1,484 matches
-
nici măcar acea ultimă verigă dintre despot și supușii săi, formată din mite și daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica mitei se dezvăluie în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puținele posibilități empirice de a regla și, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani și vasali, dintre cuceritori și cuceriți. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relației dintre seniori și servii acestora, a devenit și fundamentul relațiilor dintre cei aflați sub ocupație, astfel încât, foarte curând, un observator
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în afară de ficat și inimă, nu mai aveam nici ce, nici cui să dau. În afară de mine.) Sunt singurul pentru care nu am făcut nimic. Furnicături. Raluca Al-Haddad Trecerea-petrecerea 11.25, rezonabil, hai că mă descurc, derulăm ciorapi, fixăm portjartier - check, scuipăm, netezim - check, acum pantofii, exemplari, minunați. Check. Check. Doamne, cine-o fi inventat torturile astea dezumanizante, o conspirație împotriva femeii, și cine m-o fi făcut să cred că mă pot mișca o noapte întreagă pe niște cuie de unșpe centimetri
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe o parte, cu fața spre el, dar fără să-l privească. „Mai e un lucru care se poate face“, i-a spus, cu timiditate. „Ce lucru?“ L-a privit numai o clipă, apoi se uita la propria mână care netezea pe genunchi fusta ce nu trebuia netezită. Apoi s-a ridicat la fel de brusc și s-a dus spre fereastră, privind un timp în stradă, de parcă uitase și nu-și dădea seama că a început o frază pe care n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
În mare viteză spre oglinda din vestiarul de jos. CÎnd cauciucul din față atinse oglinda murdară, Jim se răsti la imaginea lui plină de Însuflețire. Războiul Îi adusese măcar această mică recompensă. Bucuros, Jim Închise În urma lui ușa din față, netezi sulul de hîrtie japonez și o porni spre gemenii Raymond care locuiau În apropriere pe Columbia Road. I se părea că toate străzile din Shanghai erau niște camere Într-o casă uriașă. Trecu În viteză pe lîngă un pluton de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
băț modelele cauciucurilor. De cîte ori ar trebui oare să se Învîrtească fiecare cauciuc ca să se tocească de tot, pînă la pînză? Problema, una dintr-o mulțime, care Îl preocupa tot timpul, era de fapt destul de ușor de rezolvat. Jim netezi praful alb și Începu să socotească. Se bucură cînd prima fracție se reduse, apoi observă că era singur În lumina soarelui, Între camion și terasamentul căii ferate. Îngrijiți de obositul doctor Ransome, prizonierii se Îngrămădeau În micul petic de umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de soare strălucind prin spațiile dintre scînduri. Tranșeele se strecurau printre movilele funerare ca un labirint fără capăt. Dincolo de răspîntie, un pod de lemn trecea peste un canal. Stîlpii lui albi, din care ploile spălaseră orice urmă de rășină, erau netezi ca piatra ponce. Șoferul Împături harta și Își făcu vînt cu Învelitoarea de pînză, nevoind să-și riște roțile pe scîndurile vechi. Doamna Hug și perechea de englezi ședeau În partea din spate a camionului, umbrele lor Întinzîndu-se peste rîndurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
stare să facă așa ceva, prizonierii excavaseră parțial mormintele Înguste. Dar efortul de a mai da Încă o dată cu hîrlețul era acum prea mult pentru văduvele misionare. Morții erau Îngropați deasupra, pămîntul scos fiind adunat În jurul lor. Ploile abundente din lunile musonice netezeau mormanele, conturînd siluetele trupurilor de sub ele, de parcă micul cimitir de lîngă aeroportul militar voia cu tot dinadinsul să-i reînvie pe cîțiva dintre milioanele de morți din timpul războiului. Ici-colo, un braț sau un picior ieșeau din morminte, membrele adormiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
priciul lui, Îi părea lui Jim chiar mai proaspăt și mai bine decît domnul Sekura și, În mai multe privințe, anii de la Lunghua fuseseră o Încercare mai ușoară pentru Basie decît pentru comandantul japonez. MÎinile și obrajii Îi erau Încă netezi și fini, deși avînd o paloare de femeie bolnavă. Învîrtindu-se În cămăruța lui, de parcă s-ar fi aflat la bordul vaporului Aurora, privea lagărul de la Lunghua tot așa cum privise lumea de dincolo de el, un șir de cabine ce trebuiau pregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cîrpe, un vas de cositor, un săculeț plin de orez și un ziar chinezesc, toate posesiunile lumești ale hamalului analfabet. Acesta stătea Între boabele de orez răspîndite pe jos și Începu să cînte mai tare, ridicîndu-și fața spre cer. Jim netezi paginile revistei Reader’s Digest, Întrebîndu-se dacă să citească un articol despre Winston Churchill. Ar fi dorit să plece, dar În jurul lui deținuții stăteau nemișcați și urmăreau terenul de adunare. Japonezii se Întoarseră spre hamal. Ridicîndu-și bețele, Îi dădură cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
instalase comandantul unității de jandarmerie, șefii de blocuri vorbeau cu un sergent japonez. Doctorul Ransome, cu fața trasă, cu pălăria de hamal În mînă, cu umerii lăsați și cămașă de bumbac, stătea lîngă ei. Doamna Pearce intră În casa paznicilor, netezindu-și părul și fața, dînd deja ordine unui soldat În japoneza ei repezită. Prizonierii din fruntea mulțimii se Întoarseră alergînd spre terenul de adunare, strigînd către ceilalți. — Un singur bagaj! Toată lumea aici, peste o oră! — Plecăm la Nantao! — Toată lumea afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dreptul ușii, la gîndul că vederea atîtor batoane de ciocolată l-ar putea zăpăci pe băiat. Nu o păstra, băiete. Mănîncă aici cutia de Spam. Dar Jim se uita la revistele Îngrămădite pe podea, la picioarele sale. Voia să le netezească și să le păstreze pentru următorul război. — Domnule Tulloch, ar trebui să mă Întorc la Shanghai acum. — La Shanghai? Acolo nu e nimic altceva decît șase milioane de hamali care mor de foame. Ți-ar tăia prepuțul Înainte să poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
înțeleaptă măsură ar fi semnarea imediată a tratatului. Napoleon nu glumește. Mai devreme sau mai târziu va ataca Rusia. Prin semnarea tratatului, însă, îi vei tăia elanul și vei înlătura astfel pericolul unui război distrugător cu Franța. Acvila și-a netezit părul cărunt, plimbându-și încet palma de la creștet spre frunte de câteva ori la rând. A ― Hm! Mai e până acolo. Am timp suficient să calc Constantinopolul și apoi să-l aștept liniștit pe acel distrugător de lume care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în sfârșit, o ținea în mână. Recunoscuse pecetea lui Nicolae cu armele Văcăreștilor. Fusese ruptă, apoi lipită la loc cu cocă. Vigilenții lui paznici își băgaseră deja nasul. Amână, însă, plăcerea lecturii. Deocamdată îi era de ajuns că vedea scrisoarea. Netezi hârtia cu palmele. Examină scrisul, cerneala. Aspiră prelung, cu ochii închiși, acel vag parfum. Acasă. Mireasma odăilor în care se născuse, crescuse și visase de nenumărate ori că va fi poet, un poet asemenea Luminăției Sale... sau ceva mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Piscul l-am ajuns cu puțin înainte de răsăritul soarelui. Când m-am oprit pe vârful cel mai înalt al munților, la dreapta mea se făcea ziuă. Aerul și cerul aveau o transparență opalină. Din fund, de după lanțul munților șerpuitori, se netezea de-a lungul zării, brâul de lumini cu roșu, ultramarinul și portocaliul - violete și pure. La spatele meu, deși nu răsărise încă soarele, se putea distinge câmpia Bavariei ca un covor negru, imens, în vreme ce la stânga era încă o noapte, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să se obișnuiască cu femeile, indiferent dacă dinții vreuneia din ele, vor sta albi și neclintiți, fără să ia parte la actul amoros. Căci numai după actul acesta, va găsi liniștea infinită. În sfârșit, când femeia din mansardă își va netezi cu palma, mătasea rochiei mototolită în poală, să coboare singur și dacă-i va fi cu putință să scrie o carte despre viață. Poate atunci îl voi putea citi. Atacurile lui de quasi-impotent mă supără peste măsură. Fură și minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe cap! Mai bine moartea decât dezonoarea sau boala. — Bine, fie ș-așa, spuse bătrânul oftând. Vino și ia căruciorul ăsta de-aici. — Crezi că accept să mă las văzut pe stradă cu hodoroaga aia de cărucior? întrebă furios Ignatius, netezindu-și pe trup halatul de vânzător. Dă-mi-l pe celălalt, care strălucește și are bandă albă pe anvelope. — Bine, bine, spuse țâfnos bătrânul. Scoase capacul unui mic rezervor de pe cărucior și începu să transfere încet în el cu furculița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mână agitată flutură În dreptul ochiului umflat și se forță să-și pună un zâmbet pe față. — Sunt bine, spuse, cu vocea ușor iritată. N-am fost nicicând mai bine. Dumneavoastră ce mai faceți? — V-a lovit cineva, doamnă Henderson? Își netezi bluza uniformei de asistentă și răspunse că nu. Se lovise de o ușă. Fusese un accident. Asta era tot. Logan o trată cu una dintre tăcerile patentate de inspectorul Insch. Încetișor, zâmbetul fals Îi alunecă de pe față, lăsând În loc paloarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
înțelege, orașul în care trăiește și care i-a devenit cea de a doua baștină. De unde și sursa principală de ispirație. Numai că pasiunea lui Vasile Ilucă 5 6 pentru Iași, în mod deosebit, pentru Istorie, în general, i-a netezit calea și către alte surse, acestea prefăcându-se în adevărate comori documentare. Aș numi, bazându-mă fie și pe declarația... pe proprie răspundere a autorului, cele zece (până în prezent) volume de “Documente privitoare la istoria orașului Iași”, publicate de profesorul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe înălțimi, El a plecat cetatea îngîmfată; a doborît-o la pămînt, și a aruncat-o în țărînă. 6. Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiți. 7. Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8. De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9. Sufletul meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înlăuntrul meu. Căci, cînd se împlinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
țări este hotărîtă. 23. Plecați-vă urechea, și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte, și ascultați cuvîntul meu! 24. Cel ce ară pentru semănătură, ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pămîntul? 25. Oare după ce a netezit fața pămîntului, nu aruncă el măzăriche și seamănă chimen? Nu pune el grîul în rînduri, orzul într-un loc deosebit, și alacul pe margini? 26. Dumnezeul lui l-a învățat să facă așa, El i-a dat aceste învățături. 27
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
2. "Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați-i că robia lui s-a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3. Un glas strigă: "Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4. Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, și strîmtorile în vîlcele! 5. Atunci se va descoperi slava Domnului, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care-l ține de mînă ca să doboare neamurile înaintea lui, și să dezlege brîul împăraților, să-i deschidă porțile, ca să nu se mai închidă: 2. "Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma ușile de aramă, și voi rupe zăvoarele de fier. 3. Îți voi da vistierii ascunse, bogății îngropate, ca să știi că Eu sunt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel. 4. Din dragoste pentru robul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pentru lucrarea mîinilor Mele? 12. Eu am făcut pămîntul, și am făcut pe om pe el; Eu cu mîinile Mele am întins cerurile, și am așezat toată oștirea lor. 13. Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăși cetatea, și va da drumul prinșilor Mei de război, fără preț de răscumpărare și fără daruri", zice Domnul oștirilor. 14. "Așa vorbește Domnul: "Cîștigurile Egiptului și negoțul Etiopiei și ale Sabeenilor, oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
i-o spusese Ioan, cuviosul păstor, În primul său vis sau poate În prima sa trezie, că trecerea fusese lărgită, sau cel puțin așa i se părea lui acum, Încît putea vedea de după umerii purtătorilor săi că stînca grotei fusese netezită, caninii fățuiți la vîrfuri, lustruiți, strălucitori, de un alb cristalin ca sarea, pe alocuri cu grunji ruginii. Oare și ăsta fusese tot vis? Ologii care Începură să se miște printre picioarele lor, să fojgăiască precum viermii, le sărutau picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Tu nu ești, nici eu nu sunt, deși eu sunt În mai mare măsură decât tine. Cine e pișicher? Ce te face să fii pișicher? Amory căzu pe gânduri. — Ei, ei, presupun că indiciul clar este când un tip Își netezește părul pe spate cu apă. — Așa cum face Carstairs? — Întocmai. El e pișicher. Au cheltuit două nopți căutând definiția exactă. Pișicherul era un băiat chipeș, sau unul În orice caz curățel. Avea minte, adică o inteligență orientată social, și se folosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]