37,536 matches
-
întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe (?) pentru sporirea voturilor PRM, partidul care își bate joc demagogic de speranțele alegătorilor, pendulînd între nostalgiile după ceușism și promisiuni justițiare de factură fascistă. ProTV-ul, care a pariat, pînă la un moment
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
lămpi, strânși unul în altul, în jurul mesei mari rotunde din bibliotecă. Încăpere lungă, fără ferestre, tapisată cu cărți până în plafon, pe care nimeni nu pare să le atingă, legate cu grijă și purtând blazonul familiei, dar total lipsite de iradierea obișnuită a cărții, tot așa cum lampa nu risipește ci mai curând accentuează întunericul des care ne împresoară din toate părțile. Tot așa de apăsătoare, obscuritatea din salonul mare lipit de bibliotecă, cu toată lumina lunii care face pete mari pe parchet
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
degrabă să afle dacă, dintr-un motiv sau altul, și nu neapărat literar ori cultural (căci nu e vorba doar de cărți de literatură), merită să cumpere și să citească acea carte. Pivot nu se consideră critic literar, în sensul obișnuit, clasicizat. Și nu pur și simplu din modestie, fiindcă nu crede că are însușirile (memorie a cărților, cultură vastă, capacitatea de a descoperi noul, putere de analiză, talent de scriitor) trebuitoare criticului. Dar fiindcă televiziunea nu permite o operație de
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
Ornea. Sînt de fapt studii și eseuri care au drept pretext un volum de literatură sau de memorialistică, de exegeză sau de(spre) filosofie etc. Lejeritatea stilului, claritatea argumentelor, firescul evaluării sînt caracteristici cu care cititorii României literare sînt desigur obișnuiți. La fel, construcța cronicii: un înveliș în care este urmărit destinul scriitorului/ scrierilor care constituie subiectul cărții analizate și se schițează un profil al autorului cărții/ al realizatorului ediției; și un miez în care este analizat cu rigoare și obiectivitate
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
artistul, carte apărută în 1992 în SUA, publicată în 1997 și la noi, care cuprinde și controversatul eseu despre episodul legionar, de tinerețe, al lui Mircea Eliade. Numește jurnalul semnat de Alice Voinescu Jurnalul unei ființe rare. Adaugă la obiectivitatea obișnuită o doză de ironie atunci cînd realizatorul unei ediții se contaminează nepermis de ideile autorului și se transformă într-un apărător necritic al acestuia, fie că este vorba de scrierile cu evident caracter reacționar, retrograd chiar și la publicarea din
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se ofere totul pe tavă și cel conștient că lumea nu-i datorează nimic. Trageți linie și rezultatul vă va îngrozi: obțineți însăși imaginea românului-standard, gureș până la amețeală, mahalagiu până la grețoșenie și mitocan cu sistem. Nu știu cum a fost
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
de a pune eroii în mișcare. Așadar, digresiunile lungi, biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta, mai ales pentru cititorul modern de astăzi răsfățat de atâtea oferte narative, cititor obișnuit cu proza directă, fără complicații lăturalnice în raport cu interesul propriu-zis al lecturii. Deprindere accentuată în zilele noastre de invazia pe micul ecran a numitelor telenovele. Europa, s-a mai spus, ar avea la îndemână un subiect grandios în această privință; deși
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
din presă, �periclitata" clădire se găsește chiar în drumul spectatorilor spre stadion) nu mai contează pentru această presă iresponsabilă. După cum nu contează că la Cluj români fanatizați s-au deplasat după încheierea meciului spre sediul consulatului maghiar, pentru a răcni obișnuitele măscări, încurajați de rânjetul televizat al primarului peremist al orașului. Cât de interesați au fost ungurii de meci s-a văzut: într-un stadion de șaizeci de mii de spectatori s-au înghesuit vreo patru mii de microbiști zgribuliți. Ei
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
numere tîrzii și multiple, acestea nu sînt condiții firești de apariție. Aspectul grafic elegant, conservat printr-o minune, e rodul unui efort eroic. Dar cultura nu trebuie să fie rezultatul actelor de eroism, ci al unora cît se poate de obișnuite. Urînd revistei La mulți ani!, încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial inaugural scris de Perpessicius acum treizeci de ani și reprodus parțial de Al. Condeescu: "Ti- tlul acestei publicațiuni, Manuscriptum, denumește, în forma lui solemnă, nu numai acea tortură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
8 începeau înregistrările pentru ca la 10 să fie la repetiții, fiecare pe la teatrul său. S-a creat o tradiție în acest fel, o datorie morală pe care artiștii au înțeles să o respecte pentru că, în fond, fiecare trăise fascinația ascultătorului obișnuit și, de ce nu, teatrul la microfon fusese microbul care-i contaminase să aleagă această profesiune. Ce mister extraordinar se năștea în liniștea și intimitatea serilor și nopților cînd personaje importante ale dramaturgiei erau aduse în casa fiecăruia dintre noi de
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
care nu funcționează sau cu săli de clasă în care nu există nici măcar tabla. La presiunile Uniunii Europene se alcătuiesc pe întrecute programe pentru copiii instituționalizați. Din motive mai curînd propagandistice se nasc programe pentru copiii superdotați, în timp ce pentru copiii obișnuiți, adică pentru acea majoritate care mîine, poimîine va plăti pensii și politicienilor care îi ignoră, nu se găsesc decît țapi ispășitori, în persoana directorilor de școală incapabili să se descurce, fără bani de la buget. S-ar putea găsi o soluție
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
interpelare a lui Dumnezeu". Al. Cistelecan își învinge rezervele și chiar maliția cînd comentează volumele lui Alexandru Lungu, Ion Horea, Dan Damaschin, Ilie Constantin. Nu-și ascunde nici preferința pentru Ion Pillat sau Lucian Blaga, uimindu-i poate pe cei obișnuiți doar cu ironia și intransigența sa. Ierarhizarea poeziei conform "top"-ului propus se dovedește, prin imaginea coerentă a unei perioade literare, oglindite la "vîrf", un pariu cîștigat, chiar dacă acesta a început, după spusele autorului, prin a fi "pe jumătate grav
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
străinii ne-au pus gând rău. Ce nu înțelege românul de rând (și, din păcate, nici politicianul de rând) e că străinătății (dacă e să acceptăm acest termen vag) nici măcar nu-i pasă de noi! Pentru belgianul, olandezul sau neamțul obișnuit, ba chiar și pentru francezul dominat de triada métro-boulot-dodo, adică pentru cel majoritar, România e doar un nume din manualul de geografie. Destinul popoarelor - să fie clar! - e stabilit de mâna de profesioniști (politicieni și oameni de afaceri) pentru care
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
a spus ceva ce am auzit apoi și la François Albéra, care preda Istoria filmului la Lausanne și la Sorbona, și care ne aducea tot felul de filme - în fine... Fieschi a formulat o critică ce nu-mi suna deloc obișnuit, nu suna a critică de film. I-a spus unui coleg al meu, care-și prezentase filmul de an, zice: -"Îmi pare rău, dar tu nu-ți iubești personajele." De fapt, asta e în tot ce discutăm. Și nu e
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
oară în străinătate, la . Mai fusesem și la Budapesta, dar Ungaria nu contează. Cu Varșovia, fusese o aventură... Emoționat că aveam să văd orașul lui Copernic și Chopin, nu dormisem toată noaptea. De nesomn, la plecare, uitasem pașaportul în hainele obișnuite, îmbrăcându-mă cu altele. La graniță, la ieșirea din țară, în tren, pașaportul, ia-l de unde nu-i! Îmi dădusem seama pe loc ce se întâmplase. Cu bunăvoința autorităților, mă întorsesem imediat pe calea aerului la București. Aici se făcuse
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
film, cât să afle ce i s-a mai întâmplat mucalitului proiecționist, cu fizionomie jovială tipic cehă (interpretat de actorul britanic Eddie Marson!). însă, marea și cea mai importantă surpriză a fost oferită de nivelul ridicat al competiției oficiale. Contrazicând obișnuita catalogare-reproș ce i se aducea : "festival de categoria A, cu o competiție de categoria B și un juriu, uneori, de categoria C", ediția din această vară a aliniat la startul cursei pentru Globul de Cristal 17 producții, criteriul de selecție
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
de dl. Ion Bulei și adnotări datorate d-lui Vasile Zincenco, care semnează și traducerea unui text deloc comun). Anul 1915 este al doilea din conflagrația care tindea să devină mondială. Deocamdată nu era încă. Martha Bibescu care, în mod obișnuit se afla în străinătate, se adăpostise, prudent, în țară. Era o tînără de 27 de ani (s-a născut în 1888), care ajunsese la Paris de la vîrsta de doi ani, unde a studiat și s-a cultivat. Era fiica lui
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
unde dădea recepții sau primea lume din straturile înalte ale societății bucureștene. Diplomații țărilor în conflict, aflați în misiune la București, se întîlneau, de regulă, la castelele Marthei Bibescu. Contele Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la București, viitor prim-ministru era un obișnuit al casei. La 16 aprilie 1915 Czernin se întîlnește la Mogoșoaia cu maiorul englez Thomson, amantul Marthei. Autoarea notează mîndră de sine: "Czernin spune: masacrarea rușilor în munți; cele mai ucigătoare lupte. S-au salutat și și-au strîns mîna
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
la vasta clientelă interlopă pe care-o păstoresc de atâta vreme. în plus, trebuia să fie atenți să nu construiască mai di granda decât șeful direct, nu care cumva să se iște vreo boacănă, dintr-o activitate atât de nobilă... Obișnuiți să comande, activiștii de partid n-au avut astfel de scrupule: ei au luat de-a gata vile superbe din cartiere șic, spre deosebire de bieții polițiști pe care minima prudență i-a împins să construiască la periferie sau în idilicele sate
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
toate aceste scăderi și de o anume fluiditate a metodei, există în carte și sugestii interesante, unele foarte tehnice, cum ar fi cele grafice, inspirate de lucrul autoarei cu studenții săi. Se simte, de altfel, în coerența discursului, disciplina celui obișnuit să se facă înțeles. Carmen Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, col. "Eseuri și studii", Editura Național, 2001, 211 pag. Ce ne poate spune arta despre psihanaliză Ideea de autor a Ancăi Oroveanu, de a aborda realitățile psihanalizei
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
folosită în locul lui că: eroare pe care Al. Graur o semnala într-un articol din 1931, explicînd-o prin tendința unor vorbitori mai puțin instruiți de a imita stilul cult: "țăranii nu întrebuințează niciodată acest cuvînt ș=căciț în graiul lor obișnuit (...). Cînd e vorba însă să se exprime mai "radical", sau în scris, li se pare frumos să-l întrebuințeze pe căci în locul lui că, dar, necunoscîndu-i adevărata sferă de înțeles, îl pun pe căci chiar acolo unde și limba literară
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
un perfecționist tenace ce perseverează în împlinirea visului său, acela de a-și acorda sunetele unui ideal potrivit căruia muzica, muzica sa, se dorește a fi o incantație ce poate dobândi valențe apropiate unui adevărat ritual. Nu este un lucru obișnuit astăzi când sub pulpana ocrotitoare a postmodernismului se justifică conjunctural aproape orice, când módele artistice se schimbă după sezon, după trebuințe, după oportunități. Acesta este portretul artistului care, la pragul de sus al celui de al șaselea deceniu de viață
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
2001. Cum bate din palme o singură mână Povestirile lui Salinger, mai pătrunzătoare decât romanele sale, apărute într-o nouă și foarte arătoasă colecție a Polirom, îngrijită de Denisa Comănescu, par să abordeze la prima vedere realitatea 'în fugă', fără obișnuitele în literatură 'momente statuie' de început și sfârșit. Viteza este dată de dialoguri vorbite sau nu, uneori eliptice, alternate de tăceri pline de conținut, de personaje 'iuți', străbătând scene, vieți, renașteri, parcă într-o secundă. Preferați ca personaje sunt înțelepții
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
poată spera la a se menține profesional, dar și să profite de un anume răsfăț material, nu de soiul aleșilor soartei din zilele noastre, învățați a refuza cu plictis bonificații de câteva sute de mii de dolari, ci la buzunarul obișnuiților de localuri unde curent se lasă pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și o
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
-o românii e esențial diferită de cea pe care le-au construit-o străinii. Cel mai interesant studiu e cel al lui Daniel Barbu, intitulat Etica ortodoxă și "spiritul" românesc, care, în ultimă instanță, oferă un suport istoric, savant, acuzațiilor obișnuite aduse astăzi Bisericii Ortodoxe Române. Dar, fie că ești de accord ,fie că nu, cu acuzațiile aduse B.O.R., nu poți să nu remarci subtilitatea interpretărilor de text vechi făcute de autor. Singurul text neizbutit e cel al lui
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]