60,569 matches
-
condusă de și mai vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful Ionel Negru, precum și un cor bărbătesc care a dus faima cântecului românesc peste hotare, condus de mâna sigură a dirijorului Ion Lațcu. O satisfacție deosebită înseamnă să trăiești într-o astfel de ambianță muzical-artistică. Cu „Flacăra” am făcut și câteva turnee prin
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
altele. în colaborare cu Mircea Baba, care cu propuneri, sugestii, inclusiv lectura și interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
din întâlnirile noastre publice: „este vremea să le spunem pe numele lor adevărat, domnule general, tuturor acelora care ne hulesc. Nu mai trebuie doar să facem aluzii indirecte. Ei o fac fără jenă. Ei ne-au pus pe listele lor negre cu numele nostru de botez. Așa că a venit vremea să dăm definitiv cărțile pe față și să le spulberăm cacealmaua”. Alături de alții, la fel de trist înainte plecați, precum Florin Constantiniu, Florin Dobrinescu, Augustin Deac sau Emanoil Emandi, Maestrul Gheorghe Buzatu este
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
să curgă mai liber și mai curat. Putem spune și că peste opera și chiar ființa lui planează un spirit leonin, de pradă, care e cu atât mai puternic cu cât e înhămat la disciplina rigidă a formei, în costum negru... Esența forței lui de a impresiona este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
să curgă mai liber și mai curat. Putem spune și că peste opera și chiar ființa lui planează un spirit leonin, de pradă, care e cu atât mai puternic cu cât e înhămat la disciplina rigidă a formei, în costum negru... Esența forței lui de a impresiona este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
iar eu i-am desfășurat cu mâinile în gol un pR2 peste case; "cum, se îndreptă el, tu stai chiar lângă Dumnezeu!" și dispăru cu acea hârtie ștearsă de timp, prin care viața mea era dusă departe spre munții Pădurea Neagră Serapeum cobor în aceste manuscrise: din coasta fiecărui verb, icoativ alt univers se desprinde, până mă face mie însămi un labirinth caut cu mâinile înfrigurate, prin textul umanității pierdut la ultima sa caligrafiere pentru tot ce vom fi, lua-vom
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
ce minte te-ajunge lângă min' a te prinde? Că eu mi-și am nouă cumnăței, sunt ca niște zmei, și cu el fac zece, pe toți mi-i întrece! - Taci, Voichiță, taci, că eu sunt neica, cel cu barba neagră și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
l aruncă pe fereastră. Muma bătrână îl recunoaște și-n consecință ,ușa-i descuia, în prag că se-ntâlnea și se-mbrățișa și se săruta, stei că se făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se duce cal să priponească, trup să putrezească, vac să văcuiască." Prin păduri, sub stele, vorbeau cucuvele: , Unde s-a văzut și s-a pomenit ducă-și mort pe viu?!" călare pe murgul care-i chiar sicriu
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
în față mușuroaie de cărămizi în spate cîțiva arici pur și simplu în dreapta bucăți de vînt în stînga un soare pufos cum o blană în adîncuri șerpi veninoși de benzi magnetice deasupra Cineva ca și cînd ar fi Nimeni. Exigență Negru-n cerul gurii poemul rău doar cu sine însuși.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu băuturi soporifice în ulcioare de lut, proaspăt scoase din cuptoarele manufacturierilor medievali... Proiectam răpiri senzaționale, în plină zi, chiar de la intrarea blocului tău depistat cu greu, înconjurat degeaba de poliția municipală, însemnat cu o cruciuliță neagră pe harta umedă, boțită a orașului... Calculam ani și ani lovitura...ne evaporam de sub nasul cîinilor lup... ne lăfăiam în luxul mizerabil al colibelor alcătuite în pripă din ramuri de tei și crengi de pin...și crini de-un metru
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
Ion Tudor Iovian frunza neagră m-a privit lung de parcă ar fi trebuit să mor și era în asfințit și o frunză neagră s-a așezat pe frunte pe nepregătite - așa vine da da - zice - știu că ești pe moarte omule dar nu muri până
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
Ion Tudor Iovian frunza neagră m-a privit lung de parcă ar fi trebuit să mor și era în asfințit și o frunză neagră s-a așezat pe frunte pe nepregătite - așa vine da da - zice - știu că ești pe moarte omule dar nu muri până duminică - mai am de făcut niște cumpărături de plătit chiria pe viața asta de aruncat pe fereastră pieile
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
omule - zice - intră în prima bodegă și îmbată-te de urât îmbată-te și de durere bea-ți mințile caută șuvoiul de primăvară care mai întârzie în lume și frunza aceea care a fost albă astă vară azi e mai neagră ca pământul și grea ca el ce vei face tot restul zilelor du-te omule și vorbește cu cei care au plecat dintre cei vii acolo unde omul și frunza și viermele una sunt întreabă-i cum se vinde viața
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
dă de înțeles că pentru noi nu există iertare Snow White din cartierul Cursa de șoareci lângă ușă după cursa de șoareci crapă de atâtea droguri și sex și spaimă Snow White a cartierului nu cade nici o stea din cerul negru nu vine nici un prinț de la barul din colț cu un păhăruț de trăscău doar un câine de sticlă îi linge firișorul de sânge din colțul gurii va intra încet în gunoiul străzii sub gheața indiferentă a unui neon e tot
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
altfel de inscripții în spațiul public, interpretând și comentând ingenios, prin citate, utilitatea unor clădiri și, în general, parodiind cu vervă stilul de viață comunist, Ion Barbu obține efecte neașteptate. El ne oferă o reprezentare sarcastică, de un irezistibil umor negru a ceea ce ne-a fost dat să trăim sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu. Am ales câteva imagini din această superproducție ionbarbiană pentru a le prezenta în avanpremieră (CD-ul încă n-a fost multiplicat și difuzat) cititorilor
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
toartei, și luna, mare și roșie, ca un soare în amurg, alunecă-ncet spre tărâmurile de dincolo ale pământului. Pe șoseaua cenușie, inundată de strălucirile roșii, umbrite argintiu, ale dimineții, trece o căruță, și ea roșie-argintie, cu roți de cauciuc negre, trasă de un cal murg. Potcoavele copitelor lui, lovind asfaltul în ritmul unui trap leneș, parc-ar marca trecerea secundelor din neunde spre neunde. Dacă florile păpădiilor dealului nu și-ar opri cascada lor galbenă în stavila șoselei cenușie, și
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
și țăranul îmbrăcat în negru de pe capra căruței ar pieri copleșiți de floare. Adie vântul în frunzele sensibile ale plopului din dreapta, și urechea câinelui culcat lângă mine în iarba mare și proaspătă, tresare ca de o atingere materială. O muscă neagră, autentică, trece prin fața soarelui, de la stânga la dreapta, apoi de la dreapta la stânga - o fi alta? -, și nu o mai vezi. Zumzetul ei, pe care toată vara îl urmărești cu bătătoarea și cu sprayuri ucigașe, ca să-l curmi, acum ți se
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
imaginație un preambul, plin de eșecuri și de rugăciune erotică, al morții, se rostogolește sub pașii mei ca un arici strîns cu cleștele țîșnește o substanță pe care nu o văd nu vreau să o văd o întind cu palmele negre pe ziduri atunci cînd mă rog din mine ar trebui să iasă, încet și sigur, credința în ceea ce nu este, ca puiul de lebădă cîntătoare cu aripa smulsă, pe țărmul oceanului, dintre scorpioni *** Ceara experienței mele saturate de înțelegerea întunericului
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
și sigur, credința în ceea ce nu este, ca puiul de lebădă cîntătoare cu aripa smulsă, pe țărmul oceanului, dintre scorpioni *** Ceara experienței mele saturate de înțelegerea întunericului s-a înfipt în perete ca un cui de care atîrnă un tablou negru și cel care va veni în preajma mea nu va mai vedea decît tabloul și cel care va veni în preajma tabloului nu va mai auzi decît urletul și apoi voi atinge o carte ce ne va înstrăina pe toți.
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii. Le tai cu un cuțit de bucătărie. Foșnesc inutile ca vaietele penitenților. Cui să le mai dăruiești acum când
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
mila-i dulce Un fulger sufletul ni-l zmulge Ni-l năruie vrea să ni-l culce Ni-l duce-n lacrima de jos Noi să lăsăm prosoape-n aer Drept semn că ne-am spălat pe trup Oh Omul Negru e un fraier Cît eu cu tine mă încaier Lîngă zbîrnîitorul stup Te-am uns cu miere și salivă M-ai mîngîiat cu pielea ta Ne-am tăvălit de o potrivă În dup-amiaza milostivă Pe cea mai fragedă podea
Iubita mea cu dos frumos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12620_a_13945]
-
vorbi de poezia intitulată Singurătate la Eminescu: În odaie, prin unghere / S-a țesut păienjeniș" ce devine Singur la Bacovia, cu același accent pe încăperea pustie și neprimitoare: "Odaia mea mă înspăimîntă, / Aici n-ar sta nici o iubită. / Stau triste negrele tablouri, / Făclia tremură-n oglindă". În alt loc, în proza Tîrziu, același spațiu inospitalier găzduiește un poet abulic: "Singur prin casă fac versuri", în timp ce în noapte "un greier cîntă în tăcere". Atmosfera și chiar elementele care o generează apar și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
lui Eminescu: În van mai caut lumea-mi în obositul creier / Căci răgușit, tomnatec, vrăjește trist un greier". Și, cum dincolo de "scîntei galbene" și de "amurg violet" Bacovia mai are și o grafică de austeritate în alb-negru: Copacii albi, copacii negri", să nu trecem peste intuiția lui Eminescu în aceeași direcție: "Codru-i alb și frunza-i neagră" sau mai cunoscutul desen din "lebedele albe pornind din negre trestii". Nici Blaga nu scapă de fascinația "farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
greier". Și, cum dincolo de "scîntei galbene" și de "amurg violet" Bacovia mai are și o grafică de austeritate în alb-negru: Copacii albi, copacii negri", să nu trecem peste intuiția lui Eminescu în aceeași direcție: "Codru-i alb și frunza-i neagră" sau mai cunoscutul desen din "lebedele albe pornind din negre trestii". Nici Blaga nu scapă de fascinația "farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer) și de bucuria de a glorifica "duhul eresului popular", Blaga este un mare admirator al Scrisorilor. Ele
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
Bacovia mai are și o grafică de austeritate în alb-negru: Copacii albi, copacii negri", să nu trecem peste intuiția lui Eminescu în aceeași direcție: "Codru-i alb și frunza-i neagră" sau mai cunoscutul desen din "lebedele albe pornind din negre trestii". Nici Blaga nu scapă de fascinația "farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer) și de bucuria de a glorifica "duhul eresului popular", Blaga este un mare admirator al Scrisorilor. Ele curg în "ritmuri grele și largi, cum se cuvine pentru
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]