2,027 matches
-
parcă întreaga pasiune se concentrase sub pielea aceea brună, mată, și întreaga voință de victorie alături. Trăia prin sine; nu mai aparținea fetei care îl întinsese pe jăratec ca să-și încerce dragostea. Îl țineam în mâinile mele ca pe o ofrandă vie, zăpăcit eu însumi de intensitatea cu care palpita și de ciudățenia faptului care trebuia să urmeze. Începui să-l strâng, să-l mângâi, să-l sărut, sigur fiind că îmbrățișez întreaga făptură a Maitreyiei, că pe ea o mângâi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
jertfă dăruindu-ți propria ființă. În suferința mistuitoare a sacrificiului întotdeauna se topește și cel ce sacrifică. În acest sens, se poate spune că în demersul jertfei autentice, ființa care sacrifică își oferă supliciului propria individualitate prin intermediul multiplelor forme de ofrandă, ea este cea care își așează pulsația sub apăsarea ontică a plângerilor ce-și revarsă suspinul. Absența sa din ofrande este semnul întunecat al falsității acestora, al vidului de spirit ce le însoțește abandonul fantomatic. Așezate în orizontul existenței de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se poate spune că în demersul jertfei autentice, ființa care sacrifică își oferă supliciului propria individualitate prin intermediul multiplelor forme de ofrandă, ea este cea care își așează pulsația sub apăsarea ontică a plângerilor ce-și revarsă suspinul. Absența sa din ofrande este semnul întunecat al falsității acestora, al vidului de spirit ce le însoțește abandonul fantomatic. Așezate în orizontul existenței de un suflet ce și-a întors în grabă de la ele spectrul, vor rămâne ca simboluri orfane ale unei posesii trecute
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
autentică jertfire. Adevăratul sacrificiu din trăirea mistică survine atunci când voința renunțării avansează și se preschimbă în universalitatea unei iubiri atotcuprinzătoare. Din și întru această dragoste deplină irumpe jertfa din care pulsează sinele suferind al celui ce sacrifică, sinele dăruit prin ofrandă. Așa cum renunțarea indică un demers diferit de cel al sacrificiului din trăirea mistică tot astfel și durerea determinată prin frecventele pierderi suportate în banalul social reprezintă o stare existențială distinctă față de suferința celui ce jertfește în proiecția spre piscurile transcendentului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
finalitatea transcendentă depășește faza renunțării și poate să se lase pătruns de cea a sacrificiului. Astfel, corporalitatea la care a renunțat, pe care a exilat-o în periferia existenței sale dedicate misticei ascensiuni, este preluată din nou ca mijloc și ofrandă prin care sinele se poate sacrifica. Aici trupul este supus total superiorității perfecționate a spiritului care nu mai luptă cu instinctul acesta fiind deja mistuit. Dragostea celui care atingând un astfel de nivel întru transcendent a devenit rug mistic în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Așadar, predispoziția acesteia spre fragmentare, promiterea unei spargeri de sine dăruitoare care încă întârzie sunt reverberațiile în materie ale zeului ce-și cheamă perseverent și neostenit muritorii, ce-și oferă lor paradigma prezenței sale împărțind-o, iubitor și primejdios, în ofrandele izbăvirii spiritului uman. Desigur că statuia poate fi elaborată și ca structură închistată, ne-desprinsă de un final grosier de un fundal grosier ce îi asigură propria materie, propriul conținut care erupe sub imperativele formelor aplicate. Este cazul basoreliefului. Prezența
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
multe sentimentalisme, Îi promit că-i scriu Într-o săptămînă. Dacă se poate, o să-l sun să-i spun cum m-am adaptat - dacă nu-i scriu, Înseamnă că nu m-am adaptat. Sosesc și alte mașini care Își depun ofranda zeului Marte și, după un scurt popas plin de efuziuni zgomotoase, dispar la vale, În ceață. În poartă ne Întîmpină un locotenent Însoțit de un caporal. Ceva mai Încolo, atîrnați de un gard stau vreo trei șmecheri, cu bonetele lăsate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
15 ș.u. care afirmă: „Din ziua a doua după sabat (mimmåḥorat haššabăt), din ziua în care ați adus snopul ca dar legănat, până în ziua următoare a săptămânii a șaptea, să numărați cincizeci de zile; atunci să aduceți o nouă ofrandă lui Yhwh”. Odată realizată legătura dintre Paște și Azime, data celebrării sărbătorii săptămânilor era ușor de calculat, dar în perioada în care cele două sărbători erau încă independente nu era chiar atât de simplu pentru că Azimele nu aveau încă o dată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unul formal, al cărui caracter misterios și muzical îl descifrează publicul inițiat, sens care traduce nemijlocit gesturile sportiv, succesele speciale, eforturile eroice, cuvintele sau expresiile: de glorie și răsplata oferită de suporteri: semnul ridicării în picioare, respectul, aplauze, lumini, zgomote, ofrande. Ca știință socială concretă, cultura sportivă se raportează la relația dintre persoane și lucruri, se raportează la achiziția unor competențe speciale ale corpului în joc, anumite competențe subordonate nu doar cadrelor domeniilor fizice, ci și diviziunilor sistemelor anatomice, juridice, politice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
indeniabil, femeia, mai ales că În golul dintre brațele femeii ce ni-i dată / Tresare un hiat de inefabil viu...), zădărnicia zbaterilor existențiale dintotdeauna (Același altul e omul dintotdeauna...), viața, moartea, arta ca manifestare a aspirațiilor spre cunoaștere sau ca ofrandă dragostei, cunoașterea prin permanenta construcție și reconstrucție a sinelui, toate acestea sunt doar câteva dintre temele care alcătuiesc paradigma neliniștilor creatoare ale poetului, a cărui atitudine, mai degrabă contemplativă decât gravă, față de ceea ce constituie de facto lumea, se exprimă uneori
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întrun gest de supremă voință învârti de două ori trei sute șaizeci de grade, manivela. Furtunul în care era înfășurat Mișu Bobârnatu se descolăci, gheizerul lipindu-și triumfal sărutul de fundul gazetarului reabilitat pentru totdeauna , urcându-l sus, tot mai sus, ofrandă prețioasă a victoriei obținută cu sacrificii peste poate. Mișu plutea fericit deasupra clădirii cu un etaj, cu două și cu trei, înălțime la care, în sfârșit, fu văzut și de redactorul șef care nu prea avusese ochi să-l vadă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
din fructul nebuniei mele am să mușc, dar deocamdată mi-e bine... Răsfoiesc calendarele, dau o copcă, două În versete, mă preacuminec de la jumătatea acestui poem. Mai este vreme să Întreb, să deslușesc ce am făcut cu timpul dăruit ca ofrandă, să spun nu cînd ar trebui să spun da. Toți prietenii mei trec pe lîngă mine, așa cum stau gătit În cămașa de forță, dar nimeni nu o ia În seamă, nimeni nu știe că de la jumătatea acestui poem am
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
în armuri, ci în haine de cerșetori, visau probabil să vină o zi când n-ar fi nevoie decât de o nuia și de o cobră ca nimeni să nu mai crâcnească. Până atunci aduceau pe altarele lor de noroi ofrande de fluturi morți și cerșeau prin orașe, cum îi văzusem. Pe la răspântiile străzilor cântecul lor trist și amenințător le stârnea poate nostalgia mlaștinilor... Dar de ce ne lăsau în pace în gară? Poate că nu aflaseră despre sosirea noastră. Sau poate
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mai plec din Bichigi până n-o să-i pun tocul în mână fetiței sale. Deși era ardelean get-beget, pare-mi-se din Bod, de lângă Brașov, avea o constituție fizică fragilă. Nu pretindea bani de la enoriași, nu lua de la colivar, din ofrandele aduse. Se mulțumea cu puțin încercând, la rândul său, să fie de firesc sprijin atâtor și atâtor necăjiți. Sărac dar bogat în dragostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea afară
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna ridicată, palma deschisă a lovitură, numai bună însă de primit trofeul cabalin depus ca o ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
după Christos, când Efesul era unul dintre orașele importante ale Imperiului roman, cu o vechime de peste un mileniu, rivalizând în prestigiu cu Alexandria. Trecuseră pe aici Brutus și Cicero. Trecuse, dacă nu mă înșel, și un împărat. Tiberiu. Efesienii duceau ofrande la templul zeiței Artemis (sălbateca, însingurată Artemis, care umbla prin păduri cu o haită de câini, dăruiți de Pan, și vâna animale cu săgețile făurite de Hefaistos), dar povesteau în șoaptă cum părinții lor îl ascultaseră pe apostolul Ioan, care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
unor zeițe decapitate și fugeau, speriate, auzind pași. Fluturi mari, enormi, colorați mirific și putrezi parcă, și ei, sau bolnavi de tainele locului zburau peste ierburi. Păsări țâșneau din iarbă, multe, ca pe vremea când se hrăneau cu resturile de la ofrandele depuse în sanctuare. Acum, totul e corect. Iarba a fost smulsă ori poate a pierit din pricina temperaturilor joase din noiembrie. Păsări nu există. Nici fluturi. Totul e "igienizat", ordonat, ca într-o vitrină de muzeu. Dacă nu-ți imaginezi cum
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o simțeau si despre care-mi spuneau uneori că-i ajută să trăiască; tovărășia mea era căutată. Adesea, de pildă, mulți credeau că mă mai întâlniseră cândva. Viața îmi venea întru întâmpinare, cu ființele și cu darurile ei; îi acceptam ofrandele cu mândrie și bunăvoință, într-adevăr, fiind atât de om, din plin și cu simplitate, mă socoteam oarecum supraom. Mă trăgeam dintr-o familie onorabilă, dar modestă (tatăl meu fusese ofițer), și totuși, în anumite dimineți, v-o mărturisesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
din august 1941, apărând cerul Patriei. Doamna Georgescu, mult îndurerata mamă a eroului aviator Jean Georgescu, cu lacrimi în ochi, mă roagă să primesc un costum în amintirea fiului ei, spunându-mi să nu mă simt jignit și să primesc ofranda celui căzut la datorie (la vremea aceea aveam trei costume civile, suficient pentru acele vremuri nesigure). Am primit - era o crasă impolitețe să refuz - și n-am exteriorizat sentimentul de nesiguranță pentru ziua de mâine, ce mi-a încolțit în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
lavița veche, aflată în tindă, și, mai târziu, la sfârșitul vacanțelor, o vedeam cum pândea să iasă tata, cu treburi, prin curte. Atunci, mă lua de mână, mă trăgea spre laviță și îmi punea repede în palmă mărunțișul economisit din ofrandele ce se cuveneau bisericii. Totul fără o vorbă. Avea grijă numai să nu afle tata care, la rândul lui, îmi dădea o sumă, aceea oficială. În orice caz, Thomas d'Aquino se înșela zicînd: "Mă tem de omul unei singure
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Rupp se dă în vânt după astfel de chestii, ar sta toată ziua și s-ar uita. Cathartes aura, strigă el, când încep să se rotească deasupra capetelor lor. Ave, Cathartes aura, de parcă ar fi niște chestii biblice, iar veverițele - ofranda lor pe rug. Și chiar e biblic, într-un fel - norul lor colcăitor. Mark și Duane sunt în jeanși și hanorace. Rupp e în șort și tricou negru; frigul nu-l atinge. Își instalează tabăra și se relaxează. Discuția ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
credincioși prezentă cu această ocazie, având toți bucuria duhovnicească de a i se închina cu adâncă evlavie. Lumânări aprinse ținute în mâini de către credincioși, sunete de clopote și imne de mulțumire 12 au fost aduse Maicii Domnului în semn de ofrandă, recunoștință și supravenerare. Călugării mai în vârstă și bătrânii din împrejurimi mărturisesc că la praznicele Maicii Domnului de peste an și la hramul mănăstirii, icoana era împodobită cu salbe pe care erau cusute monede din aur și argint, pietre prețioase, dăruite
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
realitățile pământești: această animare, însă, trebuie să se facă cu stil sacerdotal, adică în cea mai mare coerență cu condițiile aceluia care este chemat să fie om al comuniunii, profet al realităților ultime, liturg care înalță toate realitățile u-mane în ofranda euharistică adusă Tatălui, păstor care formează laici care să animeze aceleași realități în stil secular. Concluzie Dincolo de contrapozițiile artificiale dintre preotul sa-cramentului și preotul acțiunii, între preotul,om al istoriei și preotul, om al sacrului, între preotul, om al Încarnării
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19,13). E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în daruri vegetale, precum o demonstrează denumirea de „altar pentru arderea incensului” (Ex 30,1). În discuția despre religia Regatului de Nord un loc deosebit îl ocupă așa-numitele „figurine în pilastru” (Kletter, 1996
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite ale preoților din timpuri străvechi putem aminti tămâierea (Lev 24,7; 1Sam 2,28), oferirea libațiilor (Os 9,4) și ofranda pâinilor (Lev 24,7). Legislația biblică conferă preotului și îndatorirea de a suna din șofar (Lev 25,9), de a deosebi ceea ce este pur de impur (Ez 22,26), de a binecuvânta poporul în numele lui Yhwh (Dt 21,5); aceste
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]