6,900 matches
-
un scrin și la un suport pentru pălării? M-am hotărât să nu mai pun alte întrebări. Comenzile ambarcațiunii se aflau pe puntea superioară, care funcționa și ca acoperiș al cabinei. Scout era acolo sus, întinsă pe un prosop cu ochelari de soare la ochi și în pantaloni scurți, cu bluza ridicată și îndesată sub sutien. Se ridică în coate când noi urcarăm scările, apoi își trase încet ochelarii pe nas în jos ca să se uite la mine în acea cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acoperiș al cabinei. Scout era acolo sus, întinsă pe un prosop cu ochelari de soare la ochi și în pantaloni scurți, cu bluza ridicată și îndesată sub sutien. Se ridică în coate când noi urcarăm scările, apoi își trase încet ochelarii pe nas în jos ca să se uite la mine în acea cămașă havaiană și cu pălărie pe cap. — Salut, am spus, fluturând năuc din mână înainte să mă pot stăpâni. Mă simțeam atât de stângaci în hainele alea prostești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ale numerelor de telefon apelate și-un ton electronic de apelare - țrr-țrr, țrr-țrr - peste hârâitul furios al motorului și bufnetul valurilor. — Funcționează, strigă doctorul, fluturând din mână în vreme ce vântul și tangajul îi răscolea părul vâlvoi. Se strădui să-și împingă ochelarii mai sus pe nas și flutură iar din mână spre mine. Funcționează. Cărțile de telefon și aparatele de apelare acționează ca o frână. Toate viețile și fluxurile și interacțiunile pe care rechinul trebuie să le tragă după el îl încetinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Scout și doctorul se duseră jos să pregătească ceva de mâncare și de băut. Voisem să-mi schimb din nou hainele, dar pantalonii scurți și cămașa hawaiiană erau subțiri și se uscaseră repede în căldura de-afară. Îmi pierdusem însă ochelarii și pălăria de pai când căzusem peste bord și mă ardea ceafa ori de câte ori gulerul mi se freca de ea. Simțeam înțepături pe frunte și pe pomeți. Veni seara. Cerul începu să se întunece și m-am hotărât să stau lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
limpezindu-mi mintea, încercând să fac abstracție de acea senzație. Mda, l-am întrebat de ea și el crede că e posibil ca noi să fi plutit în derivă. — Să plutim în derivă? Se întinse peste mine ca să-și ia ochelarii de soare. — Cum, pe vremea asta? M-am uitat la ea, nedumerit. — N-ai văzut marea? M-am uitat în zare. Apa era limpede și imobilă ca sticla. — Așa-i, am zis. Atunci poate că sunt curenți sau ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Apoi, de undeva, expresia aceea din nou - imaginea devine reflecția, iar reflecția, imaginea. Moneda întoarsă, fața ascunsă. Aveam impresia că ceva uriaș se petrecea în jurul meu, dar nu reușeam să ordonez minții pentru să vadă ce era. Scout, acum cu ochelari de soare la ochi, își sorbi berea și se uită peste ape. Am făcut și eu la fel, sprijinindu-mă de ea, gândindu-mă la sentimentul acela ciudat, la noaptea trecută, la rechinul aflat încă în larg undeva, în albastrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care ne dă târcoale din apă. — Doamne, am spus, terminați odată. Două fețe se uitară în sus la mine de pe punte. Am arătat spre mare. Butoaiele descriau o curbă largă în apă și se îndreptau către noi. Scout își ridică ochelarii pe cap. — O, la naiba. Se întoarce. Ce, ne... ne atacă? Păi, orice o fi făcând, o să ne mai dea o porție, spuse Fidorous. Scout, mai leagă un butoi. — Asta o să ne ajute la ceva? am strigat. Fidorous ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ai spus asta. Mă cuprinse pe după mijloc de brațele și mă sărută. Când ne despărțirăm, zâmbi. — Ești cam netot uneori, știi asta? — Mda, am spus. Scout, te rog să ai grijă. — O să am. Se așeză pe marginea bărcii, își udă ochelarii și intră în cușcă. Am închis capacul și vinciul a zăngănit coborând-o mai adânc în apă. Am ridicat mâna într-un salut reținut. Scout îmi răspunse la fel, dispărând jos în albastru. Următoarele cincisprezece minute nu fură decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acolo pionierii plecau cu teancuri de gazete, gata legate, pe care pensionarii le primeau gratis și le strîngeau timp de un an de zile, teancuri, În balcon. Ușa se crépa și dincolo de lénțișorul care o ținea, apérea o pereche de ochelari care spunea „n-avem, chiar acum au plecat pionierii”, sau: „ați mai fost o daté, gata, nu mai avem”, „n-avem, asta a fost tot”, „s-a terminat, ce mai vreți, la anu’ copii, la anu’”, „n-avem maculaturé!”, „Încercați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Întotdeauna bétaie pentru cé n-o Împrumuta din clasa de-aléturi pentru cé nu stia pe nimeni și-i scria În zilnic. Și nici nu stia pe unde sé o caute. Și Încé mai avea În „Patria Noastré” un Lenin cu ochelari și cu mustațé, résucité că la baronul Münhasen, care se trage singur de pér. Dar degeaba Îi spunea lui Nadejda Petrovna cé nu el i-a fécut mustață și ochelari lui Lenin, pentru cé nu-l crede. Lenin era bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Și Încé mai avea În „Patria Noastré” un Lenin cu ochelari și cu mustațé, résucité că la baronul Münhasen, care se trage singur de pér. Dar degeaba Îi spunea lui Nadejda Petrovna cé nu el i-a fécut mustață și ochelari lui Lenin, pentru cé nu-l crede. Lenin era bun și nu trebuia nimeni sé-i facé ochelari. Trebuia sé-i facé ochelari Învéțétoarei, care era desenaté lîngé tablé cum explicé la copii. Dar nu lui Lenin. Lenin și-așa are mustațé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
baronul Münhasen, care se trage singur de pér. Dar degeaba Îi spunea lui Nadejda Petrovna cé nu el i-a fécut mustață și ochelari lui Lenin, pentru cé nu-l crede. Lenin era bun și nu trebuia nimeni sé-i facé ochelari. Trebuia sé-i facé ochelari Învéțétoarei, care era desenaté lîngé tablé cum explicé la copii. Dar nu lui Lenin. Lenin și-așa are mustațé cu barbé. Tata Încé i-a zis cé pe Lenin n-are voie sé-l deseneze nimeni, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
trage singur de pér. Dar degeaba Îi spunea lui Nadejda Petrovna cé nu el i-a fécut mustață și ochelari lui Lenin, pentru cé nu-l crede. Lenin era bun și nu trebuia nimeni sé-i facé ochelari. Trebuia sé-i facé ochelari Învéțétoarei, care era desenaté lîngé tablé cum explicé la copii. Dar nu lui Lenin. Lenin și-așa are mustațé cu barbé. Tata Încé i-a zis cé pe Lenin n-are voie sé-l deseneze nimeni, numai pictorii mari la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cartea și-ar fi pus-o pe-a lui În loc. Dar așa, toate cérțile erau iscélite. Te punea Nadejda Petrovna s-o iscélești. Știe el foarte bine cum Îl cheamé pe cel care i-a fécut mustéți lui Lenin și ochelari. Pe dînsul Îl cheamé, sau Grigorenco Vladimir sau Jmurkin Alexandr sau Evseeva Natalia sau Baltuhin Vasilii. Pentru cé erau patru. Totuna, Șasa era ultimul din pétréțicé și dupé asta cartea nu mai era buné pentru cé pétréțica s-a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
donat-o nea Gogu vecinu' de scară; deci nou-născutul vostru e copilul lu' însuși dînsu. Mai rău, micuțu' poa'să fie plodu' fratelui tău, brrr, al lu' tată-tău. Nu-i incest, ia zi?" Cînd își scoate, satisfăcut de sine, ochelarii negri de maciste, nu mai are decît lentilele de contact... sexual. Greu de crezut că o pledoarie pentru scrisul salvator (scrii ca să supraviețuiești; romanele m-au vindecat de toate bolile minții și ale sufletului, pînă și de gripă Moscova) o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
durere în mijlocul drumului, l-o fi lovit vreo mașină. Bezmeticii ăștia în fierătaniile de merțane/ gipane. Bietul Mișu. L-au ajuns. Ba nu, nu-i decît un ziar vechi. Un ghemotoc de hîrtie mișcat de vînt. Amîn să-mi pun ochelari de distanță, îmi pierd destul timp căutîndu-i pe cei de citit (oh, timpul folosit ca să-mi caut ochelarii), așa că vederea slăbită mi-a mai jucat un renghi. Cosi è se vi pare. N-am cum să-l corectez pe Luigi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
L-au ajuns. Ba nu, nu-i decît un ziar vechi. Un ghemotoc de hîrtie mișcat de vînt. Amîn să-mi pun ochelari de distanță, îmi pierd destul timp căutîndu-i pe cei de citit (oh, timpul folosit ca să-mi caut ochelarii), așa că vederea slăbită mi-a mai jucat un renghi. Cosi è se vi pare. N-am cum să-l corectez pe Luigi Pirandello. Mă bucur că Mișu Negrițoiu o să-și miște funducul pe gard, în felul special al mîrtanilor porniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mansarda lui Mircea Eliade. Poate c-o să mă mut cu totul aici și-o să închiriez parterul. "Banii sînt scurți", cum spunea bunelul. Din ce în ce mai scurți. Deschid caseta cu vechile fotografii alb/negru, zimțate pe margini și mă bucur că n-am ochelarii, că i-am lăsat jos. Mi-i mai ușor să mă uit fără ochelari la toate fețele astea care eram eu: tînăra cu pălărie de dantelă albă și rîs fericit ("ce cuvînt demodat, Iordana, se aude vocea mea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
închiriez parterul. "Banii sînt scurți", cum spunea bunelul. Din ce în ce mai scurți. Deschid caseta cu vechile fotografii alb/negru, zimțate pe margini și mă bucur că n-am ochelarii, că i-am lăsat jos. Mi-i mai ușor să mă uit fără ochelari la toate fețele astea care eram eu: tînăra cu pălărie de dantelă albă și rîs fericit ("ce cuvînt demodat, Iordana, se aude vocea mea de-a doua, auzi, fericire"). Fata cu pălărie apretată, ridicîndu-i borul cu-n deget, să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dana. Imaginația ta de ficționară a stabilit-o. Questa coda non e di questo gatto. Coada asta nu-i coada acestei pisici. Făcîndu-mă, adică, să mă îndoiesc a cui e coada, a cui e întîmplarea. Și-a potrivit mai bine ochelarii cu lentilă mică și mi-a spus cu voce bine timbrată: Deși în "Ora" era posibil să apară orice. Cealaltă greșeală, de-adevăratelea, fusese... Gravă! Leandru putea să mă dea afară pe mine, atunci. De la revistă a plecat singur, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a părut. A produs o iluzie. Fluturel arăta eliberat, ca după o micțiune. Asta și cred. Lucian Foișor a deprins de decenii bune (și mai puțin bune) gustul simulării. A simulat, cu grație, că poartă un joben extravagant și ochelari cu lentilă mică, de-un verde extrapămîntean. N-avea pe cap decît pălăriuța de flaneur, îndrăgostit de ulița Teodorenilor, de cotloanele dulcelui tîrg, de străduțe cu șine părăsite, unde întorcea, cîndva, un tramvai numit dorință. Cînd a fost arestată Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-a stat 5 ani la ruși/ Dă acu' mîna cu Bush; Sugar Bear are iluzia dialogului non-stop cu națiunea, deși e-n stare să combată adevărul istoric cu ordonanțe de urgență; finanțiștii (pregătiți de Secu să arate a occidentali: ținută, ochelari, barbă, limbi străine) încearcă să ne convingă că "reașezările de prețuri" (așa li se zice scumpirilor) sînt de bine; Vîntu, care știe dar nu spune, ajunge cel mai bogat om pe-un kitshor de plai, în timp ce pensionarii fură apă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
duplicat. Desigur, în principiu pentru asta îmi trebuie o oglindă, dar nu neapărat. Simțea nevoia să-și contemple chipul din când în când, în orice îi era la îndemână: oglindă, geam, o vitrină, un ochi de apă, o pereche de ochelari... orice era capabil să-i rețină chipul și să i-l restituie. Să fie asta un mod dual de-a fi, o expresie nătângă a singurătății, sau mai degrabă a singularității? Orice ar fi, îndată ce-și odihnea pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Mare, are fața rotundă și bucălată, brăzdată de un zâmbet larg și tâmp. Cel din stânga, sau Sinele Mic, are figura suptă și răsucită, ca în portretele lui Soutine. Afișează mereu o căutătură ironică și malițioasă. Cel de la mijloc, Masca, poartă ochelari negri de soare și are fața tăvălită într-un strat gros de pudră, afișează mereu un zâmbet condescendent și parșiv.) Sinele Mare: Mă numesc Philip și mi se spune "Sinele Mare" doar ca să pot fi deosebit de ceilalți colocatari ai acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fiecare poartă un corn ce iese din centrul frunții ca la unicorni și, bineînțeles, invariabilul pulovăr în trei părți. În spatele lor stau Dora și cu avocatul ei. În partea opusă, tot în primul rând, stă avocatul acuzării, deocamdată singur, poartă ochelari negri ca și Masca și mănuși de piele. Judecătorul, căutând cu privirea prin sală... către avocatul acuzării: Judecătorul: Domnule avocat al acuzării, am dori să începem prin a prezenta acestei curți părțile în discordie... Adică mai pe scurt, unde este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]