2,325 matches
-
niște icoane rezemate de perete. . - Să vinzi din icoanele astea, lucru rar, artă orientală, să nu le dai pe nimic, mai bine cadou! Pe încetul, odăile lui Saferian se goliră de covoare, icoane, șaluri, mobile încrustate cu sidef, dușumelele rămaseră nude, pereții aproape goi, ca la o casă în curs de evacuare. Numai sufrageria era încă intactă. Denudarea era încă iluzorie, și numai pentru ochiul lui Saferian. Sultana, în complicitate cu Demirgian, profitând de faptul că Saferian nu mai călca pe la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în pripă locașul, deși n-avea picturile canonice și nu era terminat nici interior, nici exterior. Se făcu în această circumstanță o procesiune fantastică ți sinistră totdeodată. Centurii întregi de tineri cu cizme intonară în cor cântece, care în încăperea nudă provocară teribile ecouri. Dalajul bazilicii fu umplut de lumânări aprinse, înfățișînd simbolic pe "morții noștri", iar patru uriașe făclii se ridicau, asemeni unor palmieri între trestii, în amintirea celor patru victime: Pica, Tudorel, Hangerliu și Cioarec, ale căror figuri, pictate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să se cheltuiască. Ioanide construi parcul în sens superior comercial, fără a face paradă de originalitate. Adoptă un stil admis și uniform, punând accentul asupra confortului. Casa lui însăși nu era în "stil Ioanide" evident. Exteriorul era simplu, geometric și nud. Toată atenția arhitectului căzuse asupra salonului, pe care îl făcuse la etaj pe toată întinderea construcției. Era o sală impunătoare și somptuoasă, lungă aproximativ de cincisprezece metri, cu plafonul în casetoane de lemn negru, obținute prin încrucișarea a două serii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
medical sau în afara preocupărilor induse de patologie. O morfologie mamară ideală, care să în-trunească acordul unanim privind forma și volumul, n-a fost descrisă pentru că sânul este baza unei viziuni personale. Forma sânilor poate fi considerată în funcție de circumstanțe (corp îmbrăcat, nud, în postura alăptării sau în context erotic) sau din punct de vedere etnic. Datorită modificărilor impuse de vârstă, este posibil ca structura parenchimului mamar să fie mai bine imaginată asemănând-o cu un coronament a cărui complexitate este afectată de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să fie mai bine imaginată asemănând-o cu un coronament a cărui complexitate este afectată de anotimpuri: dezvoltarea și pubertatea (primăvara), maturarea, diferențierea, lactația (vara), involuția (toamna), atrofia senilă (iarna). Sânul nu este un punct de plecare, ca în cazul nudului artistic, ci un element finit, frumos sau urât prin natura lui. Încercările de clasificare morfologică sunt lipsite de interes. Definiția actuală a sânului frumos nu este decât o opțiune în care confruntarea cu tot ce ține de concret etalează ambiguitatea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și frumuseții carnale, senzuale. Elenismul a descoperit varietatea frumuseții și criteriul adevărului ca factor al plăcerii estetice. Arta romană, prin extensie, este considerată o formă de exprimare a artei ele-nismului. Renașterea reprezenta o redescoperire a lumii și a omului. Știința nudului a fost o disciplină specific italiană. Manierismul este mișcarea artistică prin care se încheie Renașterea. A urmat barocul, perioadă caracterizată prin grandoare, bogăție, vitalitate. Secolele al XVIII-lea al XIX-lea transformă nudul în motiv erotic. Astăzi, trăim epopeea corpului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
redescoperire a lumii și a omului. Știința nudului a fost o disciplină specific italiană. Manierismul este mișcarea artistică prin care se încheie Renașterea. A urmat barocul, perioadă caracterizată prin grandoare, bogăție, vitalitate. Secolele al XVIII-lea al XIX-lea transformă nudul în motiv erotic. Astăzi, trăim epopeea corpului liber, poate prea liber. Nudul este frumos atunci când este cast și nu sugerează nimic mai mult în sinceritatea lui decât ideea trupului omenesc. Extazul fără dorință duce la conturarea relației dintre sentimentele estetice
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
specific italiană. Manierismul este mișcarea artistică prin care se încheie Renașterea. A urmat barocul, perioadă caracterizată prin grandoare, bogăție, vitalitate. Secolele al XVIII-lea al XIX-lea transformă nudul în motiv erotic. Astăzi, trăim epopeea corpului liber, poate prea liber. Nudul este frumos atunci când este cast și nu sugerează nimic mai mult în sinceritatea lui decât ideea trupului omenesc. Extazul fără dorință duce la conturarea relației dintre sentimentele estetice și morală. În secolul al XVI-lea, Veneția reprezenta una din culmile
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
1841-1919) este, în mod definitoriu, un pictor al femeii. Femeile pictate de Renoir sunt la adăpostul oricăror vi-ziuni degradante. Ele exprimă bucuria, inocența, plăcerea, adică idealul artistului, care credea că misiunea femeilor pe Pământ este înfrumusețarea vieții. Pentru acest artist nudul este un ideal de voluptate și frumusețe naturală. El mărturisise că "dacă Dumnezeu n-ar fi creat sânii femeii, n-aș fi devenit niciodată pictor" sau "acest mamelon trebuie să-ți trezească dorința să-l atingi". Atunci când mărturisea că iubea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe pielea lor rozie. Tinerețea artistică a lui Renoir a fost le-gată de impresionism. Se va despărți de acest curent pentru a se întoarce spre izvoarele clasice. Frumoasele rotunjimi netede se echilibrează și se suprapun asemenea unor lumini personificate. Nudul a fost elementul tematic central în creația lui Renoir. Nimic nu îi conferea o plăcere mai mare decât să picteze femeile, chiar dacă, într-un fel, concepția despre frumusețe s-a mai schimbat. Privind tablourile sale, rămâi încântat. Amedeo Modigliani (1884-1920
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Opera sa a fost inspirată de dragoste, înde-părtându-se treptat de orice senzualitate. A glorificat perfecțiunea trupului și a chipului uman într-o operă realizată ca o recunoștință pentru viață, viața care pentru el a fost plină de suferințe. Împreună cu portretul, nudul este tema cea mai frecventă în opera lui Modigliani. A idealizat corpul femeii, etalându-l armonios în culori clare și tandre. Eficacitatea abstracției lineare s-a bazat din ce în ce mai mult pe elementele cromatice. Modigliani a fost unul dintre cei mai mari
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de o tradiție istorică prin modul de a picta, prin compoziție. El este apropiat unui capitol de istorie a artei, anterior academismului. Nudurile nu interesează decât prin goliciunea lor, prin voluptate, erotism, frumusețe, calități prin care diferă radical de un nud academic. Modigliani tratează nudurile într-o încercare de evadare din realitatea înconjurătoare, un pretext de a porni în căutarea unui ideal, a unei frumuseți utopice, a unei armonii atemporale. Era un bun desenator. Curburile nudurilor sale sunt realizate printr-o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
una peste alta, lăsîndu-ți senzația că dacă ea s-ar deschide, un adevărat arsenal s-ar revărsa la picioarele lor: pistoale, grenade, cătușe... Eschiva asta a mâinilor strânse laolaltă pe burtă este exact pe dos decât eschiva pubiană din reprezentarea nudului în Renaștere: ea ascunde un prea-plin, nu un prea-gol. Mai îmi place apoi privirea lor fixă când stau pe loc; e fixă fără ca, în același timp, să poți preciza unde anume se uită. Ce să mai spun de felul în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ecuipată, pe atâta pe cât l-au iertat starea noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice. În acea înțelepciune a faptelor și fără a-și așeza convingerile în teorii, M. S. Domnul a fost acela care-a simțit că nici un drept nud nu are putere în lumea noastră, unde puterea domnește și unde se desfășură cu estremă asprime lupta pentru existență. Căci dacă existența României părea a nu avea un moment trebuință de tunuri și de baionete, această iluzie optică s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ecuipată, pe atâta pe cât l-au iertat starea noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice. În acea înțelepciune a faptelor și fără a-și așeza convingerile în teorii, M. S. Domnul a fost acela care-a simțit că nici un drept nud nu are putere în lumea noastră, unde puterea domnește și unde se desfășură cu estremă asprime lupta pentru existență. Căci dacă existența României părea a nu avea un moment trebuință de tunuri și de baionete, această iluzie optică s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Theory denumire pentru care este greu de găsit un echivalent lingvistic adecvat în limba română și, de aceea, folosim denumirea în engleză au devenit populare, în mod special deoarece sunt programe software disponibile să ajute acest proces, așa cum sunt, Ethnograph, NUD*IST, ATLAS.ti și WinMAX (vezi Tesh, 1991; Miles și Huberman, 1994). Metodele de reducere a datelor transformă șirurile de date într-o formă în care acestea pot fi analizate. Aceasta poate implica transformarea datelor calitative în date cantitative prin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
349. 570 Ibidem, p. 364. 571 Ibidem. 572 Ibidem, p. 354. 573 John Addington Symonds, Giovanni Boccaccio as Man and Author, AMS Press, Inc., 1968, passim. 574 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 354. 155 să pătrundă dincolo de ceea ce reprezintă experiența nudă. Portretizează totul așa cum este, nu lanseasă niciodată idea unei ordini spirituale, divine. Viața personajelor devine pentru ei un joc al destinului, umorului, apetitului, capriciului. Dante a văzut lumea în oglinda sufletului său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iluzie, iar fascinația pe care o exercită 749 Ibidem. 750 „Né la recava a ciò pensier d’amore/ che ella avesse, ma la vanitate,/ che innata han le femine nel core,/ di fare altrui veder la lor biltate;/ e quasi nude d’ogni altro valore,/ contente son di quella esser lodate,/ e per quel di piacer sé ingegnando,/ pigliano altrui, sé libere servando.” Giovanni Boccaccio, Teseida, ed. cit., p. 89. 751 Scott Vaszily, Fabliau plotting against romance in Chaucer's The
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
349. 570 Ibidem, p. 364. 571 Ibidem. 572 Ibidem, p. 354. 573 John Addington Symonds, Giovanni Boccaccio as Man and Author, AMS Press, Inc., 1968, passim. 574 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 354. 155 să pătrundă dincolo de ceea ce reprezintă experiența nudă. Portretizează totul așa cum este, nu lanseasă niciodată idea unei ordini spirituale, divine. Viața personajelor devine pentru ei un joc al destinului, umorului, apetitului, capriciului. Dante a văzut lumea în oglinda sufletului său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iluzie, iar fascinația pe care o exercită 749 Ibidem. 750 „Né la recava a ciò pensier d’amore/ che ella avesse, ma la vanitate,/ che innata han le femine nel core,/ di fare altrui veder la lor biltate;/ e quasi nude d’ogni altro valore,/ contente son di quella esser lodate,/ e per quel di piacer sé ingegnando,/ pigliano altrui, sé libere servando.” Giovanni Boccaccio, Teseida, ed. cit., p. 89. 751 Scott Vaszily, Fabliau plotting against romance in Chaucer's The
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inefabilă), peste care pulberea timpului, interesele politice și indiferența unei populații manipulate așternuse un strat gr os de uitare. Spun în titlu că „Istoria...” este o cronică a cronicarilor, deoarece ziariștii sunt cei mai autentici etern izatori ai faptului cotidian nud, ce surprind viața cât mai detalia t și mai plină de semnificații, încărcată mai întotdeauna cu stări emoționale, ce nu‐ și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de a avea mai mulți mușchi nu poate fi tăgăduit. Cercetătorii care au realizat studiul au constatat într-adevăr că dacă procentajul de femei goale din presă nu s-a modificat în ultimii 40 de ani, cel al bărbaților pozând nud a trecut de la 3% la 30%. Calendarele cu nuduri bărbătești pe care le vedem de câțiva ani și care prezintă manechine, rugbiști sau chiar fotbaliști goi sunt o ilustrare perfectă a acestei idei. Această „supramediatizare” a corpurilor perfecte ar naște
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ca un text literar. Gesticulația amplă, acutele mărturisirii, Întrețeserea de avânturi și căderi, isteria deciziei și apatia răzgândirii alcătuiesc un scenariu pe cât de contradictoriu, pe atât de apropiat de regulile textului literar. Dramatismul jurnalului intim nu decurge numai din expunerea nudă a Întâmplărilor trăite sau doar văzute de către scriitor. Seducția ficțiunii guvernează fiecare rând al scriitorului care Își pune În pagină nu doar tragedia intimă, ci și imaginea pe care dorește s-o confere acestei tragedii. Chiar și inconștient, el acționează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd relația dintre comunicare și democrație, mass-media poate să ofere remedii sau cel puțin să atenueze tripla criză a societății tranziției: criza de credibilitate, de integrare, de participare: * funcționînd ca watch-dog al societății civile; * lubrefiind dialogul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în fața unei fotografii reprezentându-l pe Sfântul Sebastian de Guido Reni, emoția derivată din pictura italiană barocă este cu atât mai de înțeles în măsura în care arta japoneză, chiar în stampele ei cu subiect erotic, nu s-a preocupat niciodată de glorificarea nudului, așa cum a făcut-o arta vestică. Acel corp musculos (al lui Mishima), împins până la extenuare (masturbându-se), căzut într-un abandon voluptuos al agoniei, nu ar fi apărut în nicio descriere a unui samurai executat 92. Mishima, Zenon, Hadrian: se imaginase
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]