5,630 matches
-
Sus, cu 851 de locuitori în total. În comună funcționau o școală cu 29 de elevi și două biserici (câte una în fiecare sat). Satul Odăile făcea pe atunci parte din comuna Bucoveni, având 125 de locuitori. În 1925, satul Odăile trecuse deja la comuna Otopeni, care era arondată plășii Băneasa, având 1938 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al orașului regional București, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
vorbește de moartea logofătului declară: ""Iani socotéște cum plătéște Dumnezeu celora ce fac rău"". În decembrie 1540, hatmanul Mihu și logofătul Trotușan au complotat pentru uciderea domnitorului Ștefan Lăcustă (1538-1540). Ei i-au convins pe slujitorii domnitorului să pătrundă în odaia unde dormea domnitorul și să-l omoare. După aceea, cei doi mari boieri, împreună cu alții, l-au pus ca domnitor pe boierul Alexandru Cornea (1540-1541), portarul Sucevei, care era fiul lui Bogdan al III-lea. Sosirea în Moldova a fostului
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
dar și-a încheiat cariera prematur la vârsta de 23 de ani, din cauza drogurilor. Evgheni s-a născut pe 19 martie 1983 în Tiraspol, RSS Moldovenească. În copilărie a locuit împreună cu părinții în condiții modeste într-un apartament cu o odaie în cartierul Vara din Tiraspol. La vârsta de 8 ani s-a înscris în secția de fotbal a „Școlii sportive de rezerve olimpice pentru copii și juniori” din Tiraspol (СДЮШОР). Primul său antrenor a fost Valeri Petrovici Vasiliev. La vârsta
Evgheni Pațula () [Corola-website/Science/335415_a_336744]
-
Bacău. În 2009 au ars nu mai puțin de șapte biserici de lemn, precum cea din Valea Ierii, județul Cluj, biserica aproape în ruină din Vingard în județul Alba, frumoasa biserică din Soconzel, Satu Mare, biserica din Purcăreni, Argeș, cea din Odăile, Buzău, din Viltotești, Vaslui, și cea din Satu Mare, com. Crucea, Suceava. Biserica din Dângău Mic a fost parțial distrusă de foc în același an. În anul 2008 au ars biserica de lemn din Portari, județul Vaslui, și cea din Pleșa
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
medici militari francezi, originari din Beauvais, ce se îndreptau spre unitatea militară din Andernach (ce făcea parte din corpul de armată condus de generalul Augereau) își petrec noaptea într-un han de la marginea pitorescului orășel aflat pe malul Rinului, împărțind odaia cu un industriaș german care se refugia din calea războiului; industriașul Walhenfer le-a mărturisit, în timpul mesei, că avea la el o sumă considerabilă de 100.000 de franci în aur și diamante. Unul dintre cei doi chirurgi (Prosper Magnan
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
Cartierul evreiesc și să se mute treptat înafara zidurilor. Până la urmă în cartier au rămas cei mai săraci și mai bigoți, din rândurile evreilor haredim. Locuințele lor erau foarte mizere, luminate cu lumânări izolate sau cu tăciuni aprinși, aerul în odăi fiind îmbăcsit cu fum de smirnă.(după descrierea lui Ari Ben Zahav) În culegerea sa de povestiri „Yalkut Sipurim”, scriitorul Yehuda Burla a descris viața în așa numită Curte a sefarzilor (Hatzar Hasfaradim sau Hahakura) din Cartierul evreiesc într-o
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Preotul (n. 6 iunie 1887 - d. 1971) este unul dintre fondatorii (la 1 mai 1915) societății literare „Academia bârlădeană” , alături de George Tutoveanu și Tudor Pamfile. S-a născut în data de 6 iunie 1887, în localitatea Odaia, comuna Bursucani, județul Vaslui și este tatăl profesorului Ion Chiricuță. Urmează cursurile facultății de Litere si Filosofie, apoi studiază Teologia. Și-a completat studiile la Universitățile din Leipzig, Erlangen și Heidelberɡ. Înainte de a deveni preot a activat la Botoșani ca
Toma Chiricuță () [Corola-website/Science/335489_a_336818]
-
valoroși cercetători în demoniu, "agricultura itinerantă" însăși afost precedată de forme discrete de teritorializare, a unor comunități genealogice mai restrănse în funcție de condițiile geografice. Astfel, germenii satelor pastorale ar fi fost sălașele și conacele, în câmpie ar fi predominat cătunele și odăile, în timp ce zonelor montane și celor pomi-viticole le-ar fi fost caracteristice crângurile, respectiv conacele și pivnițele de vin, acestea din urmă rămânând după formarea satelor asezări sezoniere, satelite vetrei satului. În urma unui îndelungat proces de generalizare a practicilor relaționale specifice
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat pe fosta mânăstire Crasna
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
paznic de noapte la CAP Posești, a văzut, de pe dealul Tăbăcioi, un obiect strălucitor, «o stea cu coadă» de culoare galbenă, traversând cerul, planând și aterizând lin într-o livadă aflată la circa 2 kilometri de el, pe dealul La Odaia. În zilele de 23-25 septembrie 1978, nu departe de cabana Bâlea Lac a avut loc una dintre cele mai terifiante întâlniri de gradul III, precum și unul dintre rarele cazuri în care oamenii au fost atacați de entități necunoscute. Victimele, circa
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
4 km - distanță directă pînă la Satul Drojdieni din Raionul Nisporeni 4 km - distanță directă pînă la Satul Bălăurești din Raionul Nisporeni 5 km - distanță directă pînă la Satul Cățeleni din Raionul Hîncești 5 km - distanță directă pînă la Satul Odaia din Raionul Nisporeni 5 km - distanță directă pînă la Satul Mirești din Raionul Hîncești 6 km - distanță directă pînă la Satul Zberoaia din Raionul Nisporeni 7 km - distanță directă pînă la Satul Chetroșeni din Raionul Hîncești 8 km - distanță directă
Heleșteni, Nisporeni () [Corola-website/Science/305235_a_306564]
-
1882. Din anul 1993 localitatea este sit al patrimoniului mondial UNESCO, fiind împreună cu alte 9 sate din Slovacia localități conservate. Localitatea este un sat tipic Carpaților de nord, fiind foarte bine conservat. Casele din lemn au câte două sau trei odăi și sunt decorate cu obiecte ale vieții cotidiene din trecut. Patrimoniul arhitectural al localității include și clopotniță de lemn din secolul 18 precum și o capelă construită în stil baroc. Localități cu statut de sat prezervat mai sunt: Localități similare aflate
Vlkolínec () [Corola-website/Science/316685_a_318014]
-
în cercetarea arheologică cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
aceeași configurație, făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. Ca populație ele aveau respectiv 5000 de locuitori (Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
administrative a României comuniste, prin alipirea la comuna Merei a fostelor comune Izvoru Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
semnată „Arne Saknussemm”. În ciuda celor mai laborioase eforturi, profesorul Lidenbrock eșuează în încercarea sa de a descifra codul; pentru asta se autopedepsește cu înfometare, extinzând această pedeapsă și asupra celorlalți membri ai casei sale. Din întâmplare, Axel, rămas singur în odaia acestuia, descifrează mesajul și vrea să-l arunce în foc după ce îi citește conținutul, adică instrucțiunile lui Arne legate de o descindere în centrul Pământului: "Coboară în craterul lui Yocull din Snefells, pe care umbra lui Scartaris vine să o
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
Vânători este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Coști, Odaia Manolache și Vânători (reședința). Comună este situată în partea de nord-est a județului Galați, fiind limitrofa municipiului Galați, cu care se învecinează în partea de sud. în partea de vest se învecinează cu teritoriul comunei Smârdan, la nord cu teritoriul
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
Galați, fiind limitrofa municipiului Galați, cu care se învecinează în partea de sud. în partea de vest se învecinează cu teritoriul comunei Smârdan, la nord cu teritoriul comunei Tulucești, iar la est cu teritoriul municipiului Galați. Comună cuprinde satele Vînători, Odaia Manolache și Coști. Din punct de vedere al vechimii comună Vînători este relativ tânără, satele componente, mai vechi sau mai noi, făcând parte mult timp din comunele învecinate. Deși teritoriul comunei Vînători a fost locuit încă din preistorie, mărturiile arheologice
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
preistorie, mărturiile arheologice stând dovadă în acest sens, documentele de atestare a localităților componente sunt de data mai recentă, din epoca medievală și modernă. Conform recensământului din 2011, comuna Vânători are o populație de 4864 de locuitori. În anul 1887 Odaia lui Manolache și Vînători intrau în componență comunei Tulucești din plasa Horincea-Prut. Până în anul 1931 cele două sate au făcut parte din comuna Tulucești. În anul 1943 comună Vînători, cu satele Vînători și Odaia Manolache, făcea parte din plasa Independența
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
4864 de locuitori. În anul 1887 Odaia lui Manolache și Vînători intrau în componență comunei Tulucești din plasa Horincea-Prut. Până în anul 1931 cele două sate au făcut parte din comuna Tulucești. În anul 1943 comună Vînători, cu satele Vînători și Odaia Manolache, făcea parte din plasa Independența. În prezent comună cuprinde satele Vînători, Odaia Manolache și Coști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
componență comunei Tulucești din plasa Horincea-Prut. Până în anul 1931 cele două sate au făcut parte din comuna Tulucești. În anul 1943 comună Vînători, cu satele Vînători și Odaia Manolache, făcea parte din plasa Independența. În prezent comună cuprinde satele Vînători, Odaia Manolache și Coști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,37% din populație, apartenența
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
include o zonă rurală care aparține administrativ de 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău, fiind o zonă complet rurală cu circa 45000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mînzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Vodă și Beceni, iar suprafață ocupată este de 1035.9 km. Anul 2007 - Este inițiată mișcarea pentru constituirea Geoparcului, de către reprezentanți ai Universității din București în colaborare cu Consiliul Județean Buzău
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
au plâns în 1814 domnitorului Scarlat Callimachi, ei afirmând că i-au purtat de grijă bisericii domnești "„dintru în vechimi și pană în zioa de astăzi, adică cu a lor cheltuială s'au făcut boltili i acoperemăntul bisericii i trii odăi a bisăricii, ogradă de zăplaji de giur împregiur, zugrăvit catapitesmii, i toati veșmintili bisăricii, doi clopotii, doi policandri, i sfeșnicii, i argintării și alti multe de mari sumă de bani; asăminea și toată liafa și hrana preoțalor slujători de opștii
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Iconomul Neculai Dărângă, preot paroh între anii 1908-1944, este autorul primei (și până acum singurei) monografii a localității, "Monografia comunei Târgu-Frumos" (Tipografia Națională I. S. Ionescu & M. M. Bogdan, Iași, 1916). El a amenajat un mic muzeu într-una din odăile casei parohiale, salvând astfel de la dispariție mai multe obiecte vechi existente în biserică. Printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, preotul paroh a predat în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași mai multe obiecte ce
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]