1,017 matches
-
adresată Atotputernicului ceresc. Mă trezesc șoptind „Tatăl nostru care ne ești În ceruri...” Dar, Doamne! Și noi suntem acum În cerurile mărginașe care deschid calea spre Împărăția ta!!! Sentimentul ne copleșește, simțim o căldură benefică prin tot corpul, gândurile zboară spre nemărginirea văzduhului, sus, tot mai sus, spre lumina pură a veșniciei..., spre mirifica Nirvăna Închipuită de Buddha Săkya-muni. În curând, În mica „insulă zburătoare” se lasă liniștea binecuvântată. Peste câteva ceasuri, cu ochii Încă cârpiți de somn, privesc pe geamul aeronavei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Descoperiți minunile lumii, p. 263. 325 pământul, ce păreau imense urdii de fantome uriașe ce urcau, În rânduri strânse pe Înalte trepte de haos, spre asaltul cel mai deasupra al tăriilor cerești.... Un tunet răzleț, răsări din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fundurile cele mai de jos, ale adâncului... mai jos spre fund, mai spre adâncuri, ca și pe o stavilă a nesfârșitului, ochiul se reazimă pe albastru răsturnat al bolților cerești... Aceiași nori răzleți și albi, același soare strălucitor Însuflețea lumea nemărginirilor de jos, ca și lumea nemărginirilor de sus... TRADIȚIONAL ȘI MODERNISM Din Kuala Lumpur se poate ajunge ușor cu mașina la Kuala Selangor, printre localități rustice, plaje de vis, plantații de ceai, palmieri de ulei, zonă de coastă, cu istoricul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
adâncului... mai jos spre fund, mai spre adâncuri, ca și pe o stavilă a nesfârșitului, ochiul se reazimă pe albastru răsturnat al bolților cerești... Aceiași nori răzleți și albi, același soare strălucitor Însuflețea lumea nemărginirilor de jos, ca și lumea nemărginirilor de sus... TRADIȚIONAL ȘI MODERNISM Din Kuala Lumpur se poate ajunge ușor cu mașina la Kuala Selangor, printre localități rustice, plaje de vis, plantații de ceai, palmieri de ulei, zonă de coastă, cu istoricul turn Melawati Hill, de unde se poate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Întinderea orizontului Îmi schimbă șirul ideilor și Îmi insuflă o mulțumire nespusă. Atunci Îmi pare că mă prefac Într-o nouă ființă, că toate puterile-mi sufletești se măresc și că mă aflu În adevăratul element al naturii mele. Nemărginirile cerului și ale mării, Între care mă găsesc, dau aripi Închipuirii mele și o Îndeamnă să se rătăcească În spațiile lor. Atunci ca o pasăre voioasă, ea se Înalță În seninul cerului, zboară peste hotarele orizontului, se cufundă În noianul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că natura nu mai putea fi oprită din furia ei muribundă... După mai bine de o oră, treptat urletele vijeliei Începură să-și scoboare glasul, și zbuciumul apei tălăzuite se mai potoli; un tunet răzleț, Încerca să mai răscolească clocotitor nemărginirile Întunecoase, dar iute Îți strânse neputincios, În tăcerea nopții adânci, duruitul depărtat!... Artileria cerească scoborâse treptele văzduhului spre lumea cealaltă... cineva trase parcă În lături perdeaua neguroasă a norilor, și, În Întunericul cel mai deasupra al cerurilor, o poartă de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noastră, a tuturor lucrurilor neînsuflețite și Însuflețite, Grădina lui Dumnezeu pentru plante, animale, și pentru creația supremă a Forței Absolute, OMUL!!! Vom avea puterea de judecată, chiar și 674 În al doisprezecelea ceas, să păstrăm acest glob terestru, infim În nemărginirea Marelui Infinit, dar care pentru noi oamenii, reprezintă căminul nostru milenar, cu bunele și relele destinului, ca Între carapacele unei scoici, care miraculos transformă banalul bob de nisip În diamantina perlă! Totul de acum ar putea deveni Nimic, prin nesăbuința
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
el poate găsi într-asta un exemplu pentru că orice evoluție, chiar și cea a gîndirii, se desfășoară sporadic. El simpatizează orice năzuință fundamentală și cinstită de a afirma un punct de vedere general, începînd încă de la stăruința asupra măreției și nemărginirii acestei obligații. Contradicția respectivă condiționează, cum am spus, o latură esențială a sentimentului său total. Am încercat cîndva să descriu, potrivit experienței mele individuale, o formă a acestui sentiment total. Întrucît nu pot oferi o descriere mai bună, iar cea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit: „Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
vadă dacă adoratul ei Lucien îi seamănă: Pentru întâia și cea din urmă oară din viața mea, am putut compara fosta mea meserie de femeie de stradă cu viața ce ți-o dă dragostea, să suprapun tandrețea, care tinde spre nemărginire, scârbei de datorie care ar vrea să te nimicească... Trebuia să ajung la un asemenea dezgust ca să găsesc moartea încântătoare... Plăcuța asta de fildeș (un portret al lui) mă consola când îmi lipseai, o privesc, topită de dragoste, scriindu-ți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se afirmă că unii zei (Sinxe "Sin", Assurxe "Assur" etc.) s-au autogenerat, autocreat, sau că Nergalxe "Nergal" „nu a ieșit din pântecele vreunei femei”. Dar aceste fraze nu par a fi decât simple sublinieri ale transcendenței divine. b) Absența nemărginirii Zeii, luați fiecare În parte, nu sunt dotați nici cu nemărginire. Aceștia, după cum s-a menționat deja (subcapitolul 3.4a), Își Împart puterea divină, care este considerată nemărginită, dar care nu aparține unei singure divinități. Zeii sunt asemenea multor monarhi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au autogenerat, autocreat, sau că Nergalxe "Nergal" „nu a ieșit din pântecele vreunei femei”. Dar aceste fraze nu par a fi decât simple sublinieri ale transcendenței divine. b) Absența nemărginirii Zeii, luați fiecare În parte, nu sunt dotați nici cu nemărginire. Aceștia, după cum s-a menționat deja (subcapitolul 3.4a), Își Împart puterea divină, care este considerată nemărginită, dar care nu aparține unei singure divinități. Zeii sunt asemenea multor monarhi pământeni, care se condiționează reciproc și se tem unii de alții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
distrait ") " égaré/au labyrinthe de mes pensées " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38) ; " drumul meu îl ține soarta-n palme " (" le sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans șes mains/Leș lignes de mon chemin " ; " nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte " (" l'infini m'a embrassé sur le front ") " Tandis que l'infini/ Dépose sur mon front/Le miel de son baiser " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 121.) 863 Lucian Blaga, Vreau să joc! (Je veux danser!), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 34. (Texte source : " Pământule, dă-mi aripi :/săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea [...]/aprins în valuri de lumină ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de părul auriu, care pare să traseze o a doua ramă a tabloului, perlele accentuează caracterul decorativ, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe tine, / Și guraliv și de nimic,/ Te-ai potrivi cu mine...". Portretul lui Cătălin este și el proiectat În stilul vorbirii populare, În antiteză cu portretul Luceafărului, pentru care motivele și simbolurile romantice erau desprinse din mit, abstracte, exprimând nemărginirea, infinitul, eternitatea. Așadar, Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asfințitul învăț ritmuri încă nedecantate ascult pașii Aproapelui atât de îndepărtatului meu P.S.: uneori blândețea zilei mă face să țip Caligrafie de iarnă înainte de vreme neliniștea e coaptă ce mult mi-am dorit să fiu o fiică a Nordului în nemărginirea lui neatinsă când ninge albastru pe poduri rostite în somn când sloiuri deschid o silabă de argint jertfindu-se timpului aș scrie o carte cerneala ei albă pieirii m-ar smulge Punct Mă văd uneori în deșert numai nisip numai
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]