1,775 matches
-
John D., Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2 Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998. Da Costa, Newton, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Daba, Dumitru, Dialectica naturii și gândirea teoretică modernă, Editura Facla, Timișoara, 1981. Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade. Definitio Sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998. Dancy, Jonathan; Sosa, Ernest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1971, cap. 6. 795 Alexandru Surdu, op. cit., p. 4. 796 Se pare că acest studiu a fost tradus abia în 1971 în limba engleză, în The review of Metaphysics, XXIV, sub titlul "On the principle on contradiction in Aristotle" (Cf. Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 142). 797 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. IV, Editura Tehnică, București, 1998, p. 197. 798 Fr. Paulhan, La logique de la contradiction, Paris, Felix Alcan
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
așa cum ar susține logica clasică (drept o consecință a regulii ex falso)" (Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în op. cit. p. 494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809 Ibidem. 810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809 Ibidem. 810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 31. 811 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., pp. 491-498. 812 După Gilles Gaston Granger, există trei sensuri ale consistenței, departajate de către A. Church în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propozițională nu poate fi o teoremă. Teoreticienii paraconsistenței susțin că sistemele de logică paraconsistentă sunt inconsistente în sensul 1), dar consistente în sensul 2), care exprimă, în fond, proprietatea non-trivialității (Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, p. 140). 813 Ibidem. 814 Newton da Costa, Logici clasice și neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, p. 238. 815 Ibidem, p. 244. 816 Ibidem, p. 246. 817 Ibidem, p. 255. 818 Ibidem, p. 254. 819 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și distincția dintre lumea sublunară și lumea celestă pe o asemenea schemă explicativă 85. Rousseau va face din "starea naturală" un concept cu valoare explicativă în filosofia morală și filosofia culturii. Dar ideea o regăsim și în filosofia naturală. Chiar Newton folosește modelul stării naturale atunci când discută despre mișcarea uniformă a corpurilor în absența interferenței cu alte forțe. Corpurile își păstrează starea naturală, adică mișcarea uniformă, atâta timp cât nu sunt perturbate de alte forțe. Și ideea de mecanism cosmic armonios sau a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din urmă se bucură de bunăstare găsim deja la Kant. În "Ideea unei istorii universale cu un scop universal", Kant este preocupat de formularea unor principii care să permită explicarea istoriei după modelul științelor naturii, așa cum au făcut Kepler și Newton, istoria fiind înțeleasă asemenea unui proces natural la care participă ființe înzestrate cu anumite capacități naturale ce le permit să acționeze rațional în conformitate cu un anumit scop. Dar realizarea scopului bunăstării la scară istorică presupune luarea în considerare a dimensiunii inter-generaționale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Europa calului-putere și Europa calului de tracțiune. O prăpastie accentuată și mai mult de mișcarea de idei din Europa Luminilor. Capitolul 14 CONTRASTELE DIN EUROPA LUMINILOR (1715-1789) ■ Spiritul științific se impune definitiv în Europa, în secolul al XVIII-lea, odată cu Newton și înlocuiește cercetarea legilor cu aceea a cauzelor principale și a efectelor finale. Se realizează progrese considerabile care dau încredere în posibilitățile nelimitate ale rațiunii umane. ■ Aplicată la societate, religie și politică, această concepție se manifestă în mișcarea filosofică a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XVII-lea, sub impulsul cartezianismului și a metodei sale, spiritul științific s-a eliberat definitiv de concepțiile medievale care încă îl mai obstrucționau, de-abia în secolul al XVIII-lea s-au realizat progrese hotărîtoare. Progrese simbolizate de Isaac Newton care publică la Londra, în 1687, Principiile matematice ale filozofiei naturii (Philosophiae natu-ralis principia mathematica). În această operă majoră, el notează rezultatele cercetărilor sale matematice, fizice și astronomice. Reluînd toate descoperirile din știința mecanică încă de la Galilei, generalizînd legile lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
își încheie lucrarea formulînd legea gravității universale, explicație coerentă și sintetică a funcționării sistemului solar ca un ansamblu de mișcări vizibile pe suprafața pămîntului. Aceste rezultate vor determina progresele astronomiei timp de mai mult de un secol. Dar importanța lui Newton constă mai ales în metoda sa. Depășind o etapă decisivă față de evidența și deducția carteziană, el renunță definitiv la explicarea cauzelor fenomenelor (care duce la o cercetare metafizică) și nu se preocupă decît de legea care stă la baza fenomenelor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mod spectaculos, separînd definitiv analiza de geometrie. Lagrange publică lucrarea sa, Mecanica analitică (1788), Monge formulează baza teoretică a geometriei descriptive, în timp ce de Alembert expune în Tratatul de dinamică (1743), legile staticii și dinamicii fluidelor. Aceste progrese și ipotezele lui Newton permit o dezvoltare deosebită a astronomiei. Matematicienii și astronomii se străduiesc să confirme ideile lui Newton. În 1759, Clairaut reușește să stabilească prin calcule data întoarcerii cometei Halley, observată în 1682. Expedițiile franceze la poli permit să se demonstreze faptul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
baza teoretică a geometriei descriptive, în timp ce de Alembert expune în Tratatul de dinamică (1743), legile staticii și dinamicii fluidelor. Aceste progrese și ipotezele lui Newton permit o dezvoltare deosebită a astronomiei. Matematicienii și astronomii se străduiesc să confirme ideile lui Newton. În 1759, Clairaut reușește să stabilească prin calcule data întoarcerii cometei Halley, observată în 1682. Expedițiile franceze la poli permit să se demonstreze faptul că planeta noastră este turtită la cele două extremități. Numeroasele observatoare înlesnesc descoperirea planetei Uranus, studierea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
213, 238 Mauriziu de Nassau 225 Medici 48 Melanchton 143 Mihail Romanov 232 Mihail VIII Paleologul 54 Michelangelo 123,136 Molière 246 Montesquieu 302, 305 Moreau 353 Morus 147 Murat 366, 385 Murillo 181 Münzer 142 Napoleon 7 Ney 385 Newton 301 North 273 Otto III 154 Ottokar II de Bavaria 58 Pascal 186 Paul al III-lea 149 Petrarca 31, 38, 52 Pius II 52, 177 Pius V 194 PiusVII 383 Petru I (Petru cel Mare) 247, 261, 320 Pitt
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i cu diplom? Ne-a marcat, desigur, ceea ce s-a �nt�mplat n Estul Europei �nainte ?i dup? Stalin, �r?zboiul rece�, cursa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vechi În Iașiă e un distih de o rară splendoare și forță!), Ochi tragic și Peisaj pentru Alină (mi-au plăcut foarte mult), Revoltă microscoapelor, Sensul celest, Elegie, A ieși de sub timp, Am trecut peacasă, Murise Alexandru Ț, Binomul lui Newton, Codrii. Mi-au plăcut ce deosebire poeziile cu elemente sau aluzii autobiografice și asta nu pentru că mă regăsesc În ele În măsura În care copilăria sau adolescență evocate ne-au fost comune, ci pentru că sunt pur si simplu frumoase. În această ordine de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cele 17-18 poezii comentate mai sus de Dada, doar 3 le vom regăsi În volumul care avea să apară de abia În 1992: „Inscripție pe un ceas pervers”, „Braconierii” și „Revoltă microscoapelor”. Majoritatea - „Romantică”, „Ieșirea de sub timp”, „Elegie”, „Binomul lui Newton”, „Murise Alexandru Ț.”, „Peisaj pentru Alină”, „Sensul celest”, „Aventuri cu filozofi”, „Codrii”, „Romanticii mei gâscani” - Îmbunătățite fie și cu un vers-două, cu un cuvant numai, vor fi Incorporate Într-un alt volum care va fi dăruit publicului, după alți ani
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
duce de râpă. Îngăduiți-mi să reproduc din memorie un pasaj extraordinar din niște pagini pe care le-am citit mai demult: "La sfârșitul unui banchet acasă la pictorul englez Haydon, poetul Keats și-a ridicat paharul toastând: "Rușine lui Newton!". Cei de față au rămas uluiți, cerând o explicație. Keats le răspunde: Pentru că el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți au acceptat și au băut pentru "rușinea lui Newton". Ce ziceți? Zic și vă întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a ridicat paharul toastând: "Rușine lui Newton!". Cei de față au rămas uluiți, cerând o explicație. Keats le răspunde: Pentru că el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți au acceptat și au băut pentru "rușinea lui Newton". Ce ziceți? Zic și vă întreb în același timp dacă poezia poate fi distrusă de cunoaștere? Știința secolului lui Newton era marea obsesie și toate celelalte intraseră într-un con de umbră. Pe de o parte un cult, pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți au acceptat și au băut pentru "rușinea lui Newton". Ce ziceți? Zic și vă întreb în același timp dacă poezia poate fi distrusă de cunoaștere? Știința secolului lui Newton era marea obsesie și toate celelalte intraseră într-un con de umbră. Pe de o parte un cult, pe de alta disprețul, inclusiv pentru literatură, de aici năduful lui Keats. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Totuși, întrebarea rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
146 MUSIL, Robert, 233 MYLLER, Al., 50, 152 N NAIDENOV, Em., 106 NEAMȚU, Eugenia, 254 NECHITA, Vasile, 153 NECULCE, Ion, 64, 76, 81 NEGRU, Radu, 112 NEGRUZZI, Const., 55, 68, 71 NEGRUZZI, Iacob, 58 NENADIC, Milan, 106 NERUDA, Pablo, 244 NEWTON, Isaac, 41 NIETZSCHE, Fr., 45, 94, 233 NIKOLOVA, S., 106 NOICA, Constantin, 10, 61, 62, 68, 69, 234 O ODOBLEJA, Ștefan, 108 OLAHUS, Nicolaus, 181 ONOFREI, R., 10 OPAIȚ, Arcadie, 105 OPREA, Al., 56, 62 OPREA, N. I., 258 OPREA, Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
știința către o noua teorie a gravitației. Înțelegerea gravitației are o importanță esențială în astronomie și cosmologie deoarece gravitația este forța care guvernează interacțiunile și mișcările corpurilor cerești. Teoria gravitației a lui Einstein era una mai generală decât teoria lui Newton, ea putând fi aplicată atât în spațiul cu gravitație mai scăzută de pe Pământ, cât și în apropierea stelelor unde gravitația este intensă. Însă această teorie, pentru a fi acceptată, trebuie validată. Astfel, teoria lui Einstein a reușit să explice anomalia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
vârsta de 94 de ani; Saadi, cel mai mare scriitor al perșilor a scris până la 107 ani; S-ar mai putea aminti: Moltke, Galilei, Verdi, Lamark, La Fontaine, Notara, Buffon, Lamartine, Hugo, Tolstoi, Pasteur, Marie S. Curie, Koch, Parhon, Bellini, Newton, Kant, Freud, Perugino, Hobbes, Spencer etc. și lista lor ar putea continua și înainte, și înapoi în timp. Istoria a dovedit că bătrânețea a fost creatoare și rămâne, în timp ce tinerețea este apanajul temerarului și cutezanței. Prin acțiune și nu prin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la curtea noastră regală; Iulia Hașdeu, întruparea unei inteligențe sclipitoare; Veronica Micle, temperament aprins, dar cu duioase scăpărări ale sufletului împletite în poezie... Erau prezente și teme referitoare la plantele medicinale dar și la cele carnivore. Comemorarea unor Gheorghe Țițeica, Newton, Blaise Pascal a fost prilej de încrustare în literă de tipar a biografiilor acestora. Având vie în conștiință teritoriile Daciei lui Buerebista, Decebal și Traian se vorbea despre „Frații noștri transistreni”, despre Odesa clădită după planul arhitectului moldovean Manole și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă științifică în ale gândirii, este aceea care convine în adevăr filosofiei și care a fondat filosofia științifică. Ea mai poate fi numită și filosofia baconiană. Începând cu Pascal în Pensées; cu Newton în Eléments de la philosophie; cu Goethe în Métamorphose des plantes; cu Dolomieu în Philosophie minérale; continuă, se întinde, în Philosophie anathomique a lui Geoffroy Saint-Hilaire și sfârșește, azi, cu Philosophie positiviste a lui Auguste Comte. Descartes pornește de la ceia ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]