90,077 matches
-
precedentă. ... – necesitatea internărilor pentru infectii respiratorii - NU/DA (de câte ori). ... – necesitatea internărilor pentru alte motive - NU/DA (de câte ori ... ... ... ... ... VII. Criterii pentru întreruperea tratamentului VII.A . Generale: Pacientul prezintă efecte adverse severe asociate cu administrarea risdiplam. Lipsa complianței la tratament prin nerespectarea regimului de administrare, intarzierea cu mai mult de 30 zile la programarile de evaluare din centrele acreditate de management al patologiei AMS, cu excepția unor situații care pot fi documentate. Pacientul sau reprezentantul său legal (în cazul minorilor) nu mai
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257016]
-
de vizita precedentă. necesitatea internărilor pentru infectii respiratorii - NU/DA (de câte ori). necesitatea internărilor pentru alte motive - NU/DA (de câte ori Criterii pentru întreruperea tratamentului Generale: Pacientul prezintă efecte adverse severe asociate cu administrarea risdiplam. Lipsa complianței la tratament prin nerespectarea regimului de administrare, intarzierea cu mai mult de 30 zile la programarile de evaluare din centrele acreditate de management al patologiei AMS, cu excepția unor situații care pot fi documentate. Pacientul sau reprezentantul său legal (în cazul minorilor) nu mai
ANEXĂ din 30 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257017]
-
fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private. “ ; ... – Art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal: „(2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. “ ... ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 15 noiembrie 2018, paragraful 15). ... 15. Modalitatea agravată a acestei infracțiuni - reglementată de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal - constă în uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Potrivit prevederilor art. 192 alin. (2) fraza a doua din Codul penal, atunci când încălcarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
art. 178 din Codul penal din 1969. În modalitatea agravată reglementată de prevederile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal, uciderea din culpă este caracterizată prin cauza care a condus la atitudinea vinovată a autorului faptei, și anume nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Existența acestei forme agravate a infracțiunii de ucidere din culpă necesită îndeplinirea următoarelor cerințe cumulative: autorul faptei să fie un profesionist
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
meseriaș (mecanic, instalator, zidar, tâmplar etc.) sau să efectueze o anumită activitate (conducător de vehicul, vânător etc.); pentru exercițiul respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea respectivei activități să existe dispoziții legale sau măsuri de prevedere; fapta să fie urmarea nerespectării acelor dispoziții legale sau măsuri de prevedere. Dispozițiile de lege criticate se referă la caracterul activității în legătură cu care este săvârșită fapta, iar nu la îndeletnicirea ca atare a făptuitorului. Astfel, profesionistul sau meseriașul care nu săvârșește fapta în
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal nu permite o enumerare exhaustivă a măsurilor de prevedere - pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități - a căror nerespectare este susceptibilă să provoace moartea unei persoane, interpretarea fiind realizată de către organele judiciare. Principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, impune legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a fi aplicate
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
în bune condiții a serviciilor de agrement contra cost în cadrul bazelor sportive din incinta Complexului Sportiv Dinamo București, unde au loc astfel de activități; ... o) analizează contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discriminare de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați și recomandă soluții în vederea respectării acestui principiu, conform legii. ... Secţiunea a 4-a Compartimentul asistență psihologică Articolul 29 Compartimentul asistență psihologică îndeplinește atribuțiile pe linia consilierii psihologice a personalului Clubului, astfel
REGULAMENT din 25 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257941]
-
după caz, denumirea și sediul debitorului; ... 4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită; ... 5. termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia; ... 6. semnătura și ștampila organului de executare. ... Dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și execută de bunăvoie obligația, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită. ... – Art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865: Dacă
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
2. (13) Radierea unui lector din registrul prevăzut la alin. (12) se dispune de către ASPAAS și poate avea loc în următoarele situații: a) la solicitarea acestuia; ... b) în cazul unor sancțiuni pentru încălcarea legislației în domeniul auditului financiar; ... c) nerespectarea obligațiilor privind asigurarea calității activității de formare, dovedite conform art. 10. ... Capitolul III Recunoașterea formării profesionale continue Articolul 8 Recunoașterea formării profesionale continue ASPAAS poate recunoaște FPCS în următoarele situații: a) FPCS este organizată de CAFR, în baza unui protocol
ORDIN nr. 356 din 19 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258584]
-
semnătură electronică calificată, conform anexei nr. 1. (2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de documente justificative care să ateste îndeplinirea cerințelor de FPCS în anul precedent, pentru cursurile recunoscute de ASPAAS conform prevederilor art. 8. (3) Nerespectarea cerințelor privind formarea profesională continuă, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 162/2017, cu modificările ulterioare, constituie abatere administrativă și se sancționează conform prevederilor art. 40 alin. (4) din aceeași lege. (4) În cazul în care
ORDIN nr. 356 din 19 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258584]
-
formarea profesională continuă, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 162/2017, cu modificările ulterioare, constituie abatere administrativă și se sancționează conform prevederilor art. 40 alin. (4) din aceeași lege. (4) În cazul în care se constată nerespectarea prezentelor norme, personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS întocmește un raport care se înaintează Comisiei de disciplină, cu aprobarea președintelui ASPAAS. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 12 Dispoziții finale În situații excepționale care duc la imposibilitatea organizării cursurilor de FPCS într-
ORDIN nr. 356 din 19 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258584]
-
în anul 2015, indemnizațiile „se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2015“. De asemenea, se susține că, în mod abuziv, neconstituțional și contradictoriu cu conținutul acestei norme de drept special, prin manopere dolosive și diversiune juridică, cu nerespectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 24/2000, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurări sociale față de
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
și vechimea în muncă ale acestuia, în condițiile legii. ... 10. După articolul 5 se introduce un nou articol, art. 5^1, cu următorul cuprins: Articolul 5^1 (1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei nerespectarea de către angajator, în calitate de persoană juridică, a prevederilor art. 4^1 alin. (1) și ale art. 4^2 alin. (1). (2) Încetarea de către angajator a raporturilor de muncă sau de serviciu în perioada în care lucrătorul se află în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 117 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258699]
-
a efectivității principiului legalității procesului penal. ... 14. Așa cum a reținut Curtea prin deciziile anterior menționate, motivele de recurs în casație se limitează la cele reglementate în cuprinsul dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume: nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; încetarea în mod greșit a procesului
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
în mod greșit a procesului penal; lipsa constatării sau constatarea greșită a grațierii pedepsei aplicate inculpatului și aplicarea de pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Cu excepția primului caz de casare - necompetența instanței -, care se referă la nerespectarea unor norme de procedură, celelalte motive de recurs au în vedere încălcări ale legii penale. În temeiul prevederilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, persoanele care pot formula cerere de recurs în casație sunt: procurorul, inculpatul, partea
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
statuat că legiuitorul poate institui oricând derogări de la cadrul normativ în vigoare, în virtutea principiului de drept conform căruia specialia generalibus derogant, însă actul normativ derogatoriu nu trebuie să lipsească de eficiență dispozițiile constituționale, ceea ce ar echivala cu nerespectarea cerințelor de calitate a legii. ... 50. Or, prin legea criticată, transferul din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei a unor bunuri care în prezent fac parte din categoria bunurilor indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
alin. (5) și ale art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 55. În consecință, Curtea constată că, în contextul unei reglementări imprecise a înseși măsurii juridice dispuse cu privire la bunurile vizate, mecanismul derogatoriu instituit de prevederile de lege criticate, prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă, este de natură să contravină art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind exigențele de calitate a legii, să afecteze regimul juridic privind proprietatea publică a statului, stabilit prin art. 136 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. ... 36. Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea reține că, în prezenta cauză
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de anulare a Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.703 din 21 aprilie 2021 privind luarea măsurilor prevăzute la art. 170 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a soluționării unor sesizări referitoare la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului în cadrul tezei de doctorat. Prin acest ordin a fost retras titlul de doctor în domeniul științe militare și informații, atribuit doamnei Coman (Jîjîie) N. Corina Michaela
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare și Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.229/2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat și art. 69 din codul antereferit prevăd că ministrul are obligația de a lua o asemenea măsură. Se consideră că lipsa
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
arbitrarului, lasă loc aplicării discreționare, generează incoerență și confuzie privind limitele puterilor conferite și atribuțiile autorităților implicate în procedura retragerii titlului de „doctor“, pe baza unor pretinse aspecte de nelegalitate la emiterea acestuia. Lipsa de rigoare a sintagmei „în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională“ rezultă din faptul că aceste cazuri nu sunt identificate sau definite, în sine și temporal. Se ridică problema încălcării principiului neretroactivității legii civile și a legalității procedurii folosite. Aplicarea unor norme care instituie
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
de evaluare a respectării standardelor de calitate sau de etică profesională trebuia să fie reglementată prin lege și în măsura în care Ministerul Educației are facultatea, iar nu obligația, de a lua măsura retragerii titlului de „doctor“ atunci când constată nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională. Totodată, făcându-se referire la Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 52, se arată că textul criticat încalcă principiul stabilității raporturilor juridice sub aspectul lipsei de claritate a condițiilor
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
este circumstanțiată sever de criterii de oportunitate, fapt care ar putea conduce la aplicarea discreționară a legii. ... 13. Se mai subliniază că textul criticat este neconstituțional în măsura în care retragerea titlului de „doctor“ are caracter sancționator și este consecința nerespectării procedurilor sau a standardelor de calitate sau de etică profesională. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, care au următorul cuprins: (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]