50,269 matches
-
și scriitor, un articol din 1945 despre versiunea redusă a Istoriei lui G. Călinescu, întocmește chiar o listă a colaboraționiștilor notorii (după părerea sa). E instructivă conexiunea stabilită de publicistul de la Răspîntia între situația de la noi și cea din Franța. Observația lui I. Ludo este că dacă nici un francez n-ar fi avut curajul în acei ani să "pomenească - în mod obiectiv", într-o Istorie a literaturii franceze pe Céline, Béraud ori Maurras, iată, G. Călinescu, la noi, o face, prezentînd
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
centrale au simțit nevoia să puncteze intrarea în jocul prezidențialelor a lui Theodor Stolojan. Adrian Ursu de la ADEVĂRUL, lăsînd deoparte intențiile de a face literatură pamfletară, cel puțin pînă la un punct, adică pînă ajunge să scrie despre PNȚCD, are observații pertinente despre anunțata candidatură a lui Stolojan. "Intrarea sa în joc, scrie editorialistul de la Adevărul, echivalează cu redesenarea peisajului politic. Competiția electorală este relansată, rezultatul devine imprevizibil. Tradiționala și deja plictisitoarea rivalitate Iliescu-Constantinescu este acum înlocuită cu o concurență reală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
ajunge în marea finală, subiectul în cauză va avea o pondere secundară și dezbaterea se va concentra pe redresarea României. După ce decizia lui Mugur Isărescu va fi și ea făcută publică, peisajul toamnei electorale va fi complet." În această calmă observație a lui Nistorescu despre completarea peisajului numai după ce și Mugur Isărescu își va anunța decizia, există o atitudine a editorialistului pregătit să mai înregistreze un cutremur în lumea politică, fără a se înfricoșa de eventualele sale consecințe.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
anul acesta la Editura Nemira în colecția "Ora H" este primul dintr-o serie de reeditări care va mai cuprinde romanele Un dolar, doi dolari, Valetul de treflă, Un cartuș la butonieră ale aceluiași autor. Încă de la început trebuie făcută observația că avem de a face cu un roman special în peisajul eteroclit al literaturii polițiste în anii '70-'80 la noi. Și asta pentru că nu găsim aici - ca de atâtea ori - nici un locotenent de Securitate, inteligent și pus pe treabă
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
e tot așa de limpede de ce interesau amantele sau cîștigurile unui Diderot ori Montesquieu sau la ce ar fi folosit portrete de felul celor așternute pe hîrtie de către inspector. în mod evident, Joseph d'Hémery are talent, adică spirit de observație și condei. Unele portrete sînt remarcabile literar. Iar narațiunile din partea de histoire, savuroase. Cum inspectorul nu e nici ideolog, nici moralist, fabulele sale nu se încheie cu vreo concluzie. Atunci de ce le scrie? E posibil și ca polițistul să fi
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Sîrbu. Autoarea urmărește liniile de forță ale operei, descoperă laitmotive și îi oferă neinițiatului o cheie de lectură pertinentă. Pentru inițiat, de reținut sunt notele de originalitate pe care Elvira Sorohan le descoperă - prin comparație - în acest jurnal, dar și observațiile despre literatura reflexivă, despre funcționalitatea fragmentarismului, a aforismului, a paradoxului și a jocului parodic. O carte dublă despre un scriitor dublu (diurn și nocturn, în accepția autoarei). Elvira Sorohan - Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv, Editura Junimea, Iași, 1999
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
ei. Cu un același ton pamfletar își scrie și Cornel Nistorescu editorialul din EVENIMENTUL ZILEI. Dar cel puțin dl. Nistorescu e egal cu sine însuși. El începe cu o parabolă a căruței pentru a descrie funcționarea CDR și ajunge la observații analitice de tip "Convenția Democrată din România a murit de boala prostului. Adică de grija altuia" sau "Fără roți, fără căruțaș, fără opritori și fără osii, căruța CDR a rămas doar un simbol. De fapt, bătălia cea mare se dă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
lor amplifică seria de sinonime pentru călugăriță, din care nu poate lipsi măicuță, la origine un diminutiv hipocoristic, dar care a devenit sinonimul funcțional al cuvîntului-bază. La seria feminină, de altfel, aș vrea să mă opresc în continuare, cu cîteva observații. În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
Gheorghe Grigurcu Toți stimează opera cînd e mare, spunea Thomas Mann, dar viața n-o stimează nimeni". Așa să fie oare? Biografii marilor creatori par, în orice caz, a contrazice o asemenea observație. Ei feresc opera de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
P.N.L. reprezintă un mare cîștig pentru literatura română. Și subînțelegea probabil că pentru politica românească, în schimb, ea nu reprezintă nici o pagubă. Nu eu voi fi acela care să-l contrazică. Din modestie, firește. Sînt tentat să fac totuși cîteva observații. Nu înainte de a spune că, în toți anii în care m-am lăsat prins în jocul politic, n-am lipsit din literatură. Fără să mai țin cronică literară, am fost prezent în critică. Dl Popescu a putut constata și personal
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
autoritate în epocă. Mă refer în mod special la Alice Voinescu, Ion Sîn-Georgiu, Petru Comarnescu, Ion Marin Sadoveanu, O.W. Cizek, Tudor Vianu. Din dezvoltarea tuturor punctelor de vedere exprimate de atîția cărturari valoroși am dispus de o rețea de observații stimulatoare. Ea mi-a permis să-mi constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și o dată cu transformarea simbolismului - apariția plină de fantezie
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Au fost omagiați, la Karlovy Vary, doi regizori importanți. Spaniolul Carlos Saura, care, pe scenă, mai în glumă mai în serios, a remarcat aspectul erotic al trofeului (un nud feminin cu un glob de cristal în brațe), ceea ce e o observație justă, deși cehii o resping. Și regizoarea supranumită "prima doamnă a cinematografului ceh", Vera Chytilova, care, cu umorul ei nonconformist, ușor excentric, își evocă propriile personaje... Întrebată, la conferința de presă, dacă vede în Timp un prieten sau un dușman
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
romanului este prea puțin un rezultat al costumației personajelor, al ceremoniei ceaiului atît de des invocată, a cuvintelor cu specific. Mult mai importante pentru crearea efectului de "oriental" sînt, după părerea mea, cîteva trucuri narative mai puțin evidente. O primă observație: romanul nu conține decît un personaj de sex masculin, Kikuji. Tatăl său i-a lăsat drept moștenire, pe lîngă bunurile materiale, o rețea de încurcături sentimentale: două foste amante (Ota și Chikako) își revendică fiul fostului iubit, fiecare în stil
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
manipulat și în planul acțiunii, și în plan narativ de intriganta Chikako sau de suava Ota. Cînd aceasta din urmă moare, fiica sa, Fumiko, începe, la rîndul ei, un complicat joc erotic cu același Kikuji. Aici intervine o a doua observație: cu cît analiza este mai rafinată cu atît este mai puțin gratuită. Autorul japonez introduce în cel mai mic detaliu semne, indicii, pentru o reconstituire a destinului personajului masculin. La un moment dat, Fumiko îi aduce în dar ceașca de
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
modelului și transformarea privirii pioase în act conștient, în tehnică de analiză și în formă de posesiune. Deși, aparent, în cele trei săptămîni ei și-au ales priveliști și au identificat expresii ale configurațiilor naturale, în esență actul lor de observație este unul de restituire culturală, de reorientare a peisajului către sine însuși. Pentru că, în acest caz, privirea nu este doar un proces obișnuit de percepție, un simplu instrument de orientare în spațiu, ci o formă de trăire activă și un
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
toți, să am, două pachete de țigări Carpați fără filtru, că, din alea cu filtru, dacă îmi aduc bine aminte, încă nu apăruseră... E drept că, pe vremea aceea, din cauza lipsurilor de tot felul, precum și din a unui dar al observației stimulat de condiția mea social precară, devenisem foarte sensibil... Stare potrivită atît celor neajunși, cît și celor ajunși prea repede, sus de tot. De aceea mă adresam lui întotdeauna cu dumneavoastră. Pînă într-o zi, cînd, întîlnindu-ne întîmplător în piața
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al evoluției sale: "Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca ei, cu nerușinare, plini de nostalgie și pentru că tot li s-a
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
fetițe/ răsucite pe-un deget uscat/ sam umblă pe cer/ trebuie să ajungă la mecca/ să cumpere mere" (sam umblă pe cer) Două lucruri trebuie deci să facă un poet: să ajungă la Mecca și să cumpere mere. Prin această observație sarcastică, Nora Iuga își pune în discuție, de fapt, propria-i condiție, în binecunoscutul ei stil decis și dramatic. Uneori, sam vorbește el însuși la persoana întâi (o persoana întâi deschisă în persoana a treia!): "am ieșit pe dig/ să
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
verbale ale personajelor care nu ating numai miza autenticității ci o depășesc uneori, blocînd motoarele textului și obosindu-l. Bruschețea apariției finalului este justificată de aspectul fragmentat al textului, în concordanță cu începutul spontan. Relatarea colocvială plină de naturalețe, acuitatea observațiilor, inteligența cu care autorul desenează personaje complexe din numai cîteva linii fac din Muzici și faze un debut promițător. Ovidiu Verdeș - Muzici și faze, Editura Univers, Colecția "Prima Verba", București, 2000, 312 p., f. p.
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
se flutură, după unii, amenințător, dinamica unei globalizări fără întoarcere, nu se poate lua exemplu de înfrățire a unor biserici, de rezolvare a litigiilor pe cale amiabilă, a concordiei fără urmări de o parte și de alta? În spiritul acestor ultime observații, trebuie înțelese eforturile unor mari domnitori care și-au dorit să lase urmașilor semne durabile prin religie, prin numeroasele lăcașuri de cult ș spații de închinăciune și de învățătură deschisă, prin cărți minunate ș originale și traduceri. Vezi stilul Brâncovenesc
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp, Th. Rosetti ar fi făcut parte din primul cerc, al conducătorilor. În realitate, Th. Rosetti, chiar dacă în martie 1888 (deci după peste două decenii de la întemeierea Junimii), a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
întîlnim un studiu dens despre romanul interbelic și problema canonului. Autorul se referă la cele două canoane știute: cel al înfruntării dintre modernism și tradiționalism și cel propus de dl Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980-1983), cărora le aduce observații și reproșuri, cînd nu le chiar contestă. Cel dintîi canon, n-are dreptate autorul, reflectă o stare de fapt în interbelic, cînd modernismul (eu am optat pentru conceptul de modernitate) întîmpina rezistența încă a tradiționalismului și, aici are dreptate dl
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
e, totuși, operațional, fără ca autorul să-l propună drept model absolut. Dar dl Sorin Alexandrescu înclină spre modelul, asimilat unui canon, al lui Ibrăileanu din Creație și analiză, care i se pare mai unitar și judicios. Trebuie reținută de aici observația, discutată și în precedenta carte a autorului nostru, Paradoxul român, că, la noi, în interbelic, militantismul pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
liricii eminesciene (1974), Eminescu - coordonate istorice și stilistice ale operei (1980). Recent, el a publicat la Editura Saeculum, o nouă culegere Momentul Eminescu în cultura română, în care adună, alături de mai vechi articole, și altele, scrise în ultimii ani. Oricâte observații ar formula despre temeiurile folclorice, despre studiile consacrate poetului în străinătate și despre traducerile în limba franceză, discutate comparativ și analitic, dominanta rămâne tot cea lingvistico-stilistică, ce se constituie și ca partea cea mai rezistentă a cărții. Gh. Bulgăr pune
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
uscat cu Anglia, fără să poarte război cu Albionul... Dar să revin la literatură, mai ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai printr-o calitate pe care aș denumi-o ambiguitatea transparenței. Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]