1,518 matches
-
a fost abrogat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Articolul 304 Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; 2. cand hotărârea s-a dat de alti judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; 3. cand hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211484_a_212813]
-
sale ca avocat și, în consecință, Baroul Constanța era îndreptățit să adopte Decizia din data de 8 mai 1991 pentru repararea abuzului comis în anul 1981. Reclamantul a formulat mai multe întrebări către UAR. UAR a răspuns la întrebarea privind nelegalitatea cererii de anulare a Deciziei din 1981, depusă de reclamant în 1991 la Baroul Constanța: a considerat că reclamantul putea formula o astfel de cerere la Barou, însă competența exclusivă de a lua o astfel de decizie aparținea UAR. UAR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
ultra vires în luarea Deciziei din data de 8 mai 1991 și că, în baza art. 130 din Statutul profesiei de avocat (Statutul) emis de UAR în anul 1995, aceasta era competentă să anuleze deciziile barourilor locale pe temei de nelegalitate. Cu privire la faptul că în anul 1991 reclamantul a formulat o cerere la Baroul Constanța, considerându-se îndreptățit să fie repus în drepturi ca avocat de către organul care îi anulase ilegal calitatea de membru al Baroului în anul 1981, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
Constanța în 1991, Curtea Supremă de Justiție a susținut că, având în vedere necompetența organului emitent, anularea ar fi putut fi hotărâtă oricând. În final, Curtea Supremă de Justiție a arătat că anularea înregistrării reclamantului în Baroul Constanța pe temeiul nelegalității nu l-a privat de dreptul de a solicita autorității competente să soluționeze cererea sa de a fi reînscris în Barou. F. Fapte ulterioare depunerii cererii la Curte 40. La data de 30 mai 2001, reclamantul a formulat o cerere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
și de detașare." ... 48. La data de 6 martie 2001, Legea nr. 51/1995 a fost republicată în urma modificării, acordând următoarele competențe Consiliului UAR în noul art. 63 lit. i): "Consiliul uniunii ... are următoarele atribuții: ... i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;". ... 49. Art. 130 din Statutul profesiei de avocat, adoptat de UAR și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 octombrie 1995, prevede: "Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
de UAR și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 octombrie 1995, prevede: "Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului." 50. La data de 12 martie 1997, printr-o hotărâre definitivă (nr. 450), Curtea Supremă de Justiție a statuat, în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
a analiza interpretarea legii naționale de către instanțele naționale, Curtea constată totuși că o astfel de modificare nu ar fi avut sens dacă între anii 1995 și 2001 UAR ar fi avut competența să anuleze decizii ale Baroului pe temei de nelegalitate, în baza prevederilor inițiale ale legii respective. 67. Curtea observă că, deși instanțele au răspuns unora dintre argumentele reclamantului, acestea nu au răspuns argumentelor principale, respectiv că acesta a acționat cu bună-credință, în conformitate cu principiile dreptului administrativ și cu Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
autorităților naționale care determină încetarea folosinței ilegale a proprietății nu reclamă o despăgubire. Acesta a concluzionat că Decizia UAR din data de 27 iunie 1996 nu a fost disproporționată în nici o privință, de vreme ce a reprezentat singura cale de a remedia nelegalitatea deciziei Baroului Constanța de a-l înscrie pe reclamant. 2. Aprecierea Curții 88. Curtea constată că, în prezenta cauză, anularea înscrierii reclamantului în Baroul Constanța a avut drept consecință pierderea acelei părți din clientela sa care era interesată de capacitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 . Curtea consideră că o astfel de modificare nu ar fi avut sens dacă, în conformitate cu prevederile inițiale ale legii respective, UAR ar fi avut competența legală de a anula decizii ale Baroului pentru nelegalitate, între anii 1995 și 2001. 92. Curtea reiterează că atribuția sa de a verifica respectarea dreptului intern este limitată. Interpretarea și aplicarea dreptului intern revin, în principal, autorităților naționale (a se vedea Tre Traktorer AB împotriva Suediei, citată mai sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
naționale, Curtea remarcă faptul că acestea s-au pronunțat exclusiv asupra legalității Deciziei UAR din 27 iunie 1996 în baza doctrinei ultra vires, iar Curtea Supremă de Justiție a arătat că anularea înscrierii reclamantului în Baroul Constanța pe temei de nelegalitate nu l-a privat de dreptul de a solicita autorității competente să soluționeze cererea sa de reînscriere în Barou, fără să remarce că reclamantul solicitase deja UAR clarificarea și soluționarea situației sale fără nici un rezultat. 96. Curtea reiterează că trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
aparatul central al ministerului, la solicitarea Guvernului, în cauze având ca obiect solicitări de anulare sau modificare a unor hotărâri ale Guvernului în cuprinsul cărora sunt prevăzute obligații în sarcina ministerului ori în cauzele în care se invocă excepții de nelegalitate cu privire la acestea. 7. Formulează propuneri și observații la proiectele de acte normative care reglementează activitatea specifică direcției. 8. Formulează, în condițiile legii, răspunsuri la petițiile repartizate spre soluționare având ca obiect activitatea direcției. 9. Avizează proiectele de hotărâri ale Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276163_a_277492]
-
alin. (2), se comunică debitorului și creditorilor și se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi". Aceasta poate fi atacată de debitor doar pe motive de nelegalitate. ... (4) La data rămânerii definitive a deciziei de desesizare a comisiei de insolvență încetează și mandatul administratorului procedurii. ... Articolul 34 Suspendare de drept (1) De la data aprobării planului de rambursare se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278094_a_279423]
-
pot fi atacate de către autoritatea contractanta și/sau de către orice persoană vătămată, în sensul art. 255 alin. (2), cu plângere la instanța judecătorească prevăzută la art. 283 alin. (1), în termen de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie. ... ------------- Alin. (1) al art. 281 a fost modificat de pct. 66 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 77 din 27 noiembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 10 decembrie 2012. (2) Plângerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252848_a_254177]
-
procedură penală prevede, limitativ, cazurile în care se poate face contestație la executare. Contestația la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Ca atare, prin dispozițiile art. 461 din Codul de procedură penală nu se instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile deopotrivă tuturor subiectelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199452_a_200781]
-
se poate face contestație la executare. Contestația la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Ca atare, prin dispozițiile art. 461 din Codul de procedură penală nu se instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile deopotrivă tuturor subiectelor de drept care se încadrează în situația prevăzută de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199452_a_200781]
-
Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, excepție ridicată de Bogdan Brotea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ, potrivit căruia folosirea de către reclamant a autovehiculului al cărui proprietar este a fost condiționată de plată taxei pe poluare, reglementată prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247251_a_248580]
-
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatului Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece ordinele emise de autoritățile administrației publice nu pot fi supuse controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, eventuala nelegalitate a acestora fiind de competența instanțelor judecătorești. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247251_a_248580]
-
Prin urmare, ordinele emise de miniștri în aplicarea actelor normative sau dispozițiile din cuprinsul acestora nu pot face obiectul excepțiilor de constituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial și nu pot fi supuse controlului de constituționalitate. Cenzurarea eventualei nelegalități a actelor emise de autoritățile administrației publice revine instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247251_a_248580]
-
fi invocată independent de existența unei vătămări a drepturilor părților sau ale subiecților procesuali principali. Se susține că textul criticat limitează în timp posibilitatea de a invoca nerespectarea unor dispoziții legale imperative, chiar și în situația în care viciul de nelegalitate este unul esențial, așa cum este și în prezenta cauză, în care nelegalitatea invocată s-a datorat unor împrejurări necunoscute în etapa procesuală a camerei preliminare. 5. Se apreciază că sunt neconstituționale interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 342 din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
subiecților procesuali principali. Se susține că textul criticat limitează în timp posibilitatea de a invoca nerespectarea unor dispoziții legale imperative, chiar și în situația în care viciul de nelegalitate este unul esențial, așa cum este și în prezenta cauză, în care nelegalitatea invocată s-a datorat unor împrejurări necunoscute în etapa procesuală a camerei preliminare. 5. Se apreciază că sunt neconstituționale interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală în coroborare cu prevederile art. 282 din același cod, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
s-a datorat unor împrejurări necunoscute în etapa procesuală a camerei preliminare. 5. Se apreciază că sunt neconstituționale interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală în coroborare cu prevederile art. 282 din același cod, conform cărora nelegalitatea administrării probelor poate fi invocată doar în etapa camerei preliminare, iar viciul de nelegalitate al administrării probelor reprezintă o simplă nulitate relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări, neputând fi invocată de instanța de judecată din oficiu sau chiar de către ceilalți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
apreciază că sunt neconstituționale interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală în coroborare cu prevederile art. 282 din același cod, conform cărora nelegalitatea administrării probelor poate fi invocată doar în etapa camerei preliminare, iar viciul de nelegalitate al administrării probelor reprezintă o simplă nulitate relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări, neputând fi invocată de instanța de judecată din oficiu sau chiar de către ceilalți subiecți procesuali, atunci când prevalează principiile legalității aflării adevărului și caracterului injust și echitabil al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
mijloc de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii. 16. Astfel, Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
probatoriu al fotografierii. 16. Astfel, Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ... b) indicarea hotărârii care se atacă; ... c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ... d) semnătură. ... La cererea de recurs se va atașa dovadă achitării taxei de timbru, conform legii. ------------ Art. 302^1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]