1,157 matches
-
mine nu, spuse fotograful. Ăștia-s toți niște câini și o să ajungă în iad. Mie aduceți-mi o friptură de vită și apă minerală!" Cei cu porcul și țuica s-au ospătat copios, iar șeful delegației, într-un moment de neatenție al bietului fotograf, a înfipt furculița într-o bucată de purcel și i-a spurcat friptura vecinului, care, furios, s-a ridicat de la masă blestemându-și confrații. Aveam să aflu că mulți ziariști din delegație studiaseră prin România sau aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Înseamnă că ai tu o problemă“. Într-adevăr, eu, când scriu, mă concentrez natural, dar atunci, ciudat, deși făceam mare efort, atenția Îmi fugea, orice murmur În culise mă deranja, mi se părea că eram amenințat de o conspirație a neatenției, a indiferenței. Nu reușeam să mă despart de „viața“ care, Într-un teatru, continuă să se desfășoare În culise. Un actor se concentrează, eu nu reușeam. Aici e Întrebarea: de ce un anumit lucru ne ajută să ne concentrăm și În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
auzit probabil oftând un jucător de tenis, după ce a ratat o minge ușoară. Ați văzut poate fața marelui maestru de renume mondial, Wilhelm Edmundson când, În timpul unui simultan dintr-un local din Minsk, și-a pierdut tura, dintr-o absurdă neatenție, În fața unui amator local, medicul pediatru Dr. Schach, care În cele din urmă a câștigat partida. Dar În ziua aceea nimeni (În afară de mine Însumi) nu m-a văzut scuturând din plasa, de altminteri goală, o bucată dintr-o crenguță și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
uita niciodată cât de uluit am fost când, într-o după-amiază, ducându-ne împreună până la Căuzași, ca să cumpărăm niște medicamente pentru Doina, am constatat că domnișoara Mica nu merge, ci fuge, cu pași mici. La început, pentru că o luasem din neatenție puțin înainte, am crezut că astfel, în acest mod total nepotrivit vârstei (avea pe atunci, după cum am spus, spre 60 de ani) vroia să mă ajungă din urmă. Nici vorbă! Așa „mergea” ea, cel puțin din când în când, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ușa acestei lumi în urma ei. La înmormântare, tătăicu, acum văduv, murmura mustrător, în timp ce groparii se pregăteau să se apuce de treabă: „Marioară, ce-ai făcut, ce-ai făcut!” ca și cum ea ar fi făcut o poznă, i-ar fi greșit, din neatenție, cu ceva, nu i-ar fi dat ascultare. * M-am născut și ți-am trăit aproape numai în orașe importante, mari (Arad, Craiova, Galați, Cluj, București). La țară, nu am stat decât un an-doi, în timpul războiului, copil mic fiind, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se întâmplase? Când a venit timpul ca sicriul mamei să fie ridicat de pe unul din acele postamente de beton secundare dispuse în formă de semicerc pentru a fi așezat pe postamentul central, pe catafalc (ora începerii slujbei se apropia), din neatenția oamenilor „casei”, care făceau de obicei această treabă, corpul ei rigid acum a început să alunece pe căptușeala coșciugului, s-o ia la vale, ca o sanie, gata-gata să iasă afară din el... N-am fost în stare s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dirijorului, care a schițat cunoscutul gest de reluare a ariei, pe care Daniel a repetat-o în aceeași notă de seninătate, ușurință și măiestrie. Păcat că după demonstrarea unui înalt profesionalism pe plan vocal, soprana, făcând exces de zel (din neatenție), a uitat că eroina (Floria Tosca) nu este de religie ortodoxă, cum a legitimat-o în două rânduri prin semnul Sfintei Cruci! Mai grav însă, și-a permis la finalul actului doi o licență de amator asupra lui Scarpia (pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
interpretat rolul Parpignol, de care se feresc mulți tenori, timorați de acele singure două replici (scrise în registrul înalt), din care se compune rolul. Corul, condus de Valeriu Gâdei, a contribuit calitativ, penetrant și cu bun echilibru sonor (păcat de neatenția sopranelor la un scurt decalaj, corectat repede, din actul al II-lea). Un spectacol de o asemenea ținută, cu prezentarea la rampă a unor debutanți la un nivel calitativ atât de înalt, este o performanță de toată lauda pentru o
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cele necesare hranei de zi cu zi. Același lucru făceau și alții. Oamenii erau foarte zgârciți datorită crizei. Îmi amintesc de vecina de palier care, atunci când i s-a stricat congelatorul, a pus la mine niște carne pe care, din neatenție am consumat-o, crezând că-mi aparține. Când mi-a cerut-o, nu am avut de unde să i-o înapoiez și m-a amenințat că mă dă în judecată. Era un motiv cât se poate de serios și orice judecător
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mine nu, spuse fotograful. Ăștia-s toți niște câini și o să ajungă în iad. Mie aduceți-mi o friptură de vită și apă minerală!" Cei cu porcul și țuica s-au ospătat copios, iar șeful delegației, într-un moment de neatenție al bietului fotograf, a înfipt furculița într-o bucată de purcel și i-a spurcat friptura vecinului, care, furios, s-a ridicat de la masă blestemându-și confrații. Aveam să aflu că mulți ziariști din delegație studiaseră prin România sau aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și în mod normal ar fi trebuit să fi fost "radiat" de pe respectiva listă... Dar cum la noi birocrația acționează ca pe vremea turcilor, Săvescu Alin era chiar și trăitor în România și pensionar, șef de misiune la Havana, din neatenția unui funcționar de la "cadrele MAE" și, ca atare, la 11.12.2009, ca urmare a deciziei olografe a vicepreședintelui CNSAS, eram băgat în "malaxor", alături de alți diplomați de pe lista respectivă, pentru a fi verificat "conf. art. 3 lit. 1 din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în spatele prăvăliei, se auzi un plesnit peste ceafă și răsunetul unei voci furioase: «Pleacă să te faci preot, că nu ești bun de nimic altceva!». Neîndoios, cu acea ocazie, Giovanni a făcut o mare greșeală. Înrăma diploma unui client. Din neatenție i-a scăpat din mână tabloul care, căzând la pământ, sparse geamul acestuia în bucăți iar diploma s-a pătat iremediabil de cerneală. A ieșit plângând. Cu șorțul de lucru adunat sub braț, s-a dus direct acasă, gândindu-se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ea știe s-o facă. - Stii, dragul meu? Cireșul rodește în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și te va aștepta cuminte să-i culegi roadele. Ai grijă însă! O clipă de neatenție și din voi doi rămâne în viață doar el, cireșul. Viața e doar una și-i irepetabilă. Pentru nimic nu merită să o pierzi, nici măcar pentru cireșe. Cristian ia o cireașă. E minunată! Dar și mai minunată ar fi fost
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nu știi, întreabă-ți părinții. 3) Scrie propoziții în care să folosești cuvintele: într-o, într-un, dintr-o dintr-un, printr-o, printr-un. 4) Desparte în silabe cuvintele: trotuar autovehicol circulație traverseze reguli troleibuz carosabilă pieton asigură coborârea neatenție agent 5) Pentru fiecare din cuvintele date găsește un cuvânt cu sens asemănător și unul cu sens opus. Exemplu: zarvă = gălăgie - liniște fericit, zemoase, plecare COPACUL PRIETENIEI SCRIE PE FIECARE FRUNZA NUMELE PERSONAJELOR PE CARE LE DESCOPERI
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
va propulsa întru îndrăzneală, pasul meu spre noi variante labirintice în căutarea soluției salvatoare, iar răbdarea va calibra, va pune sub control acest impuls astfel încât mersul meu să fie ferit de a fi lent pănă la delăsare sau rapid până la neatenția împiedicării. Odată cu pornirea călătoriei labirintice și înaintarea de început pe drumurile sale sinuoase, momentul revoltării pare a fi unul care va surveni inevitabil, el urmând să reprezinte vârful tensiunilor intonecate ce s-au dezvoltat de la intrarea în labirint. Este în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
toate resursele, ca și cum deja individualitatea lui nu mai este, actul sinuciderii doar confirmând o asemenea realitate implacabilă. Astfel, după ce este profund neatent în ce privește ideea complexă a lumii și a trăirii întru lume, respingând axiomatica acesteia, sinucigașul își manifestă aceeași radicală neatenție în raport cu ființa sa individuală și o devalorizează. Aici, moartea ca act absolut înghite, asimilează decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții și identității personale. Dar, în nihilismul său funebru, sinucigașul nu acordă actului morții o preocupare și o valoare de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la viață dar nu vor putea să-l rețină, sănătos, la marginea țării. Poetul sacrifică, pentru repornirea către București, în primul rând o casă pe care Comitetul de la Iași era dispus să i-o cumpere (alta decât cea pierdută din neatenția avocaților). El va pleca, apoi, cu niște bani în Capitală, pentru că cel puțin arvuna i se returnează Hanrietei (circa 1.200 lei) și mai sunt deja alte sume adăugate între timp: o parte din această sumă rămâne, desigur, la sora
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a mai fost la băile salvatoare iar cel de-al treilea, anul 1889, este ultimul... În Sanatoriul doctorului Șuțu poetul va continua cura mercurială de data aceasta chiar sub formă de injecții. Lucrurile țin de fatalitate într-un fel, de neatenția doctorilor (și lipsa de comunicare între ei, mai ales între comisiile diferite: Iași - Botoșani -Viena - Hall - București ) în alt fel și, desigur, de pacientul însuși care a câștigat încrederea în sine, știe că doctorii îl vor însănătoși în cele din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar în 1888, când Eminescu a plecat la București pe 9 aprilie, nu găsim mărturii care să ateste că el ar mai fi mers la Hall. Aici „se rupe firul” cum, se zice și ne îngrijorează deopotrivă lipsa documentelor și neatenția biografilor poetului față de acest eventual al doilea drum al poetului la băi. Când vezi cât de necesare erau ele mai ales în concepția terapeutică a medicului curant al poetului, Francisc Isac este de mirare că nu se urmărește dacă poetul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dacă ar fi așa, mă gândesc că titlul unei piese de Shakespeare ar deveni "A doisprezecea noapte" (pentru că, după cum se știe, numelalul cardinal intră în componența numeralului ordinal corespunzător)! De altfel, același tip de greșeli de acord, explicabile numai prin neatenția și graba cu care se citesc texte în care numeralele sunt scrise probabil cu cifre, afectează și unele locuțiuni-numeral formate cu unu/una, de exemplu: douăzeci și unu de facultăți, șaptezeci și unu de instituții, treizeci și unu de sutimi, corpul format
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
major de serviciu, soldații și-au pus baionetele la arme, s-au îndreptat spre noi și ne-au somat să plecăm, să ne întoarcem la gară și acasă. Ne-am răsfirat cu toții, urmăriți îndeaproape de ostași. Într-un moment de neatenție al acestora, eu am părăsit drumul și am intrat în pădurea ce străjuiește o latură a fortului. Am ascuns geamantanele într-o tufă și m-am întors înapoi printre copaci, până la marginea pădurii, fără să fiu văzută. Ceva îmi spunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de care am vorbit. La una din întrecerile în muncă organizate, mi-l amintesc cum dansa pur și simplu pe platforma mașinii de degrosat, împingând scândurile cu picioarele. Era extrem de periculos pentru că mulți și-au tăiat degetele de la mâini din neatenție, lucrând normal. După moartea lui Stalin, în iarna lui 1953, este luat și el pentru primul proces al „Reeducării”. La al doilea proces, cel al lui Vică Negulescu, sesizând la timp intențiile organizatorilor, el devine cel mai periculos martor dând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a verifica informațiile ce au legătură cu onorariile auditorilor externi, precum și cu costul total al auditului, respectiv auditul intern și auditul independent. În acest sens, comitetul de audit trebuie să se asigure asupra faptului că managementul nu a restricționat, din neatenție, scopul auditului, în dorința de a reduce costurile. Responsabilitatea negocierii onorariilor cu auditorii externi rămâne în sarcina managementului, dar comitetul de audit aprobă onorariile pentru auditul extern și analizează dacă gradul de recompensare a auditorilor externi este corespunzător pentru a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
interior, literatura este imanentă, ea se autoproduce. Dar mecanismul autoproducător trebuie el Însuși să fie menținut deasupra tuturor semnelor, pentru a nu putea fi la rîndu-i recuperat. Cu alte cuvinte, orizontul literaturii trebuie să fie limbajul. În chiar momentul de neatenție În care acesta este scăpat din vedere, În care autorul uită să mai simuleze, un alt mod de reprezentare Îl va recupera ca semn. Este cu totul altceva dacă scriitorul țintește tocmai producerea de semne pe piață, semne de consumat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
judecate și banalul bătut cu pixul în catedră sau îndemnul răstit adresat de profesor pentru a cere elevilor atenție și ordine în clasă. Ambele devin semnale pentru a întări și transforma în habitudini două dintre cele mai răspândite realități școlare: neatenția și dezordinea 3. Multe obiceiuri dăscălicești similare ne-ar putea îndreptăți să afirmăm că elevii sunt învățați în școală mai mult „rele” decât „bune”. Chiar și comportamentul bine cunoscut de „scârbă” față de școală, denunțat de milioane de elevi, deși nenatural
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]