1,127 matches
-
Cannes !), fie că încearcă în mod voluntar să ne inducă în eroare, punând flou acolo unde ar trebui să fie șarf ! Scuzați-mă, am poate o naivitate de novice în această chestiune sau, într-adevăr, un simț hiperdezvoltat și probabil nevrotic al ordinii , dar nu cred că mai trebuie adăugată confuzie la lumea și așa prea confuză în care trăim... Nu cred că trebuie pactizat cu cei care provoacă sau întrețin această confuzie ! Nu pot să mă pun în pielea altora
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Woody Allen a încercat să-și dramatizeze riguros convingerea că universul e amoral și neguvernat de nici o divinitate, după nici un fel de plan. Martin Landau juca rolul unui respectabil oftalmolog care apela la fratele său interlop ca să-și elimine amanta nevrotică atunci cînd aceasta ajungea să-i pericliteze armonia familială. Oftalmologul era cuprins apoi de remușcări. Deși înainte de crimă se considerase ateu, acum simțea că violase rînduiala universului. Ajungea la un pas de autodenunț. După care își revenea. După cum i se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe care o va iubi tot restul vieții, dar realizatorii trec peste aspectele transgresive, perverse ale începutului lor de idilă cu un tact care de fapt e lașitate. în Rusia, eroul are o aventură cu o femeie (Tilda Swinton) experimentată, nevrotică și măritată cu un spion pe scurt, periculoasă pentru un adolescent ca el , dar totul se termină perfect aseptic, cu un bilețel de adio și numai gînduri bune de ambele părți. Tatăl care l-a abandonat reapare și-i lasă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
menite să amplifice potențialul patologic al angoasei lui Leiba. Încă odată, resorturile intime ale nevrozei se declan- șează, pentru că din dialogul celor doi tineri studenți unul în filozofie și altul în medicină, studenți care comentează detașat cazul de omor, subiectul nevrotic decupează deta- liul care amplifică oroarea. „Dar amănuntele ! (s.n.) Dacă nu s-ar fi găsit prădată, s-ar fi crezut că a fost o cruntă răzbunare, sau fapta nebuniei religioase. În anecdotele despre sectarii iluminați, se povestesc câteodată executări de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afirme fără urmă de ironie că s-a convertit și că se duce să-l anunțe pe Rabin că nu mai este evreu, ci creștin. Să ne întoarcem la imaginea pe care o proiectează Leiba într-o stare de tensiune nevrotică maximă : „În creierul care ardea, imaginea sfredelului lua niște dimensii ne-mai-închipuite. Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit, și borta devenea tot mai mare și mai mare, așa de mare în sfârșit, încât în cadrul ei rotund, monstrul putea s-apară
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Nae, nu este nicidecum teroarea, angoasa sau compasiunea, ci jubilația. Trăirismul lui Nae este în deplin acord cu o catastrofă delectabilă. Apropierea sfârșitului constituie rațiunea unei plenare trăiri. Abnormul este aici rezultatul unei excitații jubila- torii, la antipodul celei nevrotice a lui Leiba Zibal. „Simț enorm și văz monstruos” devine un modus vivendi pe care discursul jurnalistic și cel al lui Nae îl împărtășesc odată intrate în rezonanță. Această jubilație în negativ nu are nimic din nihilismul rusesc al unor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de fantezie. Ideea generează un joc periculos al imaginației scăpate de sub control, putând trece în zona patologicului, în fixația maniacală. Idee fixă, fandacsie, ipohondrie. Există un crescendo în această simptomatologie de uz domestic, ideea, „un nimic”, a provocat vertiginoasa rostogolire nevrotică către un final apoteozat în aceeași termeni ai nulei hipertrofiate, „și nimica mișcă.” „Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee ; a intrat la o idee ? Fandacsia gata ; ei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm avem tumultul afectiv, agitația nebună, reacțiile emoționale exo- gene ale acestuia determinate de pierderea unui potențial câștig fabulos. Este Lefter Popescu un nevrotic ? Fiecare dintre reacțiile sale stă sub semnul lui „simț enorm și văz monstruos”, gesticulația sa este aiuritoare, oricum violentă, iar agitația maximă. Posibilitatea unui câștig imens, a loviturii norocoase care să schimbe radical traseul destinal al funcționarului creează în acesta
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care realizează deodată tabloul vast al timpului său. Avem, desigur, o expresie caricată a acestei sublimități, prin același efect de dezechilibrare a raporturilor constitutive. Această viziune a unui dezastru delectabil care a făcut obiectul decadentismului nu repre- zintă decât derivarea nevrotică sau exacerbarea unui fapt anecdotic, al unui fapt divers, pierderea celor două bilete de loterie câștigătoare, tradus ulterior prin partea crudă a anecdotei : viceversa. Ce urmează după acest moment apogetic ? Ceea ce lipsește imprecației magistrale, anatemei cutremurătoare pe care micul funcționar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mieros nu este doar o construcție ironică. Lefter invocă excelența unei sensibilități aristocra- tice la confiniile cu nevroza, iar pe de altă parte, mimează stilul aulic în măsură să retrocedeze semnatarului dis- tincția care i se cuvine și delicatețea aproape nevrotică care rezonează cu aristocratismul său. Modestia este tru- cată, vestmânt de camuflaj pentru un orgoliu princiar sub care se ascunde resentimentul. Acest mesaj transmite o stare de surescitare, calmul instalat este consecutiv unui tensiuni nervoase foarte mari, iar Caragiale face
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Celelalte capitole ale părții a III-a, care sunt tratate cu același discernământ, mi se par a suscita mai puține discuții, dată fiind evidența opiniilor autorilor. Ei combat, de exemplu, teza eronată după care artiștii ar fi niște inadaptați eventual nevrotici, la care creația este un proces, compensatoriu ; "tratarea" lor psihanalitică nu i-ar vindeca, ci i-ar transforma în niște filistini sau niște burghezi oarecare, "ajustarea" lor socială însemnând distrugerea elanului creator. Interesante sunt și tipologiile lui Jung și ale
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
durerea cronică musculară (sindromul miofascial) sunt „tremendously difficult conditions to endure” (condiții foarte dificile de Îndurat) [59]. Bolnavii cu astfel de durere se simt adesea neînțeleși, ignorați sau considerați ca având o problemă pur psihologică. Sunt clasificați adesea ca fiind nevrotici, dependenți de medicamente sau dornici de a fi compătimiți. Situația poate fi frustrantă, În egală măsură, și pentru clinician. Cu toate că doresc să fie de ajutor, există puține alternative pentru tratamentul medicamentos : antalgice, miorelaxante și antidepresive, care fac pacientul mai puțin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
să se lase de fumat pot compensa prin poftă de mâncare exagerată. Dacă unele dintre trebuințele primare (nevoia de apartenență socială, de dragoste, de stimă) nu sunt satisfăcute pot declanșa anomalii ale altor trebuințe primare. De exemplu, persoane cu bulimie nevrotică (poftă de mâncare exagerată), deși își satisfac nevoia de hrană, continuă să mănânce; s-a observat că acest comportament însoțește de multe ori carențele afective, prin supraalimentare subiectul compensându-și nevoia de dragoste. La polul opus, anorexia mentală (lipsa poftei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tocmai din cauza sentimentelor de inferioritate. Ele nu au depășit acest sentiment care a declanșat căutarea (inconștientă) a superiorității. Toți tiranii, toți autocrații, persoanele dominatoare, agresive intră în această categorie. Nevoia de a domina și de a fi superior este întotdeauna nevrotică. Un nevropat din cauza sentimentelor de inferioritate se va învârti mereu în jurul următoarelor puncte: nevoia de a domina, de putere, de forță, de superioritate, de admirație. Aceste nevoi provin din sentimentele de neputință și de slăbiciune. Prin urmare, nevropatul va face
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
transcendent, de la decăderea Occidentului la declinul potenței masculine. Spiritul puternic și cel ineficient sunt Într-atât Înlănțuite, Încât nu este totdeauna ușor a le separa. Peste toate și mai strălucit decât orice - limba. Inteligența, mișcarea vertiginoasă a gândului, ardența frecvent nevrotică a dorinței, obsesia izbăvirii și transcendenței concurează În a atinge o vitalitate, tensiune, abundență unice În literatură.” * La Întrebările mele „românești” În interviul din 1999 Bellow a dat răspunsuri mai curând stânjenite, evazive. Nu Îi convenea subiectul, am simțit imediat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de reechilibrare și reparare. Preparatul apilarnilprop, se exprimă suplimentar sub efectul antiinflamator și de regenerare epitelială cu precădere la nivelul mucoasei digestive. (Raport: Clinica Medicala 1, Spitalul C.F.R. 2). produsele Apilarnil și Apilarnilprop sunt eficiente în afecțiunile psihiatrice de tip nevrotic, în astenia psihică, în astenia sexuală, în perturbații metabolice, ambele preparate reprezentând un important adjuvant medical în clinicile psihiatrice (Raport Policlinica Universitară „Titan”, București). 44 Institutul de Stat al Controlului Medicamentului și Cercetării Farmaceutice din București a elaborat Norma tehnică
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
franceză la postmodernitate, venită tîrziu, ce-i drept, dar articulat formulată. Discursul francez despre literatură este unul despre Occidentul contemporan, este unul despre noi. Iar literatura franceză ilustrată În acest volum stă mereu În orizontul acestei modernități Înțelese ca ambivalență - nevrotică - Între tentația excesivă pentru nou (excesivă pentru că neasumată mereu) și regresia dureroasă, delicioasă În același timp Înspre vremurile În care modernitatea era o fantasmă neîntinată de istorie. Primii sînt minimaliștii, descendenții soft ai Noilor Romancieri, cei care au reușit să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tot mai puțin este cea gîndită și realizată În paradigma scrisului. Scrisul blochează, ascunde, nu stăpînește ceea ce livrează. Punctul În care scrisul s-a dovedit a fi cel mai vulnerabil și care Îl fac astăzi tot mai rar și mai nevrotic este autenticitatea. Scrisul vine din rațiunea impersonală, el dezvăluie o ordine, e materie anorganică, este rezultatul gîndirii. Vorbirea, În schimb, este a cărnii, a trupului, abia ea este o prezență fizică absolută. Trăind sub zodia prezenței, constatăm că showul de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prea mult și, se știe, modernitatea este caracterizată, spun francezii, de exces. Este prea mult deci, da, este vorba tocmai despre discursul francez despre modernitate. Literatura, ca unul dintre elementele ei, nu e, În această carte altfel foarte frumoasă, abisală, nevrotică, dominată de demonul teoriei și stăpînită de mania paradoxului, aflată mai presus de orice sub imperiul Rupturii, decît o idee despre literatură, ea Însăși formulată În urma unei priviri „absolutizante”. Cred că ar trebui să nu absolutizăm noi, cei care nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
anti-utopiilor anterioare. O lume, În sfîrșit, a exilului, dar livrată acum nu istoriei, oricît de suprarealist percepută, ci propriei libertăți de a-și afla sensul. Lumina Înflorește pe aceeași scriitură distorsionată, În același univers dizarmonic, corodat și decupat cu gesturi nevrotice, care proiectează un viitor apocaliptic. Escatologic o dată În plus, Volodine convertește aceste “scurte piese muzicale”, după cum el Însuși le numește metaforic, În niște fugi agonice, “muzică” ce ne amintește ritmurile macabre, de data aceasta În sens propriu, ale piesei formației
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare, tendințe de acțiuneă nu sunt acceptate de superego, fiind blocate la limita conștiinței, unde se mențin în tensiune, creând anxietate și descărcându-se pe căi laterale, „surogat”, fapt ce conduce la simptome nevrotice. Concepția psihanalizei cu privire la omul individual e deosebit de complexă și nu poate fi rezumată în câteva rânduri. Dintre dificultățile de înțelegere fac parte și limbajul special în care sunt comentate psihismul și problemele sale, multiplele simboluri și mituri ce sunt evocate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și au fost, la rândul lor, subîmpărțiți, fiecare, în alte șase fațete de către Costa și McCrae, care au elaborat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reciprocă și interdependență cu variabilele sanguine - ar putea oferi repere predictive pentru tulburările psihopatologice. Jaspers (1896Ă a adus o contribuție decisivă în diferențierea dintre personalitățile normale și cele patologice. Ultimele includeau și tulburări de adaptare, dar și sindroame de serie nevrotică, fiind subîmpărțite în două categorii. Prima integrează personalități cu trăsături patologice care reprezintă variantele extreme ale atributelor personalității normale, iar cea de-a doua cuprinde acele structuri personopatice care se dezvoltă progresiv, dar dizarmonic sub influența unor elemente biografice șocante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopați cu grave manifestări antisociale au arătat în cazul a 65% dintre ei unde lente theta în zonele temporale, unde specifice copiilor, și nu vârstei adulte. Personalitățile psihopatice descrise de Henderson reprezintă terenul pe care pot apărea și evolua tulburările nevrotice și psihozele. Freud (1925Ă, părintele inițial al psihanalizei, consideră acțiunile antisociale ca pe niște modalități de recâștigare a echilibrului psihic și a stimei de sine, corespunzător atributului lor generic de interzis. Aichorn (1925Ă abordează și fundalul biografic al delincvenților și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nevrozele, este perceput ca ego-sinton. Faptul îl face, în opinia lui Reich, rezistent la intervențiile psihoterapeutice. În aceeași măsură el este și o sursă mereu reconfirmată de dependență și insecuritate în relațiile interpersonale (Horney 1939; Fromm 1942Ă. Ca urmare, caracterul nevrotic devine - în opinia autorului amintit - un element predictiv pentru personalitatea psihopatică, în cazul căreia ostilitatea nu este un atribut al vieții interioare, ci este orientată spre lumea din jur. De altfel, Alexander (1935Ă a elaborat și o ierarhie a entităților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]