1,251 matches
-
Nu este vorba despre a modifica radical verdicte sau interpretări, ci despre a le aduce la timpul prezent, în funcție de acumulările răstimpului scurs. De fapt, este exact invers decât ne imaginăm : verdictele și interpretările rămân în linii mari aceleași, cu inevitabile nuanțări, ceea ce se schimbă este însuși obiectul studiului ! Expresionismul văzut în 1975 nu mai este același cu cel văzut în 2006 : au apărut referințe noi, bibliografia în materie este mai bogată, iar contextul hermeneutic e altul, după principiul : orice curent nou-apărut
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
46)"/>. Totuși, după doar câțiva ani, Elias Schwarzfeld și-a schimbat substanțial opinia : „Evreilor [le] era mai mult tolerată șederea” În Țările Române, ei nebene ficiind propriu-zis de „o toleranță obștească religioasă” <endnote id="(778, p. 82)"/>. El făcea aceste nuanțări În 1885, anul În care, sub pretextul că ar fi desfă- șurat o activitate antistatală, autoritățile române l-au expulzat din țară, Împreună cu Moses Gaster și cu un grup de intelectuali evrei. Unii intelectuali români au susținut excepționalismul românilor În ceea ce privește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o recuperare a unei fațete a operei contemporane cu scriitorul. Într-o altă carte însă, În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, autoarea lansa întrebarea care a preocupat câteva generații de istorici literari la care ne alăturăm. Merită revăzute însă nuanțările scriitoarei care deplasează întrebarea către un alt orizont interpretativ. „Cum arată Caragiale, contemporanul nos- tru ? De fapt, întrebarea ar trebui să fie alta. Cum reușește el să fie, în orice epocă din istorie, contemporanul nostru, în belle époque și în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fac parte din stilistica caricaturalului. La aceste deformări apela și Caragiale când îl invoca pe Jiquidi unul dintre cei mai reputați caricaturiști în epocă. Comicul însă este un gen mult mai complicat, comicul pe care-l invocă Alexandru Dragomir solicită nuanțări și scoaterea sa de sub incidența unor categorii formale și taxonomii mult prea generale precum comicul de situație, de caracter, de limbaj etc. Comicul lui Caragiale invocă deriziunea ca formă a unui scepticism ludic și a unei lucidități camuflate, mai ales
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fel de exaltare necontrolată a judecății (de fapt, una din formele de lene a minții), pe care aș numi-o „sindromul Jules Verne” și căreia i se datorează atât succesul literaturii de science-fiction (parazitară, aliterară, după opinia mea, firește cu nuanțările de rigoare), cât și unanima admirație cu gura căscată pentru zborurile cosmice. Nu tăgăduiesc, vai de mine, dreptul la admirație al acestor extraordinare performanțe. Dar atrag atențiunea că nu sunt decât performanțe, adică în fond niște lucruri banale. Lumea se
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cea a distingerii esențialului de inesențial. Trebuie să știi să alegi și să decizi ce e esențial, și deci nu poate sub nici un motiv face obiectul unui compromis, și ce ține de inesențial, și deci poate tolera o marjă de nuanțare (ca să mă exprim eufemistic). Strategia compromisului e foarte delicată și cere o mână fermă, cu reflexe foarte sigure, fiindcă limita admisibilă nu e nici netă, nici etanșă. Cineva poate crede că nu a făcut pasul neîngăduit, ireparabil, se poate amăgi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ce vizează pe cei prea sensibili la critică, sau suspicioși - neuitând nicio clipă că paranoia este o boală, nu o trăsătură de caracter. Nu neglijăm nici faptul că paranoia este o entitate dinamică, un continuum (sindrom) de forme, ceea ce presupune nuanțări atente. Diacronie paranoică Asociată cu suspiciunea, iritabilitatea ori neîncrederea pe care unele persoane le manifestă în relațiile cu alții, paranoia a pătruns de mult în limbajul obișnuit și pare un fenomen atât de familiar, încât uităm că desemnează o afecțiune
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie. În special
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
logicii" sau "în mod logic, rațional", vezi nota 24; vezi și exemplele cu în chip teoretic, teoretic vorbind și din punct de vedere teoretic de la 3.2.). ANEXE Informațiile din anexe ilustrează datele din textul articolului și pot servi pentru nuanțarea ulterioară a analizei, dar și ca bază pentru studii mai generale (având ca temă, de exemplu, statutul al construcțiilor de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv, compatibilitatea semantică a categorizatorilor adverbiali cu adjective și relevanța acesteia pentru stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel talamic unde durerea se transformă În senzație primară. Impulsurile aferente ale senzației primare sunt prelucrate de nucleii talamici de asociație cu proiecție corticală prefrontală, În această ultimă arie având loc un important proces de integrare superioară
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
G. Călinescu și generația sa, aproape întreagă. Acesta este paradoxul care ține pe loc studiile de eminescologie: descoperindu se tot mai multe dovezi că poetul era capabil de creație în anii săi târzii, diagnosticul nu se mai potrivește și încep nuanțările, se instaurează neîncrederea în documente, se discută despre imaginea generală a lui Eminescu, despre mitul Eminescu etc. Fiind lăsat deoparte omul, personalitatea sa, etc. Centenarul nașterii din 1950 nu vine decât să culeagă acest fruct copt cu adevărat încă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au continuat acțiunea, chiar dacă S., ca și Ibrăileanu, nu mai intervine publicistic, aproape un deceniu, în favoarea lor. Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
I. L. Caragiale este complinită cu studiul Traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe. Câteva eseuri îi vizează pe Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Paul Zarifopol, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, din perspectiva unor „conexiuni și confluențe” susceptibile a produce nuanțări în evaluarea estetică a operei acestora. Alte contribuții critice și istorico-literare sunt culegerea de studii Semne (2003) sau editarea, în colaborare, a unei secțiuni din corespondența primită de I. L. Caragiale - volumele Telegrame primite de I. L Caragiale (2002) și Scrisori
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
care se armonizează cu tonalitatea baladei, momentul morții haiducului fiind transferat pe tărâm de legendă. Prieten credincios, calul îi va împlini ultima dorință, purtându-i trupul „Colo-n zarea celor culmi / La gropana cu cinci ulmi”. Procedeele stilistice conferă baladei nuanțare, muzicalitate și putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde un număr mare de versuri, intensificând suflul epic. Subtila împletire a realității cu fantezia se realizează prin hiperbole descriptive și narative. Repetarea vocativului „Maneo, Maneo, fiară rea” dă
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
neoexpresioniste, neonaturaliste, minimalismul decepționist, „deprimismul” și „mizerabilismul” nu se regăsesc în literatura lui. Ț. e un scriitor care se particularizează prin disimilare. El își asumă postura de prozator al cenușiului, căruia îi restituie conotația pozitivă, de culoare a normalității, a nuanțării, a armoniei. Dă, alături de alții, temeiuri criticii să vorbească de ivirea unui „nou realism”. Narațiunile din Povestiri cu pensionari pun în mișcare personaje dintr-o anume categorie socială, dar nu în exclusivitate, căci pensionarii sunt evocați, prin rememorări, la diferite
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
ar Întâmpla, probabil, altfel nici astăzi, după peste zece ani de când nu ne-am văzut, deși mă legitimez acum ca cetățean al mult invidiatului și mult hulitului experiment al libertății. Destule dintre imaginile sale turistice ar fi meritat amendări și nuanțări, Îmi dau seama, dar nu este deloc exclus ca tocmai acestea să-i fi potențat, de fapt, acum, elanul. M-aș fi bucurat, firește, să-i ofer prilejuri deopotrivă de contrariere și Îndreptățire și să confruntăm din nou reperele diferite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mântuitoarea alinare a scrisului. Sari deodată din șirul asasinilor”. Cuvinte de-a dreptul provocatoare. Sperasem, cine știe, că următoarele propozițiuni ale citatului vor „tempera” sensul. Ar fi fost o prostie. „Sari deodată din șirul asasinilor” era o formulare prea puternică, nuanțările literare care urmau, deloc minore, nu puteau decât să potențeze și ele suspiciunea cititorilor de la Serviciul Vamă și Pașapoarte. „Poți să observi faptele. Observând faptele - Îți construiești o formă superioară de observație, mai Înaltă, nu și una mai pătrunzătoare, căci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vindecat niciodată. Poate nici amarul, nihilistul Emil Cioran. În nici un caz Petre Țuțea. Și N.Steinhardt avea morbul Într-Însul, când proclama fanatismul ca virtute”, afirmă Nego În Straja dragonilor, amestecând fără precauție nume și situații care ar fi meritat nuanțare, de n-ar fi fost mai urgentă exprimarea refuzului global al autorului față de această rătăcire, a cărei dezbatere i se părea presantă, obligatorie, importantă și, de ce nu, „productivă”. Psihologia mulțimilor, da, ca și a Autorității care se substituie mulțimii și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
70”, Radu Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică, prea atras de nuanțe? Transa nuanțărilor, zici? Nuanțezi, adică, prea mult? Păi, ce altceva este literatura? Spune-mi, ce altceva?” În 1985, un an Înaintea plecării mele din România, Îl enervase teribil cronica lui Nicolae Manolescu la cartea atunci apărută a Adinei Kenereș și s-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am „potcovit” amândoi cu astfel de belea, evacuați În „fundătura” cu indicatoare de traseu atât de puțin ispititoare precum antisemitism, Holocaust, elitism xenofob? Cum Înfrunți cinicul joc politic care manipulează adevărul, cum să spulberi clișeele, reînviate de mereu altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul de gât. Și măcar de am confrunta antimonopoliști sau anticapitaliști sau antisemiți adevărați... Ar fi suficient de studiat opiniile elitei românești după 1989 despre Antonescu, evrei, unguri, Holocaust, Gulag, America, pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aplicarea necesarelor corecții de „aparat”, iar evenimentele rezultă din probabilitatea lor potențială, Înțelegerea lumii ține de tensiunea contrariilor. Încadrat inițial În literatura psihologică și În cea a autenticității, a experienței, romanul lui Blecher a fost reevaluat În ultimii ani prin nuanțări sensibile. Ov.S. Crohmălniceanu vorbește de un realism „fantastic”, Nicolae Balotă observă că n-ar fi vorba de o literatură a mărturisirilor, ci de o criză a existenței, Georgeta Horodincă Încadrează cartea În literatura existențialistă. Într-un excelent studiu recent, tânărul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Își amplifică ecourile În jurnalul de sanatoriu, apărut postum, În 1971, prin grija lui Sașa Pană și intitulat Vizuina luminată. Cum observa S. Iosifescu, efortul de obiectivare romanescă este Întregit, În aceste pagini strict memorialistice, de scrupulul exactității și al nuanțării libere de orice Îngrădire compozițională. „Conștiința aceluia care a afirmat că ceea ce s-a petrecut și ceea ce a imaginat el au valoare egală, că toate trăirile sunt, fiecare În structură proprie, reale, simte totuși nevoia să regăsească «exactitatea Întâmplărilor», să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poate fi motivată suplimentar, dacă ținem cont că presupoziția hobbesiană implicită, conform căreia singurul sistem fezabil de distribuție al autorității este unul monocentric, este complet nejustificată. În acest moment, discuția cu privire la rolul statului În furnizarea de bunuri publice necesită o nuanțare. Dacă, la un nivel generic, este adevărat că nu avem motive Întemeiate să credem că statul este o formă de furnizare eficientă a bunurilor publice, la fel de adevărat este că nu avem nici motive pentru a susține ineficiența lui. De aceea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de fiecare dată crede în adevărul lui. În pofida belicoaselor lui afirmații teoretice din tinerețe și de mai târziu, el continuă un tip de literatură tradițională, nutrită de efluvii romantice, pornind de la creația populară, înclinată spre reflexivitate critică, semnificativă însă prin nuanțare și mai cu seamă prin interpretarea stilistică originală. În proză, este un imagist care intuiește și stilizează poetic realitatea, fantasticul, cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului. Obișnuitul, realul se transfigurează metaforic, hiperbola tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
a criticii, între ancheta psihologică de tipul literaturii polițiste de bună ținută și reconstituirea trecutului personajelor printr-o ingenioasă utilizare scenică a analepsei, preluată din lumea filmului. Astfel, conturarea personajelor depășește, cel puțin la nivelul spectacolului, clișeele epocii, introducând o nuanțare a viziunii maniheiste a momentului. Ritmul alert, marcat prin suspans, buna folosire a experienței directe pe care i-o oferea autorului stagiul său pe șantier și în uzină, inventivitatea în organizarea caracterelor și a elementelor unei intrigi nu atât complexe
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]