4,587 matches
-
deșerturilor. Domnul Busbib simți cum începe să-l doară capul gîndindu-se cu cîte pericole era confruntată umanitatea în același timp. mai ales că ulti mele patru puncte mergeau mînă în mînă, de parcă ar fi fost cei patru cavaleri ai apocalipsului. ofensiva gunoaielor, dispariția pădurilor, dispariția albinelor precum și a mii de alte specii de plante și animale precum și înaintarea implacabilă a deșeturilor erau legate între ele. este ca și cum toate ar acționa în bandă organizată, își spuse. s-ar părea că 40 la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
corpului, ne deschide spre o altă perspectivă a lumii. Senzațiile stranii de amețeală, care te apucă orișiunde și mai cu seamă de câte ori distanța de om evoluează în direcția infinitului, nu indică numai o prezență agresivă a spiritului, dar și o ofensivă năprasnică a tot ce-am adăugat peste constantele soartei umane. Căci amețeala este simptomul specific al depășirii unei condiții firești și al imposibilității de a mai împărtăși poziția fizică legată de ea. Rupîndu-se legăturile lăuntrice cu omul, semnele lor exterioare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
etc. Ați înțeles: am apărat și am păstrat. Se cheamă aceasta destin? Națiunile mari au spintecat istoria, în pornirea lor de a se afirma. După flăcările lor rămâne o dâră de foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămâne după defensiva unei culturi mici? Praf - dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vânt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici... Există totuși un moment în care ele se pot salva de la neant prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de opresiune, pentru o solidaritate românească. Dar chiar viziunea lor - în mod explicabil - n-a depășit elementele definitorii ale unei existențe populare. Națiunea este un nivel superior al poporului; numai la rangul ei un neam câștigă elanul agresiv și acea ofensivă fecundă care este marca unei individualități bine definite. Bavarezii, saxonii, prusienii și celelalte fragmente germanice vor fi reprezentat, în existența lor izolată și cvasiautonomă, mai bine imediatul poporului german, elementele lui primordiale și vigoarea inițială. Dar numai ca popor, germanii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de ritm, atunci satul este negația ei. Vai de țara împînzită numai de sate! Scutită de mari conflicte sociale și străină de problemele dureroase ale vieții moderne, ea nu cunoaște, în schimb, nimic din deliciile măreției, ale forței organizate, ale ofensivei năpraznice. Orașul este istorie de fiecare clipă; de aceea numărul orașelor, agravând problemele unei națiuni, o saltă totuși la un nivel inaccesibil țărilor agrare. Mobilitatea și trepidația pun viața încontinuu în fața a noi întrebări și a noi soluții. Ultimul orășean
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi justifică voința de putere și îi dă un cinism
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
De ce, politicește, a prezentat totuși caracterele unei țări de a doua mînă? De ce Italia s-a realizat atât de târziu pe plan politic? Dacă ea era predestinată a fi mare putere, trebuia să braveze inițial istoria pe toate planurile. Concomitența ofensivei caracterizează o mare putere. Fascismul a realizat pentru Italia ceea ce n-au făcut secole de evoluție politică. Prin el, Italia a realizat accesul la putere, dar n-a putut suplini totuși golurile și insuficiențele ei politice. Nu există o idee
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât raționalul, o dovedește nulitatea dreptului în astfel de momente. Forța dreptului este nulă în fața Forței. Crizele lui sânt echivalentele triumfului Ei (zeiță monstră și irezistibilă). Acei care se complac în iluzia unui absolut juridic, dar văd răsturnările create de ofensiva forței (chiar a acelei forțe ce servește o mare idee), se mângâie cu speranța că la un tribunal al istoriei toate triumfurile înălțate din expansiunile puterii vor fi pecetluite ca infamii și își vor pierde strălucirea. Acestor idealiști trebuie să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
erau tentante pentru guvernul român, dat fiind că sumele În dolari erau preluate de guvern, ce transmitea Comunității sume În lei, la o rată de schimb favorabilă părții române (12 lei la dolar)1. În același timp are loc o „ofensivă” a marilor organizații evreiești pentru a stabili contacte cu România. Astfel, la 22 ianuarie 1958, doi reprezentanți ai Executivei Sioniste, Anselin Reiss, directorul politic, secția xe "Israel"Israel, și Leo Berenstein, secretarul general al aceleiași secții a Executivei, vor face
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comuniști, social-democrați, reprezentanți ai partidelor istorice, ai organizațiilor sioniste și ai Uniunii Evreilor din România (U.E.R.), avându-se grijă să se respecte o Împărțire rațională a funcțiilor În diversele secții ale Federației. Dar acest echilibru avea să dureze puțin, din cauza ofensivei comuniștilor favorizați de situația geopoxe "Antonescu"litică, În principal de prezența sovietică În România. Încă În octombrie 1945, grupul comunist din Prezidiul Uniunii Comunităților Evreiești - M.H. xe "Maxy"Maxy, Paul xe "Iscovici"Iscovici, B. xe "Lebli"Lebli - cere convocarea unei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de solidarizare cu Cehoslovacia, pentru prima oară au apărut panouri cu figura lui Ceaușescu. A fost momentul nașterii noului cult al personalității. Cel de-al treilea eveniment crucial pe linia „închiderii” a avut loc în 1971. „Minirevoluția culturală” a declanșat ofensiva regimului ceaușist împotriva oricărei speranțe de democratizare și liberalizare. Intrarea economiei socialiste într-o criză cronică, tot mai vizibilă de la începutul anilor ’80, a spulberat orice iluzie. Criza sistemului socialist nu era numai criza regimului Ceaușescu, ci a întregului sistem
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
focului asupra manifestanților, dar a face din Armată „oaia neagră” a revoluției este exagerat, totuși, din moment ce tot Armata este cea care a trecut decisiv de partea populației, sprijinind-o din 22 decembrie. * Alexandru Saucă (KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, 1994) trage concluzia că în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 au acționat trei forțe antiromânești care au subminat statul român și au continuat să-l submineze și după decembrie 1989: 1) „imperialismul de sorginte sovietică”; 2) „revizionismul ungar”; și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1999, Editura Europa Nova, București Rusan, Romulus (coord.), O enigmă care împlinește șapte ani. Comunicări prezentate la Simpozionul cu același titlu de la Timișoara (18-19 decembrie 1996), Editura Fundației Academia Civică, București, 1997 Saucă, Alexandru, KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, Editura Miracol, București, 1994 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție..., Editura Forum, București, 1999 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Revoluția română din decembrie 1989 percepută prin documentele vremii, Editura Axioma Edit, București, 2000 Sava
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sunt cei care vor Înțelege politica birourilorlor”. Managerii pricepuți Înțeleg atât beneficiile, cât și slăbiciunile politicii de birou a companiilor lor. Au o reprezentare mentală a acesteia și și-au creat atât o strategie ofensivă, cât și una defensivă. Cea ofensivă Îi ajută să-și protejeze lucrurile pe care le doresc sau de care au nevoie pentru departamentele și carierele lor. Cea defensivă Îi ajută să nu piardă resursele sau puterea pe care alții ar Încerca să le fure. Politica de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și interacționează elemente reprezentative ale celor trei mari civilizații. Coexistența presupune raporturi de comunicare și cooperare, dar și competiție, contradicții, conflicte și convulsii. Tendința principală este extinderea ca sferă și dezvoltarea în conținut a civilizației electronice; aceasta își va intensifica ofensiva, chiar dacă mai are mult până la desăvârșire. Celelalte două civilizații (a plugului și a liniei de asamblare) îi vor opune rezistență, motiv pentru care se vor ciocni atât în țările puternic tehnologizate, cât și la scară planetară, ceea ce poate conduce la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de model de economie de piață încă din anii 1990-1991. Propuneri s-au făcut în acest sens, dar, pentru perioada respectivă, cercetarea economică nu avusese încă timp să se axeze pe realitățile statelor respective. Am putut asista, astfel, la o ofensivă a tipurilor de modele, printre care s-a numărat și modelul economiei sociale de piață (modelul suedez), considerat ca unul dintre modelele fascinante ale economiei cu piață concurențială. Cercetarea economică românească a inițiat o analiză comparativă a diferitelor tipuri de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în romanele de tinerețe sau prin referințe subtile la opera misticului renan Meister Eckhart, localizabile în Esența manifestării 1. Decizia filozofului francez de a aborda frontal corpul scrierilor noutestamentare nu putea surprinde lectorul familiarizat deja cu aceste texte. Rezultatele acestei ofensive finale sunt însă pentru oricine - și pentru autorul însuși - neașteptate. Cu siguranță, demersul încercat este cel puțin inedit, chiar dacă pentru unii scandalos. Cititorul nu va putea pretinde însă, de la bun început, nici o „puritate metodologică” în abordarea întreprinsă de Michel Henry
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
politicile lor de securitate. Tradițiile, valorile și prioritățile militare pot avea un impact specific asupra politicii de securitate. Militarii din armata unui stat, constituiți ca un grup de experți, pot influența unele decizii în domeniul securității, cum ar fi cultura ofensivei. De aceea, constructivismul contribuie cu argumente solide la explicarea stabilității și schimbării pe plan internațional, nu numai în rezultatele politicii de securitate și apărare, ci și în formarea preferințelor și identităților culturale. Noțiunea de securitate presupune și analiza raportului "incluziune
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cadrul modern al raporturilor de forțe militare; siguranța unui stat sau a unei regiuni nu se mai limitează, ca în trecut, la posibilitatea autorităților politice de a mobiliza o forță armată capabilă de descurajarea adversarului, de acțiuni de ripostă sau ofensive preventive. În prezent, toate instituțiile civile ale statului și cele private au structuri de securitate proprii care funcționează după legi și regulamente specifice și se coordonează cu structurile militare în situații de criză. După experiența a două conflagrații mondiale care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la creșterea insecurității altor state. Deoarece statul A își sporește capacitățile sale militare pentru a se confrunta cu statul B, acesta din urmă este pus în situația să aleagă între două atitudini de creștere a capacităților sale militare: defensivă sau ofensivă. Dacă statul B nu răspunde prin nici o contramăsură, insecuritatea lui crește; dacă statul B răspunde printr-o creștere a capacităților sale, atunci insecuritatea statului A crește indirect, deoarece el nu este niciodată sigur de faptul că statul A nu are
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
A nu are intenții de agresiune. Din această realitate, ambele state se confruntă cu o dilemă, în sensul că într-un mediu anarhic, fiecare stat interpretează propriile sale măsuri ca defensive, iar măsurile celorlalte state sunt considerate ca potențial amenințătoare (ofensive). Statul B, văzând că statul A își crește capacitățile sale militare, atunci el decide să le crească și pe ale sale. Ori, statul A, văzând că statul B crește capacitățile sale militare, crește și el, la rândul său, propriile capacități
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
multiplicator care duce, de fapt, la cursa înarmărilor. Dar cum se poate ieși din dilema securității? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să se părăsească logica cercului vicios și să se abordeze securitatea din punctul de vedere al echilibrului ofensivei și defensivei: un stat care, față de alt stat, crește armamentele sale de natură ofensivă, și nu reacționează, atunci el se expune la un risc crescut de agresiune; dacă el reacționează, el își asumă riscul de a relansa cursa înarmărilor; dimpotrivă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
suveranității, existența unor constrângeri privind dimensiunile puterii militare cât și unele sacrificii. De pildă, sporirea transparenței în probleme de securitate poate duce la afectarea surprizei, ca armă veritabilă în acțiunea strategică. De asemenea, prin controlul armamentelor sunt reduse opțiunile militare ofensive ale statelor. Instituția care se ocupă de dezvoltarea securității prin cooperare este Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.). De remarcat este și ideea potrivit căreia securitatea prin cooperare se realizează nu numai între prieteni, ci mai ales
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai edificator exemplu fiind Israelul, țară aflată într-o permanentă stare de război. Dacă i se face o clasificare operațională, apărarea poate fi: activă, pasivă, antiaeriană, civilă. Apărarea activă cuprinde ansamblul mijloacelor puse la dispoziție cu scopul de a interzice ofensiva unei armate sau a distruge o armă (rachetă) care este îndreptată asupra unui obiectiv strategic. În aceeași ordine de idei, apărarea pasivă (expresie utilizată între cele două războaie mondiale care echivala cu conceptul de "protecție civilă" de azi), vizează protejarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
adecvată. Amenințările teroriste și riscurile privind folosirea armelor de distrugere în masă solicită noi abordări privind procedurile de acțiune. Apărarea trebuie privită și ca un mod de acțiune strategică în relațiile internaționale, în special în analiza echilibrului între apărare și ofensivă, două concepte fundamentale ale luptei armate. Preferințele pentru una din aceste forme sunt diferite. Pentru militarii de carieră, ofensiva este în topul preferințelor, deoarece ea asigură o mai mare libertate de acțiune în teatrul de operații și duce la obținerea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]