu poate atinge starea de maturitate, înțeleasă ca desăvârșire a umanității sale fără intervenția decisivă a maturului), profesorul este adult, elevul este doar un copil (din nou, care nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe baza recensământului din 1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să frecventeze cursurile de adulți sunt toți tinerii neștiutori de carte, alături de cei care nu au absolvit învățământul primar, cu vârstele de la 12 și până la 18 ani. Persoanele care depășesc această vârstă pot participa la cursurile de adulți în mod voluntar. Limba de predare este exclusiv româna (art. 81
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
81). Școli de adulți trebuie înființate în așezămintelor școlilor primare, dar și în fabrici și ateliere, particulare și de stat deopotrivă. De asemenea, Ministerului de Război îi incumbă organizarea de cursuri de adulți în cazărmi. Acestea sunt obligatorii atât pentru neștiutorii de carte - iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) - cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
filogin și un apărător al drepturilor femeii decât Giovanni Boccaccio. Grija pentru acestea devine la fel de plină de compasiune, le instruiește și le înțelege, nu se reține chiar de la promovarea ideii unei lumi guvernate de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
289 Unii critici și istorici au sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]