1,922 matches
-
scop. Embolizarea venei porte preoperator ar trebui efectuată atunci când tactica chirurgicală optimă nu este posibilă din cauza rezervei funcționale hepatice limitate [5,72]. De asemenea, strategia chirurgicală trebuie să fie dimensionată ținând cont de subtipul tumoral, de prezența leziunilor multifocale (fie noduli sateliți fie metastaze la distanță) și de eventuale invazii vasculare, biliare, seroase sau ganglionare [33]. Unele studii recomandă rezecția căilor biliare extrahepatice pentru tipurile MF ale CCI pe baza faptului că majoritatea acestora prezintă invazie biliară [5, 57,63,73
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
În prezent, în țările dezvoltate diagnosticul carcinomului hepatocelular (CHC) incipient este posibil în 30-60% din cazuri, acest fapt permițând aplicarea tratamentelor curative din stadiile precoce. Diagnosticul precoce este posibil în condițille aplicării corecte a programelor de screening. Detectarea nodulilor hepatici la dimensiuni mici (sub 2 cm) pune serioase probleme de diagnostic radiologic sau anatomopatologic [1]. În scopul obținerii diagnosticului, ierarhizarea metodelor de examinare invazive sau neinvazive este dictată de dimensiunea leziunii hepatice apărute pe ficatul cirotic, de disponibilitatea metodelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
metodelor imagistice de ultimă generație și de valoarea alfa-fetoproteinei (AFP). DIAGNOSTICUL NONINVAZIV, RADIOLOGIC AL CHC Până în anul 2000 diagnosticul CHC se baza aproape exclusiv pe biopsie. Această abordare avea limite serioase, limite dictate de dificultățile de biopsie în cazul unor noduli greu abordabili, de complicațiile legate de manoperă (hemoragie, risc de însămânțare) precum și de dificultățile de diferențiere a unui nodul displazic cu grad înalt de un CHC bine diferențiat [1]. În anul 2000, experții EASL au stabilit pentru prima dată criterii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
CHC se baza aproape exclusiv pe biopsie. Această abordare avea limite serioase, limite dictate de dificultățile de biopsie în cazul unor noduli greu abordabili, de complicațiile legate de manoperă (hemoragie, risc de însămânțare) precum și de dificultățile de diferențiere a unui nodul displazic cu grad înalt de un CHC bine diferențiat [1]. În anul 2000, experții EASL au stabilit pentru prima dată criterii de diagnostic non invaziv al CHC care se bazau pe tehnici radiologice cu contrast (CT, IRM și US) și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
criteriu de diagnostic radiologic s-a utilizat hipercaptarea în faza arterială iar valoarea diagnostică a AFP a fost stabilită la 400 ng/ml [1,2]. În cazul în care acest criteriu era prezent la o examinare imagistică cu contrast (pentru nodulii peste 2 cm) sau la 2 examinări (pentru cei între 1-2 cm) sau AFP avea valori peste 400 ng/ml diagnosticul era stabilit și puncția biopsie nu mai era necesară [1,2]. În 2005, Asociația Americană de Studiu al Ficatului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
al Ficatului (AASLD) a introdus ca și criteriu radiologic suplimentar prezența fenomenului de wash-out în faza porto-venoasă și a retras valoarea AFP din schema diagnostică. În cazul în care aspectul radiologic nu este caracteristic sau există discordanțe între examinări (pentru nodulii între 1-2 cm) biopsia este considerată necesară. Nodulii sub 1 cm trebuie supravegheați conform unei scheme de supraveghere cu examinări la 3-6 luni interval deoarece diagnosticul lor, atât cel radiologic cât și cel bioptic, este foarte dificil [3]. În cazul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
radiologic suplimentar prezența fenomenului de wash-out în faza porto-venoasă și a retras valoarea AFP din schema diagnostică. În cazul în care aspectul radiologic nu este caracteristic sau există discordanțe între examinări (pentru nodulii între 1-2 cm) biopsia este considerată necesară. Nodulii sub 1 cm trebuie supravegheați conform unei scheme de supraveghere cu examinări la 3-6 luni interval deoarece diagnosticul lor, atât cel radiologic cât și cel bioptic, este foarte dificil [3]. În cazul în care dimensiunea nodului nu se modifică în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
examinări la 3-6 luni interval deoarece diagnosticul lor, atât cel radiologic cât și cel bioptic, este foarte dificil [3]. În cazul în care dimensiunea nodului nu se modifică în decursul a 2 ani se readoptă schema de supraveghere anuală. Pentru nodulii între 1-2 cm, algoritmul de diagnostic nonivaziv (hipervascularizare în faza arterială și wash-out în faza venoasă) a fost testat în mai multe studii [4,5]. Acestea au demonstrat că criteriile au o valoare predictivă pozitivă de 100% în diagnosticul CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
multe studii [4,5]. Acestea au demonstrat că criteriile au o valoare predictivă pozitivă de 100% în diagnosticul CHC, cea negativă fiind însă cu mult mai mica (21-42%) [2, 6]. În condițiile acestei sensibilități scăzute de diagnostic, două treimi din noduli necesită confirmare bioptică [1]. O problemă și mai mare de diagnostic o ridică prezența CHC-ului hipovascular [6]. Dintre nodulii cu dimensiuni între 1-2 cm, 56% au caracter hipovascular, 50% dintre ei la o examinare imagistică și 50% la două
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
negativă fiind însă cu mult mai mica (21-42%) [2, 6]. În condițiile acestei sensibilități scăzute de diagnostic, două treimi din noduli necesită confirmare bioptică [1]. O problemă și mai mare de diagnostic o ridică prezența CHC-ului hipovascular [6]. Dintre nodulii cu dimensiuni între 1-2 cm, 56% au caracter hipovascular, 50% dintre ei la o examinare imagistică și 50% la două examinări [7]. Dintre nodulii hipovasculari la 2 metode imagistice doar 64% sunt benigni [7]. Dacă criteriile de diagnostic noninvaziv s-
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
1]. O problemă și mai mare de diagnostic o ridică prezența CHC-ului hipovascular [6]. Dintre nodulii cu dimensiuni între 1-2 cm, 56% au caracter hipovascular, 50% dintre ei la o examinare imagistică și 50% la două examinări [7]. Dintre nodulii hipovasculari la 2 metode imagistice doar 64% sunt benigni [7]. Dacă criteriile de diagnostic noninvaziv s-ar fi aplicat la acel grup de pacienți ar fi rezultat un procent de rezultate fals pozitive de 35% [6]. În 2011, recomandările AASLD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
în cazul colangiocarcinomului periferic (CCP) [8]. Decizia a fost considerată neîntemeiată de Asociația Italiana de studiu a ficatului (AISF) care a oferit următoarele contraargumente:valoarea predictivă a CEUS pentru diagnosticul CHC este foarte mare (>95%);CCP reprezintă doar 1-2% din nodulii hepatici nou descoperiți la pacienții cu ciroză și dintre aceștia doar 50% au profilul angioperfuzional de CHC;cele două leziuni pot fi deosebite totuși pe baza momentului apariției fenomenului de washout, rapid in CCP (<60 secunde) și lent în CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
implementarea metodelor imagistice necesare diagnosticului CHC sub 2 cm. Conform unor studii recente, inclusiv examinarea IRM cu contrast poate oferi rezultate fals pozitive în 10-19% din cazuri, chiar dacă se utilizează două tehnici imagistice. Aceste rezultate sunt cauzate în special de nodulii de displazie înaltă și confirmă dificultatea mare de diagnostic a nodulilor de CHC cu dimenisuni între 1-2 cm [1]. Ghidul EASL-EORTEC recomandă în acest sens utilizarea ambelor tehnici mai ales în unitățile care nu dispun de o expertiză foarte înaltă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
studii recente, inclusiv examinarea IRM cu contrast poate oferi rezultate fals pozitive în 10-19% din cazuri, chiar dacă se utilizează două tehnici imagistice. Aceste rezultate sunt cauzate în special de nodulii de displazie înaltă și confirmă dificultatea mare de diagnostic a nodulilor de CHC cu dimenisuni între 1-2 cm [1]. Ghidul EASL-EORTEC recomandă în acest sens utilizarea ambelor tehnici mai ales în unitățile care nu dispun de o expertiză foarte înaltă și de echipamente de ultimă generație [1]. CONFIRMARE MORFOLOGICĂ În ceea ce privește diagnosticul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
mai ales în unitățile care nu dispun de o expertiză foarte înaltă și de echipamente de ultimă generație [1]. CONFIRMARE MORFOLOGICĂ În ceea ce privește diagnosticul patologic acesta trebuie efectuat pe baza recomandărilor Panelului de Consens Internațional. Pentru evitarea unui diagnostic histopatologic ambiguu (noduli cu displazie înaltă și CHC bine diferențiat) s-a recomandat utilizarea colorațiilor imunohistochimice pentru Glypican 3, proteina de șoc termic 70 și glutamin sintetaza. Conform noilor recomandări pozitivitatea pentru două din aceste colorații confirmă diagnosticul de CHC [1]. Dacă prima
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin arterializarea tumorii, creșterea fluxului sangvin și neregularitatea calibrului vaselor intrahepatice, determinată de compresiunea prin noduli tumorali [26,27]. Configurația clinică diferă însă în funcție de prezența sau absența unei boli hepatice de fond. CHC se dezvoltă în peste 80-90% dintre cazuri pe ficat cirotic, iar debutul poate îmbrăca diferite forme:cronic, insidios, cu manifestări de ordin general
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
al tumorilor benigne intraparenchimatoase se realizează în primul rând cu tumorile maligne: cancer bronho-pulmonar (carcinomul cu celule mici și carcinomul „non-small cell” - toate formele histologice), sarcoame pulmonare, carcinosarcoame, blastoame, coriocar-cinoame, carcinoame „lymphoepitelioma-like”, teratoame maligne, limfoame pulmonare, melanom malign bronșic etc. Nodulul pulmonar solitar cuprinde peste 100 de diagnostice diferențiale și este prezentat într-un capitol separat. Tumorile benigne pulmonare trebuie diferențiate între ele și, de asemenea, diferențiate de leziuni congenitale (sechestrația pulmonară), infecții bacteriene/micotice/parazitare, embolia pulmonară etc. Tumorile benigne
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
TUMORI BENIGNE PARENCHIMATOASE PRIMARE Hamartomul Este prezentat primul și merită o atenție aparte deoarece este cea mai frecventă tumoră benignă pulmonară - 77% din toate tumorile pulmonare benigne [8], 8% din tumorile pulmonare [115]. Hamartomul se prezintă de obicei ca un nodul pulmonar solitar (entitate din care reprezintă 4% [89]) (fig. 6.66), însă poate avea formă pulmonară chistică (rară) [72, 90, 121] sau endobronșică (sau endotraheală) - 3-20% [14, 112, 152]. Rareori sunt descrise hamartoame pulmonare multiple [12]. Hamartoamele apar frecvent la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
ca pseudotumora inflamatorie este cea mai frecventă tumoră pulmonară benignă la copii [24]. Majoritatea pacienților cu asemenea tumori au în antecedente afecțiuni inflamatorii, infecțioase sau neoplazice. Tumorile parenchimatoase se formează ca o pneumonie intraalveolară [113]. Aceasta se prezintă ca un nodul pulmonar solitar (fig. 6.68), predominant în lobii inferiori, fiind asimptomatică sau însoțită de febră, tuse, dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia chirurgicală prin rezecție pulmonară atipică (prin abord clasic sau miniinvaziv), cu mențiunea că
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
tumoră benignă cu origine necunoscută. Apare cel mai frecvent la femei (84%), vârsta medie de apariție este 42 de ani, iar pacientele sunt în mare majoritate asimptomatice [87]. Simptomatologia poate fi însă prezentă: hemoptizii, dureri toracice. Radiologic apare ca un nodul pulmonar solitar periferic situat în câmpurile pulmonare inferioare, eventual calcificat [152]. Yousem atrage atenția asupra posibilității existenței formei maligne - multipli noduli pulmonari [187]. Histogeneza acestei tumori este controversată. Există autori care prin studii de imunohistochimie pe 8 hemangioame sclerozante au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
pacientele sunt în mare majoritate asimptomatice [87]. Simptomatologia poate fi însă prezentă: hemoptizii, dureri toracice. Radiologic apare ca un nodul pulmonar solitar periferic situat în câmpurile pulmonare inferioare, eventual calcificat [152]. Yousem atrage atenția asupra posibilității existenței formei maligne - multipli noduli pulmonari [187]. Histogeneza acestei tumori este controversată. Există autori care prin studii de imunohistochimie pe 8 hemangioame sclerozante au afirmat originea epitelială a tumorii și diferențierea celulară în pneumocite alveolare și bronșiolare [186]. Alți autori însă, pe un studiu imunohistochimic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
intrapulmonare [171]. Se impune rezecția chirurgicală, care este curativă [151]. Nu trebuie confundat cu extensia pulmonară a unui teratom mediastinal anterior. Meningiomul Meningiomul pulmonar primar apare frecvent la femei cu vârsta medie de 61 de ani. Se prezintă ca un nodul pulmonar asimptomatic. Tumora poate avea până la 6 cm diametru, este rotundă, bine delimitată, alb-cenușie [80, 108]. Microscopic se identifică celule meningo-endoteliale prezentând corpi psamomatoși. Markerii imunohistochimici caracteristici pentru meningiom sunt vimentina și antigenul de membrană epitelială [123]; meningiomul este negativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rezecția chirurgicală a timoamelor localizate pare a fi curativă. Timoamele extensive nerezecabile au indicație de radioterapie [151]. Pseudolimfomul Sinonim: tumoră limfoidă asociată bronșiilor, hiperplazie nodulară limfoidă. A fost considerată multă vreme tumoră benignă pulmonară - se prezintă de obicei ca un nodul pulmonar asimptomatic. Studii imunohistochimice, moleculare și citogenetice au demonstrrat că aceste tumori sunt de fapt limfoame primare cu celule B, de grad scăzut, ale țesutului limfoid asociat mucoasei (MALT) [1]. Microscopic celulele tumorale se infiltrează de-a lungul septurilor alveolare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
fumat și se presupune că un proces similar ar avea loc și la oameni [6]. DIAGNOSTIC CLINIC Simptomele și semnele fizice depind de localizarea tumorii: centrală sau periferică. Tumorile periferice sunt cel mai adesea asimptomatice [39], radologic prezentându-se ca noduli pulmonari solitari și reprezintă peste 50% din carcinoidele atipice. Tumorile localizate proximal au o dezvoltare (parțială sau totală) endoluminală. Obstrucția endobronșică parțială sau completă, ca și vascularizația tumorii, sunt responsabile de apariția simptomelor. Tumorile cu localizare centrală sunt frecvent simptomatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
momentul actual îndeplinește aceste cerințe multiple. Conform acestui sistem pacienții diagnosticați cu CHC sunt împărțiți în 5 stadii [24] (fig. 101). Stadiul inițial Stadiul BCLC-0, include pacienți diagnosticați cu o leziune mai mică de 2 cm, fără invazie vasculară sau noduli sateliți, status de performanță bun și funcție hepatică foarte bună (CP A). În Occident 5-10% din pacienți sunt diagnosticați în acest stadiu. În Japonia, datorită implementării pe scară largă a programelor de supraveghere, proporția pacienților în acest stadiu este de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]