1,132 matches
-
Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiește neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicei Democratice Moldovenești, de acum și pururea neatânate. Primită de Sfatul Țării la 24 ianuarie 1918. 57 1918, ianuarie 24/februarie 7, Petrograd. Telegrama nr. 20, trimisă de ambasadorul Franței la Petrograd, Noulens, consulului Franței la Moscova, Labonne, ca răspuns
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze: I.Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze: I.Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român. II.Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Tării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. III.Competința Sfatului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România“. Și Prezidentul Consiliului Nostru de Miniștri declarând că: „în numele poporului român și al Regelui lui, M. S. Ferdinand I al României, ia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Preafericitei Fecioare și un altul al Sf. Iosif [...]. Afară este clopotnița de lemn cu un clopot de vreo o sută de funți și un loc îngrădit de o sută cincizeci de pași pentru cimitir, plin de cruci după datina maghiară, norodul este destul de bine instruit de misionarul care locuiește acolo și care acum este părintele La Macchia” (Giovanni La Macchia din Matera, din provincia Sfântul Nicolae din Apulia, n.a.). Pare să fie o biserică nouă, cu un hram neîntâlnit încă în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și noi de la banchet, numai buni pentru asemenea demonstrațiuni, și ne îndreptarăm spre primărie, unde pe un cogemite transparent luminat, se vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sârbească a Alexandriei, “edinorog cozl”, reprezentând pe Alexandru va junghia pe berbecele cel mare (Darie), în cursul anilor 5200. Țapricornul vopsit , probabil, cu cinabru este expresia puterii care spulberă împărăția Răului cu înseși forțele ei. Lupta dusă pentru a supune noroadele este una sublimată prin prroiectarea în planul superior, al voinței divine. Cu alte cuvinte, ontofanie. în Levitic 23, 26-32, în episodul despre ceremoniile din Ziua Ispășirii, care avea loc în cea de-a zecea zi a lunii a șaptea, se
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
adâncit prietenia mea cu Nelu. În curtea fostei cazărmi Țiglina, între clădirile masive ale fostelor dormitoare militare, era un mare parc, dominat de o statuie a lui Tudor Vladimirescu, sub care era scris un citat din spusele lui: „Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor.” Mult am discutat cu Neluțu despre această inscripție și ne-am minunat că nimeni dintre Cerberii statului comunist nu a remarcat conținutul acestei inscripții. Ne-am amintit că la Brașov, în căminul de studenți flămânzi și înghețați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ai o dramă reală, atunci îți confecționezi una. Nici cu poeții, nici cu studenții de la Litere, în general, nu m-am prea înțeles niciodată. Am frecventat mai demult un curs pe care Manolescu îl ținea la Litere. Era destul de mult norod la cursul manolescian. Pe vremea aia, Manolescu era și politician și strecura tot felul de picanterii cu moș Diaconescu, Țepelea. Doar din aceste amănunte să fi fost construit cursul și Manolescu ar fi avut asigurată o frecvență mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ca boarea cea blândă în liniștea serii-n câmpii elizee. Și, Doamne, ce sfântă-i povața ce-o picuri în inima frântă Din ’nalte amvoane, din scunde chilii unde lucri izbăvire!... Cum crește în suflet nădejdea, când dreapta ta binecuvântă Norodul ce-și duce povara cu gândul la dezmărginire!... În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Acum și Aici, în această nesfârșită primăvară, în această țară, România, Om comunist.“ („Dacă n-aș fi...“, România literară, 18 februarie 1971) „Ceaușescu și poporul, Ceaușescu PCR! Împerecherea aceasta fericită de cuvinte, care ne amintește de Ștefan cel Mare și norodul, de Bălcescu și națiunea, nu e numai o creație lingvistică a poporului român, creatorul tuturor valorilor materiale și spirituale și stăpânul acestora, ci și una politică, expresia legăturii indisolubile dintre conducători și națiunea socialistă, dintre partidul comuniștilor și popor. Această
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sa a constat în ,,munca de partid” , minciună și escrocherie, trai de huzur pe spinarea altora. Altă dată Țara Românească era cotropită de turci, tătari, leși, și de alți dușmani care cereau tribut. Mai era și boierimea locală care jefuia norodul cot la cot cu dușmanii externi. Astăzi nu se mai pune problema cotropitorilor externi, dar a rămas mai actuală ca oricând problema dușmanilor autohtoni care jefuiesc populația! Și aceștia nu mai jefuiesc cu mijloace primitive, cu pistolul ca pe vremea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
XIX, după cum de aci s-a ridicat întru apărarea dreptății și a celor obidiți de lifte străine, la începutul secolului XX, Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. CAPITOLUL VI 1848 Motto: Un svon din sat în sat străbate Și dă norodului curaj. El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj - Ei simt că-ntâia oară-i leagă Un dor adânc de neam întreg - Aleargă toți să-l înțeleagă - Și cât de bine-l înțeleg! Căci bat cinzeci de mii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în limba română. Prin grija binecredincioșilor de a-și alege preoți luminați, s-a favorizat și bunul mers al școlii de pe lângă această biserică. Parohienii căutau preoți «care să poată cu învățături în multe chipuri a lumina și sfânta biserică, și norodul a-l învăța și a-l păstori cătră folosul și spăsenia cea sufletească și trupească, cum este datoria cea foarte grea și cu multă grijă a preoției: a scoate ca un păstor ales, oile cele cuvântătoare, de la lupii cei nevăzuți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
endnote id="(505, p. 80)"/>. Pentru pașoptiștii români, sentimentele față de evrei erau amestecate, variind Între milă și dezgust, admițându-se totuși că acești „străini rătăcitori”, pe cât sunt de necesari societății, pe atât sunt de supuși „netoleranței și prejudecăților sălbatice ale norodului”. „Ovreiul - scria Alecu Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință” (În Țara Românească) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index” -, Alecu Russo pare să continue ideea economistului francez : „Ovreiul [din Moldova] e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului, el n-are demnitatea amară a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit. În 1823, de exemplu, câțiva evrei au Îndrăznit să se apere În fața agresiunii unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eșeau cu icoanele pe uliță. Atunci nu numai că nu trebuea să se zărească nici un picior de evreu pe uliță, dar chear erau siliți a- și ține prăvăliile Închise, deasemenea ușile și ferestrele caselor. Cum de zărea vro prăvălie Întredeschisă, norodul năvălea și maltrata pe acei evrei ce-i găsea. Iar de se hazarda vreunul a se uita prin vreo fereastră a casei, acela era bombardat cu pietre. Aceste barbarii le comitea poporul de jos din Moldova pentru că privea pe evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
410)"/> au fost grecești <endnote id="(416, II, p. 150)"/>. „În zilele de Paști și adesea ori În alte zile de sărbătoare creștină - scria Elias Schwarzfeld În 1897 -, [grecii din Galați] plăzmuiau petreceri pe cât de absurde, pe atât de primejdioase. Norodul fanatizat și Întețit Întocmia câte o păpușă de paie sau de lemn, cu chip de evreu, o Îmbrăca cu haine evreiești și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc spiritelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc spiritelor. De la evreul de paie se trecea la evreul În carne și oase și scene odioase și revoltătoare fură săvârșite” <endnote id="(321, pp. 47-48)"/>. Într-adevăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor de a călca găinile gândea, zâmbind, Emilia, știa ea bine că ouăle făcute de găini ce nu au fost călcate de cocoș, sunt sterpe, nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Astfel în cea de a douăsprezecea zi a lunii decembrie 1944, în ziua sfântului Spiridon din calendar, au fost înghițite de pământul Pungeștilor, două ființe din acelaș neam, victime a răutății oarbe dintre rude și a nemilosului război, purtat între noroade. Capitolul XXIX Plecarea lui Săndel Anii 1945 și 1946 au fost ani de cotitură pentru învățământul de toate felurile. Față de anii dinainte, viața începuse să se normalizeze, învățătorii și profesorii se întorseseră de pe front. Nu s-a mai întors profesorul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a gestului lor. Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Bălcescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer de TIR. Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în scări pe calul acela alb ca spuma. Îți juca vântul în pletele de aur. M-am uitat în ochii tăi albaștri, visători, dar hotărâți. Ai întins mâna; îți tremura... Și glasul îți tremura... Mă uitam peste capetele descoperite ale norodului; mi se pusese un nod în gât când v-am întrebat: "Cu voia voastră iastă-vă să vă fiu domn?!" Și noi am răcnit să ne plesnească bojocii: "Să ne trăiești întru mulți ani, Măria-ta!!!" Vezi bine, ne-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]