13,698 matches
-
Mihaela Nicoleta Grigore "Un obraz îmi plânge/ și altul îmi râde/ când îmi lipesc urechea/ de buricul tău." (Ovidiu Gligu); " Te rog să nu mai plângi iubita mea-/ Mă voi întoarce și va fi iar bine./ Să nu asculți ce spune lumea rea/ Ascul-tă-mă numai
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
a practicii chirurgicale în acest domeniu. De altfel, eterna Americă fabrica staruri, la început de secol XX, lucrând asupra corpurilor lor, condiție sine qua non a carierei cinematografice la Hoolywood. Marlene Dietrich și-a scos măselele de minte, ca să aibă obrajii mai supți. Statisticile arată că bărbații sunt mai puțin atinși de obezitate decât femeile. În ciuda cifrelor liniștitoare, bărbații secolului XX sunt mult mai atenți la aparență/e decât înainte. În fapt, s-a schimbat doar direcția preocupărilor lor. În secolul
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
găsisem un loc. Publicul? Belgienii "din centru", toate vârstele, toate straturile sociale, toate culorile - cartierul Matongé (congolez) - e chiar lângă complexul cinematografic. Auzeam clar chicotelile unui grup gălăgios de tineri români, în rest tăcerea politicoasă (plicticoasă) belgiană. Nu-l recunoșteam. Obrazul cu trăsături aspre și boțite, glasul cu tăinuite accente ardelenești, privirea lehămesită, învăluită în obidă, omul care telefona calm, răbdător și evident - nu prima dată - domnișoarei de la Salvare, îmi aminteau un chip cunoscut, un personaj, un prieten. Uitat? Pierdut? Abia
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
încarnat de Fiscuteanu ca un sărman Tom shakesperian, într-o învolburată furtună a istoriei. Cu viclenie aburită el se mișcă, hurducăind găleți de var stins, ștergând urmele crimei, pe "pământul nimănui", la hotarul dintre nebunie și înțelepciune. îmi amintesc finalul: obrazul îi devenise o mască chinuită intrată adânc în carne. Bietul Pasăre e o făptură deosebită, alcătuire omenească aparte într-o vreme aspră, tensionată, e război... Dante Remus Lăzărescu, biet bolnav anonim, pensionar oarecare, sfârșește purtat din targă în targă prin
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
mari conflagrații, în care tot ce e nou proscrie tradiția și o ia, adamic, de la capăt." Evident, o astfel de față ascunsă, tenebroasă, greu asimilabilă modei, a generației '80 există și nici un studiu serios nu o poate neglija. Cu un obraz în tradiția de dată recentă și cu celălalt în viitorul postdecembrist, atât Ion Mureșan, cât și Liviu Ioan Stoiciu sau Nichita Danilov sunt nume inevitabile în tabloul poeziei deceniului al nouălea. Autori importanți, cu versuri extraordinare de multe ori, cu
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
Stat". Alteță Regală! "...M-am amuzat grozav aflând că o dată Augustul bot al Augustei Voastre mașini a tamponat căruța unui cetățean, până când a făcut-o praf. M-am amuzat și mai mult, aflând că Augustele Voastre palme au plesnit doi obraji universitari. Iar când am aflat că Augustele Voastre picioare au fărâmițat testiculele omonimului meu - m-am prăpădit de râs. îmi spuneam: "așa prinț și așa sergent mai înțeleg și eu!". Căci mie îmi place să fie omul popular. Alteță. Trăim
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Italia. Alte și alte evenimente de acest fel se derulau ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, deși sunt convins că în culisele acestor mari evenimente culturale se discuta printre uși și dinți despre noua imagine ce-a ieșit pe obrazul integrării noastre ca un buboi care a erupt și a scos la iveală și în Italia, ca de altfel și la noi, cele două lumi care coabitează, dar nu pot conviva, nu pot sta la aceeași masă, pentru că se folosesc
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
ceea ce a rămas? Dați-mi voie să vă atrag atenția asupra unui detaliu banal. Statuile grecești pe care ne-am obișnuit să le vedem, prin muzee, albe, de o desăvârșită simplitate, nu arătau deloc așa inițial. În vechime, ele aveau obrajii fardați cu roșu. Aveau gene artificiale și pupile de cuarț. Ploile și timpul le-au "simplificat". și templele erau, inițial, colorate și pline de podoabe. Ceea ce ne arată că vechii greci aveau, în realitate, alte gusturi decât cele pe care
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
mine/ mă și mir că nu i s-a spus și ei/ limbuța românică/ sau limbișoara românuță/ în copilărie/ cum mi s-a pocit mie numele/ probabil pentru faptul că/ eram bucălat/ tocmai bun de smotocit/ și de tras de obraz ce mai faci găbișor/ horățel etc. [...] apoi îi trag ghionturi uneori/ îmi scapă câte-o vorbă mai tare/ retroversiuni de genul/ quid pubula mea/ dar amândoi știm că e doar o joacă o/ joacă de-a trezitul la lume// și-
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
austriacă, asta mi-era limpede, așa că am început să bat Viena în lung și-n lat în căutarea unor femei străine. Acum plângeam cu patimă și în parcuri, și în scuaruri, până când mi-am dat seama că ochii roșii și obrajii scăldați în lacrimi nu mi-erau de nici un ajutor în tentativele mele de a cunoaște femei străine. Străbătând orașul cu mâinile la spate, ca un patinator, eram încredințat că un connaisseur, un inițiat avea să recunoască în mine numaidecât un
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
popa - repetiția, în sine, frumoasă, să-ți intre bine în cap, vasăzică... Iar doamna, uscățivă, plutind de atâta experiență, care, de fapt, ușurează, - imită comic situația, buzunarele popii atârnând grele de atâta căpătuială, cu burdihanul uite-așa, revărsându-se, cu obrajii umflați... să nu faci ce face popa... să faci, zice, ce zice popa - și doamna, ca o veritabilă actriță, își suge la maximum fălcile, ca și inexistente. Dacă toate acele înalte preasfinții... le-am tunde,... dacă le-am rade,... dacă
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
capul mereu creștinii, cu iubirea lui Dumnezeu sau a lor față de Creator, când misiunea lor este supunerea, să fie supuși, recunoscători, că El i-a făcut, în definitiv. Și multe altele. Pe musulmani, ideea creștină, să-ți întinzi și celălalt obraz, când ești pălmuit, îi lasă perplecși. în loc să dai și tu, să ripostezi, ca un bun musulman, cu simțul onoarei și datoriei. Am zis. Creștinii? Niște naivi. Niște copii... "Vrăjmașii - se spune - trebuie înrobiți. Trebuie omorâți. Și cu asta, basta! Dar
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
sănătoasă, p. 24). Alteori Traian Ștef găsește discursul potrivit pentru a vorbi despre Sufletul Patriei (titlul unui ciclu din volum). Tonul e subtil ironic, lăsând deschis finalul poemului: "Cum iese în calea trecătorului Cătălina/ Cu găleata plină de noroc/ Are obrajii rotunzi/ De pictură oficială/ și corpul gata să ardă palmele de hîrtie/ O trimite/ Să caute bărbați dar nu/ Eu sînt alesul în această duminică/ și miroase a cînepă verde/ Pusă la topit/ Așa și sufletul patriei (Sufletul Patriei, p.
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]
-
și iarăși se întoarnă ghe unghe o purces”. Am credința că am fost destul de limpede „respechive esact”. Nu? O țandără de cântec... Sandu Teleajen Și fiindcă primăvara este anotimpul renașterii să pornim în calea frumoasei cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Fata ce poartă ciuboțica cucului ̀în chip de conduri mlădiindu-și grațios trupul de silfidă ̀în mersu-i de cadână... În drumurile noastre vom fi însoțiți de multe ori, de ancestrala muzică, scrisă și interpretată
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
a plana ușor ca un fulg. Iar când pașii ne vor purta pe la vreun han sau cârciumă din vechime, cu puțină imaginație vom „auzi” zvon de cobză și țambal. Pe lăutarul din fruntea bandei îl vom vedea cum își lasă obrazul oacheș pe trupul viorii, a mângâiere pe când arcușul o face să doinească, să ofteze, să aducă a glas de bucium sau cântec de ciocârlie... Dar ̀înainte de a părăsi locurile vrăjite să luăm o fărâmă din albastrul zării care, ascunsă
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
ora lui... să muncim la a consolida o relație, o familie sau să renunțăm la ea când totul devine prea complicat... să renunțăm sau nu la un viciu... să mergem la sport sau să ne relaxăm la televizor... să întoarcem obrazul celui care ne-a dezamăgit sau să îi răspundem cu aceeași monedă... Alegerile pot fi bune sau proaste, pripite sau chibzuite, mediocre sau discutabile, condamnabile sau justificabile, ușoare sau dificile. Ele ne colorează viața și ne amintesc de responsabilități. Se
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
fruntea gânditoare spre pământul plin de culoare. Peste tot miroase a fructe coapte și a pâine caldă. Dar popasul meu nu a fost prea lung. M-am trezit într-o lume minunată. Totul este fermecător. Boabe de mărgăritar îmi mângâie obrajii rumeni. Un val de borangic îmi acoperă fața și o voce rece îmi spuse: Fetițo, îmi pare bine că ai venit pe la mine. Eu sunt ultima fiică a anului. Și viața omului are tot 4 patru anotimpuri. Ai grijă să
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
văzându-i triști îi luă să împodobească bradul. Spre seară se auziră bocănituri în ușă. Deschide tu, Ana ! Cred că au venit colindători. Copiii s-au grăbit la ușă. Au deschis ușa și au rămas nemișcați. Lacrimi fierbinți curgeau pe obrajii rumeni. E tata! E tata ! Micuții au sărit în brațele tatălui lor și îl strângeau cu putere. Brațele lui muncite îi cuprindea cu multă dragoste. Ei au primit în dar tot ce și-au dorit: păpuși, mașinuțe și... multă, multă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se oprește în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sau mai puțin dezvoltate. Producția de lână Lâna este de culoare albă și are o bună extindere pe corp. Astfel, la efectivele ameliorate, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent până la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind parțial obrajii, iar adesea pe frunte formează un smoc. Pe membre, lâna coboară sub genunchi și jarete. Aspectul învelișului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate, lâna are cusătura încheiată, este deasă și are un
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
viu, o rază de lumină ca un sfredel mic, scriind în întuneric slova fermecată pe care n-am găsit-o încă până acum, deși râvnesc la ea de-o viață-ntreagă. din întâmplare din întâmplare atingem seara ca pe un obraz obosit. ți-ar plăcea să-i simți fierbințeala sub degetele abia dezmorțite? podoabe îmi pun ca de nuntă și înfiorată aștept asfințitul. de mână te iau ca să-mi birui nerăbdarea sau frica, nu mai știu bine, căldura-ntre noi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
foame și sete. cine sunt eu, nor atotștiutor tivind pleoapa cerului? sunt rozul ascuns în textura ta pe care-l arăți doar celor ce au ochi ca să-l vadă. cine sunt eu, pământ rotitor atârnând ca o lacrimă albastră pe obrazul mobil al galaxiei? sunt sarea lacrimei pe care nu reușești să ți-o zvânți. mângâierea în care te adun să cadă asupra ta, ca ploaia, tot dorul meu cel strâns din lumi uitate, din curcubeu ce ține cerul cu umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în mine sună a toamnă, a foșnet molcomit de frunze brune, ce auzi din mine este cum se sting sprințare sonuri ale născocirii ce-au lunecat pe-arcuș neliniștit. ce-atingi din mine e cărbunele răcit pe care-mi culc obrazul meu de humă. ce-aștepți din mine n-o să vină grabnic, doar când din mâlul vârstei voi ieși, subțiată și curată ca o lună nouă, cu chipu-mi nevăzut te-oi bântui, și te-oi momi în lumi de taină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
relua și greșeala întocmai, ascunzându-mi mereu înțelesul, îndepărtându-l ca pe un pericol de moarte pe care doar eu, în nimicnicia-mi naivă, nu-l descifrez. înțelepciunea pietrei piatra aceasta mă privește în ochi cu căldură. încrezătoare, îmi pipăie obrazul cu mâini de nevăzătoare. sub atingerea ei mă transform în surata ei neștiutoare. dintr-o lume de piatră amândouă venim, asvârlite la întâmplare, la fel ne smulgem informului, neînțelesului, neștiutului, ne încredințăm plânsului, când această lume ne doare. doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Nu încerca să te lepezi de destin pentru că nu vei reuși. Soarta, trecutul, umbra și propria conștiință nu pot fi abandonate. Luptă Lupta cu propriile slăbiciuni este mai grea și cu mai puține șanse de reușită decât cea cu dușmanii. Obraji Cei ce se cațără pe piscurile cele mai înalte ale demnităților administrative și politice au grijă ca mai întâi să-și confecționeze obraji de toval. Adevăr Cel ce nu a cunoscut greul și răul, nu prețuiește binele de care dispune
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]