2,310 matches
-
care nu au un al doilea cromozom X. Absența cromatinei sexuale la copiii cu tulburări de creștere și morfotip feminin sugestiv pentru sindromul Turner confirmă supoziția diagnostică . Testul Barr este încă folosit, dar este dificil și, de multe ori, relativ nespecific, ținând cont de incidența crescută a mozaicismelor care au cromatina sexuală pozitivă într-un anumit procentaj celular. De aceea, se preferă utilizarea kariotipului pentru diagnosticul genetic de sindrom Turner . Deși axa somatotropă a fetelor cu sindrom Turner are o funcționalitate
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
imunitar este o condiție sine-qua-non a existenței și perpetuării sistemelor biologice. Reacțiile de apărare ale organismului, realizate prin intrarea în acțiune a sistemului imunitar, presupun sinteza și producerea unor componente ale sale, reprezentate de factori umorali - anticorpii (imunoglobulinele), complement - factori nespecifici, substanțe cu efect bactericid din umori etc., precum și de factori celulari, reprezentați de fagocite și imunocite prezente printre elementele figurate ale sângelui sau printre componentele tisulare din diferite organe. În anumite componente ale sistemului imunitar are loc o densificare celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anumite componente ale sistemului imunitar are loc o densificare celulară care poate atinge nivelul constituirii unor organe precum splina, timusul, amigdalele, ganglionii limfatici etc. denumite organe limfoide. În organizarea sistemului imunitar, organismul animalelor superioare dispune de o componentă de rezistență nespecifică și neadaptativă, înnăscută, care este înscrisă în programul său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific și adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea aspect al dualității constă în prezența organelor limfoide centrale sau primare și a organelor limfoide periferice sau secundare. Tot astfel, modularea activității limfocitelor se poate realiza fie în sens stimulator, fie în sens
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
5-10 ori mai mici decât la organismele convenționale. Evoluția a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente funcțional, care neutralizează, sechestrează, omoară sau îndepărtează agenții infecțioși, pentru organismele vertebrate. La vertebrate, reacțiile de apărare sunt rezultatul acțiunii unor factori umorali nespecifici (complement, substanțe bactericide) și specifici (anticorpi) și a unor populații de celule specializate, cu acțiune nespecifică (fagocite) sau specifică (limfocite). În concepția modernă, din punct de vedere structural, sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca un organ difuz, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eficiente funcțional, care neutralizează, sechestrează, omoară sau îndepărtează agenții infecțioși, pentru organismele vertebrate. La vertebrate, reacțiile de apărare sunt rezultatul acțiunii unor factori umorali nespecifici (complement, substanțe bactericide) și specifici (anticorpi) și a unor populații de celule specializate, cu acțiune nespecifică (fagocite) sau specifică (limfocite). În concepția modernă, din punct de vedere structural, sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca un organ difuz, dar de sine stătător, alcătuit dintr-un număr foarte mare de celule și molecule, reunite într-o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunitar este considerat un adevărat sistem informațional sau „creier mobil” legat de apărarea organismului față de agresori externi și interni. Din punct de vedere structural și funcțional, sistemul de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferențiază o subpopulație de celule, care au fost denumite LAK (lymphokine activated killers). In vitro, prin adăugarea IL-2 și a antigenului tumoral, limfocitele T devin citotoxice față de celulele tumorale omoloage. 1.2.3. SISTEME CELULARE CU ROL ÎN REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adăugarea IL-2 și a antigenului tumoral, limfocitele T devin citotoxice față de celulele tumorale omoloage. 1.2.3. SISTEME CELULARE CU ROL ÎN REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ROL ÎN REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai evidente;- metabolismul oxidativ al glucozei este mult mai activ;- conținutul enzimatic lizosomal este crescut și secreția de proteaze este amplificată;- crește rata procesului de endocitoză;- crește activitatea antibacteriană și antitumorală;- crește sinteza de monokine: IL-1 și TNF. Activarea este nespecifică, ceea ce explică faptul că macrofagul activat de componente antigenice ale celulelor de M tuberculosis este mult mai eficient în activitatea de clearance a oricăror celule nonself, bacteriene, fungice sau tumorale. Principala monokină mediatoare a acțiunii locale sau sistemice a macrofagului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în celulele mamiferelor, poate să sugereze în mod asemănător un rol pentru prelucrarea nespecifică a capetelor codificatoare, înainte de reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă clivajul. Sunt puține date despre acest aspect. După cum s-a descris, un set de rupturi dublu-catenare la TCRδ este realizat doar ca perechi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
semnal-secvență codificatoare este esențială, fiind singura la care recunoașterea secvenței este obligatorie. Reunirea capetelor semnalului poate fi specifică mașinăriei V(D)J, dar ea poate fi asigurată de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general, există o argumentație solidă că etapele specifice rearanjării cu specificitate de situs de tip V(D)J sunt bazate pe mecanismul recunoașterii semnalului și tăierii inițiale la nivelul graniței dintre secvența codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se vor asocia doar la secvențe de nucleotide care sunt perfect complementare, nu însă și la acelea care prezintă nepotriviri, oricât de mici ar fi acestea. Modificarea condițiilor de realizare a reacției de reasociere poate să conducă la o primare nespecifică în cursul reacțiilor de sinteză din cadrul amplificării prin PCR și al secvențierii ADN, precum și la hibridizarea nespecifică a probelor (Gao și colab., 1990; Molkentin și colab., 1991; Allen și colab, 1994). Specificitatea poate fi însă monitorizată prin utilizarea unui ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care prezintă nepotriviri, oricât de mici ar fi acestea. Modificarea condițiilor de realizare a reacției de reasociere poate să conducă la o primare nespecifică în cursul reacțiilor de sinteză din cadrul amplificării prin PCR și al secvențierii ADN, precum și la hibridizarea nespecifică a probelor (Gao și colab., 1990; Molkentin și colab., 1991; Allen și colab, 1994). Specificitatea poate fi însă monitorizată prin utilizarea unui ADN de referință care poartă alele HLA bine definite. Un aspect deosebit de important în realizarea tipajului HLA bazat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Pe de altă parte, asociat noțiunii de "statut", rolul "determină schemele de acțiune atașate realizării unei poziții sociale efective", diferențiindu-se, astfel, "roluri instituționalizate" (poziționare profesională a unei persoane: medic, profesor etc.), "roluri semi-instituționalizate" ("percepute de participanții la interacțiune ca nespecifice respectivelor persoane": mediator, animator, confident, bufon), respectiv "roluri ocazionale, nespecifice, create pe parcursul derulării unui schimb" (Gurlui, 2008, p. 57). Sunt, așadar, importante și "datum-urile" dintr-o situație de comunicare și relaționare interpersonală (în care "intrăm" asumându-ne un anumit rol
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
schemele de acțiune atașate realizării unei poziții sociale efective", diferențiindu-se, astfel, "roluri instituționalizate" (poziționare profesională a unei persoane: medic, profesor etc.), "roluri semi-instituționalizate" ("percepute de participanții la interacțiune ca nespecifice respectivelor persoane": mediator, animator, confident, bufon), respectiv "roluri ocazionale, nespecifice, create pe parcursul derulării unui schimb" (Gurlui, 2008, p. 57). Sunt, așadar, importante și "datum-urile" dintr-o situație de comunicare și relaționare interpersonală (în care "intrăm" asumându-ne un anumit rol), dar și comportamentele adaptative, raportate la context; de exemplu, poți
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de boală, cînd pacientul poate deveni contagios (Core Curiculum on Tub). Pentru a se apăra în fața bacililor tuberculoși, organismul gazdă va pune în funcțiune o serie de mecanisme de apărare. Într-o primă etapă, bacilii vor avea de înfruntat apărarea nespecifică a organismului, constituită din bariere menite să oprească și alte microorganisme. Aceasta se realizează cu ajutorul: * modului de ramificare dicotomic al bronșiilor, ceea ce creează devieri ale fluxului aerian și, astfel, particulele de dimensiuni mari nu mai pot înainta în interiorul căilor aeriene
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
față de acesta depinde de cantitatea de microorganisme introdusă în organism și de capacitatea de apărare a gazdei. Atunci cînd în organism a pătruns o mică cantitate de germeni, reacția inițială este ca în cazul oricărui corp străin o reacție inflamatorie nespecifică, cu apariția de infiltrate inflamatorii cu monocite, limfocite și polimorfonucleare. În funcție de structura țesutului infectat, va avea loc o reacție exsudativă (în plămîn, organ cu structură aerată) sau proliferativă (în ganglioni limfatici, ficat etc.). În această etapă de început a infecției
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
infiltrate inflamatorii cu monocite, limfocite și polimorfonucleare. În funcție de structura țesutului infectat, va avea loc o reacție exsudativă (în plămîn, organ cu structură aerată) sau proliferativă (în ganglioni limfatici, ficat etc.). În această etapă de început a infecției tuberculoase, leziunile sînt nespecifice. Ele ar putea fi datorate oricărui factor de agresiune, nu numai bacilului Koch. Contactul cu cantități mai mari de germeni tuberculoși determină însă reacții de apărare specifice intense. Pe lîngă hiperemia importantă și exsudația plasmatică are loc și o puternică
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mare parte idiopatice sau de cauze imune). Vom trata succint diagnosticul diferențial al adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
tuberculoasă, infectarea cu M. tuberculosis mai poate produce: tuberculoza bronșică (leziuni endobronșice, care complică evoluția unei adenopatii traheobronșice), pneumonie tuberculoasă, tuberculoză diseminată sau pleurezie tuberculoasă. Cea mai gravă manifestare apare, uneori, la nou-născuți, la care pe fondul unor simptome generale, nespecifice, se poate dezvolta meningita tuberculoasă. Conform unui raport al OMS, publicat în "Child Health" (aprilie-iunie 1996), aproximativ 500 de copii mor zilnic, pe glob, datorită acestui flagel. Prin urmare, se impune un control mai bun al tuberculozei, sub raportul unui
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
detaliem, pe scurt, particularitățile fiecăreia. a) Hipereactivitatea bronșică reprezintă o anomalie funcțională responsabilă de producerea bronhoconstricției, ca răspuns la acțiunea unor stimuli ce nu produc nici un efect la persoane sănătoase. Bronhoconstricția este reversibilă și se datorează unei hipersensibilități la stimuli nespecifici (exemple: acetilcolina, histamina, frigul, exercițiul fizic) sau specifici (alergeni demonstrați a produce hiperreactivitate). Care sînt practic, mecanismele prin care se declanșează hiperreactivitatea bronșică ? 1) Anomalii ale epiteliului mucoasei bronșice atunci cînd se produc, permit o pătrundere mai ușoară a factorilor
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Atanasie Cafriță, Alexandru Ioan Bucur, Vasile Cândea. Cercetările respective întreprinse cu colaboratorii săi, medici militari, în etapa 1960-1980, investighează în ultimă instanță, procesele fiziopatologice fundamentale din care starea de șoc își decupează modelele sale. Șocul este gândit ca o stare nespecifică de dezechilibru, corespunzând unor stări clinice foarte severe, cu impunerea unei terapeutici de mare incisivitate. Sinteza acestor cercetări, prezentate (cum am mai menționat) în lucrarea monografică „Șocul” marchează un însemnat eveniment în literatura medicală românească. De altfel, lucrarea a fost
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]