9,057 matches
-
din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți de la confecționarea lor. Ambii părinți ai lui Mircea erau colecționari. Tatăl colecționa tablouri și mama obiecte de mobilier, bibelouri și
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama lui Mircea din Moscova unde le cumpărase de la magazinul Ц.Y.M. când a fost la un congres pe teme profesorale. Toate acestea le-a aflat
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
despre colecțiile de artă și obiecte rare, le-a aflat de la mama lui Mircea, care se mândrea cu această mică avere, când au revenit în living pentru a servi cafeaua. În mijlocul salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
între timp casa nu mai fusese vândută, doamna era fata celor care cumpăraseră casa de la bunici. De altfel în '89 era trecută pe lista de demolări, încă un an și dispărea. Ne-am plimbat încet prin curte. - Uite, acolo era nucul ăla cu trunchiul în curtea vecinilor, subiect de veșnic scandal. Ne umbrea toată curtea, toamna ne umplea cu frunze și coji dar vecinul susținea că n-avem voie să culegem nuci. - Nici cireșul nu mai e. Iar în fundul curții erau
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
Ne-am plimbat încet prin curte. - Uite, acolo era nucul ăla cu trunchiul în curtea vecinilor, subiect de veșnic scandal. Ne umbrea toată curtea, toamna ne umplea cu frunze și coji dar vecinul susținea că n-avem voie să culegem nuci. - Nici cireșul nu mai e. Iar în fundul curții erau niște corcoduși. Știi, tatamare făcea numai țuică de corcodușe. - Paralel cu casa era stratul de flori, petunii și regina- nopții. Seara când se deschideau se umplea curtea cu aromă. - Uite terasa
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
Iar pe o masă dintr-o cofetărie din centru am scris poezia de mai jos: Dimineață după dimineață Orașul mestecă gânditor străzile ce păstrează urma călcâiului tău. Guguștucii vin la ferestre ciugulind cea mai rămas după atâtea gânduri risipite ... doi nuci joacă tenis cu semințele în spatele curții îmbâcsită cu iluzii stau după ușa dimineții ca motanul ce-și pândește pasărea și mă simt gardianul care și-a uitat zâmbetul dincolo de gratii dimineață după dimineață zidesc în central orașului catedrale de speranțe
TIMIŞOARA, ORAŞUL MULTICULTURAL ŞI LIANTUL CONVIEŢUIRII PAŞNICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349406_a_350735]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Rămân în armonia plantelor Cu aromă veșnic crudă S-adun din mine duioșia, De sferele albastre Să-mi șterg privirea udă. Sunt nemișcate gândurile mele... Clipa parc-a-nțepenit! Aș vrea să se oprească vremea -Acum,- pe nucul ruginit... Ce moale lumină pe palmele lui cade! Dar sunete moi pică... se domolesc domol!? Umbre prelungite dansează și tremură pe poale! Dar frunzele se culcă...nucul rămâne gol!? Înatntează gândul uitat într-o-ntrebare Ș-aprinde ruga-n clipa
ARMONIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349827_a_351156]
-
nemișcate gândurile mele... Clipa parc-a-nțepenit! Aș vrea să se oprească vremea -Acum,- pe nucul ruginit... Ce moale lumină pe palmele lui cade! Dar sunete moi pică... se domolesc domol!? Umbre prelungite dansează și tremură pe poale! Dar frunzele se culcă...nucul rămâne gol!? Înatntează gândul uitat într-o-ntrebare Ș-aprinde ruga-n clipa cu irizații line... În urmă-și crește un cristal de sare, -Dorul-, în ochii blânzi, alunecând spre tine. Referință Bibliografică: ARMONIE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ARMONIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349827_a_351156]
-
alteia . 1 după ploaie - o râma mărul discordiei între vrăbii 2. mirare de copil - pe zi ce trece tot mai mic omul de nea 3. primii fluturi ? doar florile de cireș amăgite de zbor... 4. prima zăpadă - urmele hoșului de nuci rămase pe scara 5. ieșit de vifor ciripitul vrăbiilor fără adăpost 6.. din tot ce a fost în casa bunicilor doar două candele 7 salcii desfrunzite - doar albia râului plină de stele 8. casă fără stăpân - doar vântul mai umple
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
Articolele Autorului S-a-mbrăcat în frac pădurea cu frunziș de chihlimbar, Fluturi rătăciți prin ramuri o gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă Roșie sau galbenă Dansând în coborâre lină Tandră întristare-i Frunza, de vară, străină. Mă-așez sub nucul vorbăreț Ce domină -n natură, Alfabetul ``morse``-mi spune Cum frigul va să vină. Prea mulți bulgări ce trag linii Sar peste iarba pură, Ceru-i deschis...eu te aștept! Vremea, încă,-i senină. Referință Bibliografică: FRUNZĂ STRĂINĂ / Lia Ruse
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
motivele specifice ceramicii din această localitate: laleaua, margareta, porumbelul, cocoșul. Culorile sunt fie uni: albastru, verde, roșu, maro, fie în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în formă de V). Culoarea se dă cu ulei vegetal, de floarea-soarelui, presat la rece și afumat pentru a rezista la carii și a da o patină de vechime. Tănasă Oliver din Fălticeni, cioplitor în lemn, lucrează din lemn de nuc, cireș, măr, păr: polonice, boluri, măști, căuce, măști. Pentru realizarea acestora se ține lemnul în coajă cam o jumătate de an ca să se usuce și să își ia culoare. După aceea cam 3-4 săptămâni se ține în apă ca să se
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ușa, ei strigă nerăbdători: Ne daț’, or’ nu ne daț’ Mămăligă cu cârnaț’? După ce gazda deschide ușa, fiecare copil zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lume, și era plină de toate bună¬tă¬ți¬le, cu munți mari și cu văi, îngră¬dită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și munte împrejurul ei. Și are toată hrana călugărească, pomi și livezi și nuci și alți pomi roditori, fără număr, vii și grădini, și colo cură apă pucioasă... am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduinței”. Descriere mai concretă, nici că se putea! Dar poate cea mai emoționantă relatare
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
lustruite, Tot peticite de cizmari, Ghetuțe vechi și obosite, Pe rând purtate de cei mari; Nu mai conta, c-am fost cuminți, Ori c-am făcut numai belele Încărunțindu-i pe părinți... În zori...găseam ceva în ele, Covrigi și nuci, vreo trei praline, Și totodat’, afar’, la ușă, Sătui fiind...știa el bine(!) Ne mai lăsa și-o nuielușă... Numai c-aveam respect și teamă De nuielușa respectivă, Că, fără a băga de seamă, Ea ne-a creat o perspectivă
MOŞ NICOLAE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344535_a_345864]
-
cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În camera dinainte, pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
frunzele, în zbor, valsând se lasă-ncetișor Să cadă pe pământul ud, țesând doar toamnei ruginiu covor; Oftează trandafirul, măritul rege peste flori se teme Că frigu-i va răpi concertul romanțelor de crizanteme... A venit toamna, iubito! Ți-am strâns mere, nuci, struguri și prune; Lângă poza ta din ramă am pus chiar și o gutuie. Spune, tot la fel ești de frumoasă? Ochii, tot la fel de verzi? Si părul... tot la fel de negru e? Și gura... spune-mi, spune-mi adevărul, tot la fel de
A VENIT TOAMNA, IUBITO!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348126_a_349455]
-
ieri. Azi sunt altul ,nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după plecare, Eu nu l-am văzut ,mi-am luat scutul să mă apăr de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: În căutarea lui Dumnezeu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
uiți că odată te-ai urât nespus pentru necunoașterea limitelor tale. Te întâmpină zâmbete false, zâmbete curate, jumătăți de zâmbete. Le iei pe toate în pumni, te lași pe genunchi și nu te mai ascunzi sub masa din lemn de nuc din camera copilului uitat în joc. Acum te așezi în plin câmp sub soarele zilei sub luna nopților în care plină sau corn te mângâie rece cu bucuria ei stranie. Îți rămân mereu pe tipsia de argint întrebările din tine
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului să ne îmbrăcăm în fulgi Dumnezeu Însuși cu goarna semn să-ți dea unde să fugi tu femeie de zăpadă să-ți sparg sânii ca pe nuci îngerii din cer să cadă Vai femeie de zăpadă Dumnezeu iarăși cu goarna viscolește o baladă hai să ne jucăm de-a iarna Să ne dezbrăcăm de fulgi din carne ninsori să-mi smulgi poezie de Hai să ne-mbrăcăm
IARNĂ-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347559_a_348888]
-
și fete, iepuri și veverițe, cu fețele înroșite de joacă, încălzindu-și piciorușele la focul zdravăn de lemne de fag din gura sobei. Să le vezi apoi ochișorii strălucind de voie bună, în timp ce moșul, hâtrul moș, să le împartă daruri: nuci, covrigi calzi și felii îmbietoare de cozonac!... Referință Bibliografică: Cum să fie zăpada / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]