2,511 matches
-
de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi”, bunicul poetului de la Țigănești, de mai târziu; -hotarnica lui Costache Negrea (Costin) și Manolache Conache din 1771; -o măsurătoare din august 1725, făcută pentru Blăjeri și Torcești, de „Stamate Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
starea de fapt. Iată datele extrase din lucrarea menționată: Iată ce aflăm în legătură cu întinderea acestor sate compulsând și alte surse documentare. Luăm în calcul hotarnica satelor Torceștii și Țigăneii din 1777, făcută prin măsurători la fața locului de către hotarnicii Costin Negrea și Manolache Conachi. Dacă ținem seama că prin ea se urmărea aprecierea valorii în contul unei datorii a proprietarului anterior, Iordache Costache-Venin, față de viitorul proprietar, domnul Grigore III Ghica, putem estima că măsurătorile au fost făcute cu deosebită grijă, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-au bătut; 80 la Gura Racovii, fără 29 ce s-au bătut; 120 tij (tot acolo), fără 33 ce s-au bătut; 86 la Lipovăț, fără 27 ce s-au bătut; 62 la Tărăbuță, fără 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea, urmaș al ramurii Rahilia, devenit acest nume drept bătrân în actele ulterioare și din care decurg toți Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa cu pojâjia ei, adică una căsoaie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele de hotar menționate de hotarnică din 1817
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1837, Catrina reclamase pe vecinul ei la privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat precum Stamate Goe, Juncu, Bulcoiu (derivat poate din Buculeiu), Vițenchie, Ochi Albi, Ionașco Doli. O eventuală descoperire și a altor țădule întocmite în 1817, de hotarnicul Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din ținutul Tecuciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar el reprezintă sigur, ca mulți alții, o valoare inițial locală afirmată în context național, ca și publicistul George Stoian. Buchetul mândriei "provinciale" cu cei reușiți pe podiumul național, include fără îndoială pe Mircea Ciubotaru (cât era la liceu la Negrești, a scos revista Axa), cercetător, monografist și prezență activă la mari manifestații culturale și literare, Mircea Colo șenco, dar mai ales pe Theodor Codreanu, publicist, profesor, critic literar recunoscut, Dumitru V. Marin (singurul vasluian în Dicționarul etnologilor români și în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fotbalistică a „plăieșilor" lui 121 Dorinel Munteanu... Toate acestea exprimate într-un spațiu creștin prin excelență, revitalizat de Episcopia Hușilor (unde tatăl meu a fost seminarist, în anii 20 ai secolului trecut), episcopie care cuprinde 5 protopopiate (Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești și Fălciu). Cu toată sărăcia ț inuturilor ștefaniene, susține autorul (incisiv și bine argumentat), județul și municipiul Vaslui „sunt astăzi și altceva decât locuri unde nu se întâmplă nimic". Inclusiv, adaugă profesorul, un fost deputat de Vaslui este acum președintele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ciudați ! S-o luăm pe-aproape: Colegiul Senat VasluiNegrești: Cine ești Sandor Kalman sau Elena Mocanu ? Colegiul Deputat Vaslui Rural: bravo "iluștrilor" Dan Bordeianu, Răzvan Bărăctaru că au reușit să-și vadă numele pe un buletin de vot ! Colegiul Deputat Negrești: cine-i Radu Moroșanu sau Katalin Farcas? Chiar vreți să știți ? Dacă noi nu știm înseamnă că ăștia și mulți alții ar fi stat mai cu folos pe acasă decât să-l pună pe "bietul" prefect să modifice buletinele de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe teren") și nu-s de găsit 282 în marea majoritate a programului. Publicul nu se uită cât de transparentă e rochia cuiva ci cum este ajutat să și rezolve problemele. Cum se mai strâng reclamațiile, cum le nominalizăm ! La Negrești e cam teroare. Datorii mari la Primărie, venituri mici, ajutoare slabe, funcționarii tremură ! Pentru anumite comune se pot scrie romane... Nu poate fi decât o concluzie: funcția în slujba publicului dă o siguranță pentru ziua de mâine, dar... trebuie să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
hirotonisit episcop vicar; și-a continuat studiile în Germania; a condus și conduce Seminarul de la Huși, devenit important factor de cultură și spiritualitate românească. Seminariștii se întorc anual cu premii județene și naționale. Episcopia are cinci Protopopiate (Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești, Fălciu) care sunt responsabile pentru cele peste 220 de parohii. A luat un mare avânt construcția de biserici, dotarea și informatizarea lor. 1. Valentin Silvestru - Un deceniu teatral - "Tovarășului profesor Dumitru Marin cu străveche simpatie și o strângere de mână
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prețuire" - aprilie 2008 28. Ștefan Boboc - Pungeșteanu - Rădăcinile continuității - "Cu deosebită stimă, marelui sufletist, iubitor de cultură, de frumos și numai de bine făcut, Pr. Dr. MARIN V. DUMITRU" - 07.07.2008 29. Mircea Ciubotaru - Grupul Școlar Industrial <<Nicolae Iorga>> Negrești - Vaslui - "Prietenului vechi (dar nu bătrân !) D. Marin, cu cele mai bune amintiri." - 06.12.2008 30. Gheorghe Brătescu - Jidovul rătăcitor - "Cu multă afecț iune profesională, dlui prof. Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
literar vasluian/Dicționar (2008). BICHINEȚ, Corneliu n. 28 august 1956, Vaslui (Vladia, comuna Dragomirești): studiile gimnaziale și liceale la Bârlad. Absolvent al Facultății de Istorie Filosofie a Universității "Al. I. Cuza" Iași, funcționează ca profesor și director al Liceului Industrial Negrești. În anul 2000 este ales senator de Vaslui, 2004 președinte al Consiliului Județean Vaslui, 2008, vicepreședinte. Publică la Cronica, Luceafărul, Convorbiri literare, Clepsidra, Gazeta de est, Adevărul, Meridianul. Tip. Dincolo de barieră, 1999, Valea Tutovei - Valea plîngerii, 2005, ș.a. BICHINEȚ, Voicu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la Voinești, jud. Vaslui, medic chirurg în Bârlad. A reînnodat firul tradiției publicisticii medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1995), Clipa ca transparență (2006), ș.a. RAVARU, Dan, n.3 aprilie 1941, Bârlad: profesor, folclorist, etnograf, publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Vaslui. Activitate publicistică la Vremea nouă, Luceafărul (București), Datini (București), Comorile noastre, Strict studențesc 370 (Iași), Meridianul, TVV, Radio, Acta Moldaviae Meridionalis, Adevărul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de Vaslui, Meridianul. A fondat și condus publicația Podgoreanul din Vaslui. Printre membrii fondatori ai Cenaclului literar "Ion Iancu Lefter" și ai Cenaclului epigramiștilor vasluieni. Tipărește volume de proze scurte. SPIRIDON, Cassian - Maria, n. 9 aprilie 1950, Negre ști. Liceul Negrești apoi absolvent al Facultății de Mecanică, Iași. Colaborează la Timpul (fondator), Cronica, Evenimentul Zilei, etc. Cărturar și scriitor, eseist, o poezie remarcabilă. Membru al Uniunii Scriitorilor. Tip. numeroase volume, Ucenicia libertății (2003), ș.a., ș.a. îndrumător de importanță aparte. ȘOITU, Laurențiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Parfene (m. 2004) era un excelent animator cultural și comunicator respectat; Elvira 392 Sorohan (tot prof. univ. dr. născută în 1934) a participat la întâlniri și bacalaureate în județ, a îndrumat competent numeroși studenți,; Cassian Maria Spiridon (n. 1950, la Negrești) e o prezență activă și stimulativă și ca șef al Uniunii Scriitorilor; Lucian Vasiliu cel molcom, tare plăcut la vorbă și la vedere (n. 1954, Puiești) e un sufletist de excepție; Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea) e un adevărat model
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fizice cât și În comportament. În medie, orientalii se maturizează mai Încet, sunt mai puțin fertili, din punct de vedere sexual mai puțin activi, mai puțin agresivi și au creiere mai mari și cu un coeficient de inteligență mai mare. Negri se găsesc la celălalt pol. Albii sunt la mijloc, dar mai aproape de orientali decât de negri. Jean Philippe Rushton Profesor de psihologie la Universitatea of Western Ontario Canada, scrie: „In ultimii 20 de ani am studiat diferențele rasiale În mărimea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Xenopoliana", tom X, 2002, nr. 1-4, pp. 136-152. 199 Paul Veyne, Cum se scrie istoria, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1999, p. 117. 200 Numele său era, de fapt, Dumitru Ailincăi. S-a născut în 1908, în comuna Negrești (jud. Neamț). Licențiat în istorie și geografie (1933), a absolvit ulterior Facultatea de Litere și Filosofie din București. Și-a început cariera didactică în școală, apoi a trecut în învățământul superior. În 1972 a devenit profesor doctor în istorie la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]