1,600 matches
-
poetic studiat Toate aceste perechi contrastive determină structurarea viziunii artistice pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a lumii comune, pusă sub semnul devenirii, al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al ființei, ca frig lăuntric, ca eșec existențial: Stam singur lângă mort și era frig / Șii atârnau aripile de plumb. Ultima metaforă a textului, incluzând și laitmotivul poeziei, exprimă sentimentul specific bacovian al prăbușirii în somnul materiei încremenite, în neantul neființei ori în abisul lăuntric. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în poezia studiată Întreaga poezie a lui „Bacovia, poetul de plumb“ este „un solilocviu pe muche de cuțit, între luciditate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
zăpada făpturii ține loc de cuvânt. Sufletul lui e în căutare, în mută, seculară căutare, de totdeauna, și până la cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. (Lucian Blaga, Autoportret) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor mut și neființa. 2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. (Lucian Blaga, Autoportret) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor mut și neființa. 2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor versuri. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul cuvânt. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gândesc în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă“, după cum mărturisește poetul Mircea Cărtărescu. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Lucian Blaga, Autoportret) 1. antonime: mut - vorbăreț, locvace; neființa - ființa, existența, realitatea 2. Scrierea cu literă mică la începutul unor versuri este un element de moderni tate ce reliefează deconstrucția convențiilor poetice. În același timp, în poezia lui Blaga, această grafie semnalează tehnica ingambamentului. 3. [a cere/a(și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ce reunește - întro formă perfectă - culorile diverse ale univer sului. În același timp, simbolul arcului celest figurează sublimarea în imaterial, reflec tarea în ficțiune, a realului. Versul final reprezintă, așadar, o definiție poetică, metaforică a poeziei, care reunește frumusețea și neființa, adică ficțiunea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul activităților de voluntariat în viața personală și în existența comunității Spațiul public contemporan acordă o atenție din ce în ce mai mare implicării sociale și, mai ales, voluntariatului. În opinia mea, problema voluntariatului merită să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a început în lumea spirituală. Voința, veșnic determinată, în vrăjmășia împotriva lui Dumnezeu a duhurilor îngerești, a fost prima care a dat naștere răului. Îngerii căzuți, odată ajunși duhuri ale întunericului, rămân ființe create de Dumnezeu, însă căderea lor spre neființă este fără sfârșit. Aceleași păreri sunt întâlnite și în opera lui Cassian. Legat de căderea omului, cauza a fost tot voința liberă. Porunca adresată omului de către Dumnezeu nu este o constrângere, deoarece, omul fiind ființă personală, poate primi sau respinge
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Vezi și în aceste cuvinte cinstea dată omului. N-a luat pământ, ci țărână - ai putea spune cel mai prost pământ - și această țărână, luată din pământ, a prefăcut-o prin porunca Lui în trup. După cum Dumnezeu adusese pământul din neființă, tot așa și acum, când a voit, a prefăcut în trup țărâna, din pământ. Bine este acum să strig cu fericitul David: Cine va grăi puterile Domnului, cine va face auzite toate laudele Lui? (Ps. 105, 2). Prin toate își
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sufere moartea, și nu o moarte oarecare, ci una socotită de ocară, adică moarte pe cruce; și pe toate acestea pentru noi și pentru mântuirea noastră le-a primit Creatorul universului, Cel neschimbat, Cel Ce a adus pe toate de la neființă la ființă, Cel Ce se uită pe pământ și-l face pe el de se cutremură (Ps. 103, 33) strălucirea slavei Căruia nici heruvimii, puterile acelea netrupești, nu pot s-o vadă, ci-și acoperă cu aripile fețele, arătându-ne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în grote. Muțenia mineralelor și muțenia șarpelui, "cel cu ochii de-a pururi deschiși", cheamă la inițiere în marile mistere; "mut ca o lebădă" cum se autocaracteriza într-un Autoportret -, poetul "caută apa (...) din care curcubeul/ își bea frumusețea și neființa..." Nimeni nu trece fără neliniște peste cumpăna apelor: Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim. S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul. Timpul preface cuvintele în "morminte"; acestea închizând anxietăți, tristeți, "suferințe", reamintesc inexorabil trecerea. O linie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un greiere / triluri simbolice despre nimicul / parohial, despre surâzătoarele / văi înflorite / ale inexistenței // "ex nihilo nihil ex nihilo omnia / ex omnibus omnia"". Glasuri de păun la miez de noapte, un bucium și alte mesaje sonore anunță, în Nox, lunecarea în neființă. Nimeni nu scapă de Agentul neantului; nedoritul mesager al morții "poate fi zilnic văzut între orele nouă și paișpe"; respins, dezavuat, temut, negurosul "agent" insistă "vizibil jenat, dar desigur timpul e prețios, / mai cu seamă în situația ta, da, da
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
altfel spus al sublimului iubirii ca moment plenitudinar dar și ca viitor nedeslușit. La autoarea de sonete, timpul naturii e timp fundamental, veșnic regenerator, timp întreținând sentimentul eternității palpabile. La un citadin ca B. Fundoianu scurgerea vremii prevestea cufundarea în neființă: "Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne / și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâne..." (Lui Taliarh). Adânc instalată în solul transilvan, Carolina Ilica crede într-un mâine luminos: Ca mâine iarba o să bată cuie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire de viață... Într-o Baladă cu Toma Alimoș, trecerea în neființă, proiectată în orizont metafizic, are tandrețea unui Blaga tânjitor: Există o lumină, / există o stea / doar mort o poți vedea -, / Marie Magdalină". Altă dată, abaterea atenției din matca obișnuită, întoarcerea lucrurilor pe dos despovărează momentan; poetul citește Basme de adormit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cea care există. Așa încît, Ființa e Conștiință, de Sine, de întreg. Deci pot să spun și "Sunt Conștiință" și am răspuns la toate întrebările. Căci Conștiința e totul, există, plenar, deplin și definitiv, există pur și simplu. Nu există neființă, e o prostie, ar însemna ceva ce n-a existat niciodată, ci doar a părut că există. E plină însă lumea de iluzii, de fenomene, pe care noi le-am creat, din ignoranță, zei falși și epifenomene, Aparență. Existența nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
iar nașterea materiei lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc "vacuumul dinamic". Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
iar nașterea materiei lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule, la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule, la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc "vacuumul dinamic". Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neliniște va aduce pierderea lor. Un înțelept e discret cînd se înalță, nu face tapaj, caută să-și ascundă lumina, care rămîne după el însă atunci cînd apune, pentru a dăinui veșnic în vidul suprem, în liniștea desăvîrșită. Ființa și neființa sunt doar niște concepte. Nu cred într-o distincție fundamentală de acest gen. Dacă Dumnezeu este Ființă, adică Cel-Care-Este, înseamnă că neființă nu există. Nu există non-existență pentru Ființă, după cum nu există existență pentru neființă. La fel, toate acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
după el însă atunci cînd apune, pentru a dăinui veșnic în vidul suprem, în liniștea desăvîrșită. Ființa și neființa sunt doar niște concepte. Nu cred într-o distincție fundamentală de acest gen. Dacă Dumnezeu este Ființă, adică Cel-Care-Este, înseamnă că neființă nu există. Nu există non-existență pentru Ființă, după cum nu există existență pentru neființă. La fel, toate acestea nu au nevoie de timp. Toți mugurii înfloresc la vremea lor, toate lucrurile se întorc la Sursă, la Ceea-Ce-Este pentru a-și găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în liniștea desăvîrșită. Ființa și neființa sunt doar niște concepte. Nu cred într-o distincție fundamentală de acest gen. Dacă Dumnezeu este Ființă, adică Cel-Care-Este, înseamnă că neființă nu există. Nu există non-existență pentru Ființă, după cum nu există existență pentru neființă. La fel, toate acestea nu au nevoie de timp. Toți mugurii înfloresc la vremea lor, toate lucrurile se întorc la Sursă, la Ceea-Ce-Este pentru a-și găsi pacea și a-și împlini destinul, a rămîne constant, ca soarele ce dăruiește
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
contopire cu aproapele pe orizontală și cu Dumnezeu pe verticală, în Ființă. Sfînta Cruce... Pînă de curînd, dar încă nu știu dacă m-am răzgîndit, credeam că Ființa e totul, că nu există non-existență pentru Ființă și nici existență pentru Neființă. Așadar fericirea ar decurge dintr-un proces de în-ființare. De fapt, Ființa și Neființa sunt doar niște concepte. Un concept este un buchet de sensuri, o sintetizare extremă. Putem sintetiza astfel pînă la tăcere. Cum îndeamnă Upanishadele: Șezi lîngă mine
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Pînă de curînd, dar încă nu știu dacă m-am răzgîndit, credeam că Ființa e totul, că nu există non-existență pentru Ființă și nici existență pentru Neființă. Așadar fericirea ar decurge dintr-un proces de în-ființare. De fapt, Ființa și Neființa sunt doar niște concepte. Un concept este un buchet de sensuri, o sintetizare extremă. Putem sintetiza astfel pînă la tăcere. Cum îndeamnă Upanishadele: Șezi lîngă mine și taci...". Sau "restul e tăcere". Tăcerea e veșnică. Înțelept este să trăiești în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
extatică, știutoare și că are un potențial infinit. Nu voi repeta greșeala limitării încercînd să defi nesc sufletul. Las asta la latitudinea fiecăruia. Voi spune doar, ca în Bhagavad-Gita, că întregul univers este pătruns de sufletul divin, toate ființele și neființele, este originea tuturor lucrurilor. Nu există nimic în creație, cu viață sau fără viață, care să nu fie pătruns de sufletul divin, interiorul și exteriorul a tot ce există. Izvorul creației este necreat, iar realitatea fundamentală fapt acreditat încă de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
perna mea o să-i destăinuie dragostea ce i-o port”. Totul se petrece ca și cum somnul, acest interstițiu dintre viață și moarte, ar servi drept spațiu al întâlnirii viilor cu morții. Întâlnire a două memorii, care pune în contact, dincolo de granița neființei, forța trecutului pentru cei vii cu forța trecutului pentru cei plecați dintre ei. Căci locurile memoriei în teatrul no au aceeași valoare pentru oamenii vii ca și pentru cei morți, aceștia continuând să-și amintească. Dacă postura evocatoare se dovedește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]